Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
FEKETE-NAGY Luminita
CONSTRUCŢII
AGRICOLE
NOTE DE CURS PENTRU STUDENTII ANULUI
III CCIA
2009
1
CUPRINS
2
CAP.I CONSTRUCŢII AGRICOLE.
GENERALITATI.
1.1. Definiţie
3
depozitarea utilajelor sensibile la
intemperii (tractoare, combine, batoze,
alte utilaje agricole);
ateliere mecanice (ce cuprind pe
lângă hala propriu-zisă de montare –
demontare a subansamblurilor, o serie de
anexe: ateliere de reparaţii, grupuri
sanitare, vestiare, etc.);
- construcţii destinate înnobilării speciilor : staţii
de cercetare agricolă si laboratoare;
- construcţii social–administrative: pentru
deservirea personalului unităţilor agrozootehnice
(grupuri sanitare, cantine, dispensare umane,
clădiri administrative şi birouri).
b) După modul în care participă la procesul de
producţie:
- construcţii destinate producţiei în mod direct:
adăposturile pentru animale şi
păsări;
solariile, serele;
silozurile şi magaziile de cereale;
depozitele de legume, etc.
- construcţii auxiliare ce deservesc în mod indirect
producţia, dar a căror prezenţă este obligatorie:
construcţii pentru colectarea
produselor animale;
depozite de furaje;
bucătării pentru prepararea hranei;
construcţii sanitar-veterinare;
construcţii pentru alimentarea cu
apă, energie electrică sau termică,;
4
construcţii pentru prepararea
preliminară a produselor (ex. uscătorii de
cereale);
- construcţii anexe a cărui prezenţă este necesară
buna desfăşurare a producţiei: laboratoare,
cantine, grupuri-sanitare, clădiri administrative,
pavilion – poartă, preşuri de dezinfecţie etc.;
- instalaţii şi dotări tehnice care echipează unitatea
corespunzător destinaţiei acesteia: reţele de apă –
canal, reţele termice, reţele de gaze, reţele
electrice, drumuri şi platforme etc.
c) Din punct de vedere al „mobilităţii” structurilor de
rezistenţă a construcţiilor agricole, avem:
- construcţii fixe, adică rămân în aceeaşi poziţie şi
locaţie pe toată durata exploatării;
- construcţii demontabile: ( ex. răsadniţe, solarii)
acestea au, de obicei, schelet portant din lemn sau
metalic, acoperit cu folie din polietilenă;
- construcţii mobile (pe şine, având lungimea
aproximativ de trei ori lungimea construcţiilor),
folosite pentru evitarea infectării sau infestării şi
degradării solurilor cu diverşi agenţi patogeni.
d) din punct de vedere al materialului din care este
realizată structura de rezistenţă:
- construcţii cu structură din lemn (lemn masiv,
lemn lamelat, arce etc.)
- construcţii cu structură metalică / oţel din profile
de oţel laminat, profile de tablă îndoită larece,
ţeavă, bare, etc.;
- construcţii prefabricate din beton armat (ex.
pentru solarii sau adăposturi pentru animale)
- construcţii cu structură mixtă (oţel – beton armat)
e) după forma acoperişului:
5
- construcţii cu o pantă (fig. 1a);
- construcţii cu 2 pante: simetrice şi nesimetrice
(fig. 1b, 1c);
- construcţii cu acoperiş tip „şed”, cu mai multe
pante, tipice cladirilor industriale sau depozitelor
din agricultura si zootehnie (fig. 1d).
a) b)
c) d)
6
CAP.II COMPLEXE AGRICOLE
2.1. Definiţie
Complexele agricole reprezintă o formă mai
evoluată de organizare în agricultură, fiind unităţi mari,
de tip industrial, caracterizate prin:
- un grad mare de automatizare şi mecanizare a
producţiei;
- asigurarea unei continuităţi şi ritmicităţi a
producţiei;
- eficienţă economică ridicată.
Cadrul natural:
- încadrarea în zonă din punct de vedere geografic;
- condiţiile geomorfologice, hidrologice;
- situaţia apelor la suprafaţă şi a celor subterane;
- situaţia terenurilor inundabile în zonă;
- situaţia terenurilor erodate;
- regimul termic;
- intensitatea şi direcţia predominantă a vântului;
- vegetaţia naturală.
8
Cadrul social:
- situaţia demografică a zonei;
- tradiţia forţei de muncă;
- suprafaţa şi gruparea localităţilor;
- echiparea social – culturală a localităţilor;
- posibilitatea de reciclare / reorientare către noi
meserii a populatiei din zonă.
Cadrul economic:
- resursele naturale (fondul vegetal şi forestier);
- dotarea (echiparea tehnică), gradul de mecanizare
şi climatizare a agriculturii zonei;
- sistemul de căi de comunicaţii existent;
- reţele de apă – canal, energie electrică, termică şi
alte forme de energie neconventională;
- sistemul de gospodărire a apelor;
- sistemul de îmbunătăţiri funciare.
9
- posibilitatea folosirii terenurilor
neproductive;
dezvoltarea potenţialul uman, adică:
- dezvoltarea localităţilor din
zonă;
- echiparea tehnică a teritoriului
cu reţele, căi de comunicaţii şi
energie în concordanţă cu
necesităţile unităţilor industriale
sau agricole ale zonei, pentru
folosirea în comun a cât mai
multor utilităţi.
- Condiţiile economice:
- valoarea fondului funciar;
- posibilitatea folosirii construcţiilor şi
instalaţiilor existente;
- existenţa unor legături directe şi sigure la căile
de comunicaţii sau posibilitatea realizării acestora;
- asigurarea cu apă, energie şi forţă de muncă.
10
- caracteristicile geotehnice ale terenului
(stratificaţie, tipuri de teren) astfel încât să fie terenuri
uscate rezsitent la încărcările aduse de construcţii etc.
11
- sectorul de depozitare D,
- sectorulde întreţinere I,
- sectorul energetic E
- sectorul administrativ A.
12
calea ferată naţională
E
I
P
A
drum modernizat
Legenda:
- sectorul de producţie P,
- sectorul de depozitare D,
- sectorulde întreţinere I,
- sectorul energetic E
- sectorul administrativ A.
13
componente, a soluţiilor de realizare a închiderilor, a
materialelor utilizate ţinând cont de anumiti factori
determinanţi şi cerinţe funcţionale specifice, de cerinţele
fundamentale pentru orice tip de constructie, de
condiţiile tehnico-economice specifice si de posibilitatea
de modulare, comasare sau de tipizare a costrucţiilor.
14
sau nu a mediilor agresive şi impun soluţii pentru
structura de rezistenţă a construcţiei, sistemul de
fundare şi pentru protecţia anticorozivă (unde este
cazul).
15
Construcţiile universale - au o serie de parametri
comuni mai multor tehnologii de productie.
Acest tip de construcţii sunt neeconomice în faza
iniţială, dar devin economice în timp, la schimbări de
destinaţie fiind usor adaptabile la noi tehnologii.
16
- rezistenţei şi stabilitatii construcţiei in
ansamblu şi a tuturor elementelor componente –
lucru realizabil printr-un calcul de rezistenta
adecvat şi prin proiectarea corespunzătoare a
construcţiei in ansamblu;
- durabilitatii construcţiei - funcţie de mediile
agresive exterioare/interioare se impun soluţii şi
materiale pentru diferitele elemente de
construcţie;
- rezistenţei la foc – cerinta îndeplinită prin
respectarea prevederilor Normelor PSI (distanţa dintre
construcţii, distanţa dintre construcţii şi depozitele de
combustibil, numărul de uşi de evacuare, lăţimea lor,
modul de deschidere, numărul de hidranţi interiori /
exteriori, etc).
17
3.3. Modularea, comasarea şi tipizarea construcţiilor
18
Pentru modularea pe înălţime, la înălţimea la
streaşină a construcţiei se adoptă modulul derivat :
H=3M
(6 M, 9M)
L = 15 M (30 M)
-Uşi interioare:
L=1M - pt. L = 70 ...100 cm
L=3M - pt. L = 120... 300 cm
H=3M - H ≥ 2,10 m
-Uşi exterioare:
H= 3 M, - H ≥ 2,10 m
19
L=3M - L >1,00 m
-Ferestre
hp ≥ 1,20 m parapet înalt (pt. adaposturile
pentru cai hp ≥ 1,60 m),
Lf = 3 M - Lf ≥ 60 cm
Hf = 3 M - Hf ≥ 60 cm
L = 12 m I
II L 24 m
construcţii pavilionare I
construcţie comasată II
L = 12 m I
II
I I
20
Comasarea construcţiilor agricole pe verticală
duce la realizarea construcţiilor cu mai multe niveluri şi
prezintă următoarele:
- Avantaje: folosirea raţională a terenului
(volumul redus de fundaţii ducând la un cost
redus); reducerea pierderilor de căldură prin
elementele de acoperiş şi pardosea; se pot folosi
la adăposturi pentru păsări, porci, silozuri,
depozite, etc.
- Dezavantaje: circulaţia pe verticală este greoaie
(prin ascensoare + rampe), dificultăţi la realizarea
hidroizolaţiilor între nivele, etc.
II
H H1 + H2
H1 I I H2
21
- colectarea şi eliminarea rapidă şi eficientă a
dejecţiilor pentru o dezinfectare şi curăţare rapidă
- colectarea eficientă a produselor
- o îngrijire uşoară a materialului biologic
- evacuarea animalelor în mod corespunzător în
cazuri obişnuite sau externe.
22
b) Factorii chimici – se referita la compoziţia
chimică a aerului la interior (concentraţia de CO2; N2;
O2; amoniac, etc.)
c) Factorii biologici – reprezinta concentraţia de
microorganisme şi de pulberi solide din aer.
Iluminarea artificială:
- suplimentează iluminarea naturală si, de obicei
este necesară personalului de îngrijire;
24
- se foloseste în scopuri tehnologice, pentru a
asigura necesarul de lumină şi programul de zi - noapte,
astfel încât să crească randamentul in adaposturile
destinate păsărilor.
a)Ventilarea naturală
Ventilarea naturală se realizează datorită
presiunilor statice şi a greutăţilor specifice diferite ale
aerului de la interiorul şi de la exteriorul clădirii şi
depinde de viteza vântului. Ventilarea poate fi
neorganizată sau organizată.
25
Ventilarea prin guri de admisie şi coşuri de
evacuare/tiraj se realizeaza prin amplasarea gurilor de
admisie pe pereţii longitudinali, la distanta de 2-4m între
ele, iar coşurile de evacuare/tiraj la partea superioara a
acoperisului (de obicei la coama), astfel incat sa
depaseasca coama cu ~ 0,50–1,50 m, iar inaltimea
coloanei de aer ventilat sa fie de minim 3 m si diferenta
de temperatura interior-exterior a aerului sa fie de minim
9◦C. Gurile de admisie au, in general, secţiunea patrata
(25x25cm) sau circulara (cu diametrul de 25cm) iar
suparfata lor reprezinta 70-80% din suprafata cosurilor
de evacuare.
V max Vco2 ,VU , VQ
26
unde
VCO 2
C
C1 C 2
m3 / h
Vco2 – volumul de aer ventilat intr-o ora, necesar
evacuarii surplusului de bioxid de carbon
C - cantitatea de CO2 eliminata de materialul biologic
într-o oră.
C n qCO 2 l / h
n – numarul animalelor sau a pasarilor din incinta
q CO2 – cantitatea de bioxid de carbon degajata de
un animal intr-o ora [g/m3]
C1= concentraţia de CO2 în aerul din adăpost
C2= concentraţia de CO2 în aerul din exterior
C2=0,3 l/m3 (conf. Normelor romanesti)
VU
U
U1 U 2
m3 / h
VU – volumul de aer ventilat intr-o ora, necesar evacuarii
surplusului de umiditate, cu
U – umiditatea data de materialul biologic si de procesul
tehnologic intr-o ora
U n qU 1,1 g / h
U1 =umiditatea maximă admisă în aerul interior [g/m3]
U2 = umiditatea maximă admisă în aerul exterior [g/m3]
Q A QE 3
VQ
Ii Ie
m / h
QA = căldura degajată de animale/pasari intr-o oră
QA n q A
qA – cantitatea de caldura degajata de un
animal/pasare intr-o ora [J/h]
27
QE = cantitatea de căldură pierdută prin elementul de
construcţie
Ii, Ie = entalpiile aerului din interiorul şi de la exteriorul
cladirii [J/m3], date in functie de temperaturile si de
umiditatile relative specifice
b)Ventilarea artificială.
28
Echilibrul dintre căldura degajată de animale şi căldura
pierdută prin elementele de închidere şi prin ventilare
reprezintă bilanţul termic. Relatia ce se verifica este :
Q A QE QV (Kcal/h)
unde
QA n q A
QV V I i I e
iar
QE mK 0 S i e CK C i e S P K P i e
cu
QE = căldura pierduta intr-o oră prin elementele de
inchidere, respectiv ferestre, uşi, pereţi, acoperiş si
pardoseli.
i = temperatura interioara, funcţie de specia animalelor
e= temperatura exterioara iarna, funcţie de zona din
ţăra, poate -12C; -15C; -18C; -21C.
S =suprafaţa fiecărui element de construcţie [m2]
e=+10C (temperatura pământului)
KC=coeficient de transmisie a căldurii
K C f S f , hap
K0=coeficient de transmisie a căldurii pe elementul de
închidere
1
K0
1 dj 1
i xj e
1
KP
1 dj
i j
m =coeficient de masivitate termică a elementului de
construcţie
29
m = f (D,Sj)
D = indicele inerţiei termice
Sj = coeficient de asimilare termică a materialului
Rj = rezistenta la transfer termic a stratului „j” din
elementul de inchidere, iar
n
D Rj S j
j 1
dj
Rj (m2K/W)
j
Dacă QA < QV + QE este nevoie de o cantitate de
căldură suplimentară,
QS QE QV QA [Kcal/h]
ce se poate introduce prin sisteme de încălzire locală sau
centrală sau prin aeroterme fixe sau mobile.
30
CAP. VI. STRUCTURI DE REZISTENŢĂ PENTRU
CONSTRUCŢII AGRICOLE
31
2) Structuri cu ferme din lemn (tip grinzi cu zăbrele
din lemn)
- sunt rezemate pe pereţi (centuri) sau pe stâlpi
- au deschideri L=9,00-24,0m.
- fermele din lemn pot fi cu consum mare, mediu
sau cu consum mic de oţel.
32
3) Contravântuirile structurilor din lemn.
- sunt obligatorii şi împiedică deplasarea pe
direcţie longitudinală sau/ şi transversală.
Fig.3.74 [1]
Avantaje:
- structurile pot fi integral sau parţial
prefabricate, realizate din:
- fundaţii tip pahar (sau jgheab),
- stâlpi cu sau fără console,
- grinzi transversale sau longitudinale,
- ferme prefabricate,
- elemente de suprafaţă pentru acoperiş (ECP-
uri).
Aceste structuri se realizează cu una sau mai multe
deschideri, cu unul sau mai multe niveluri.
Clasificare:
-în funcţie de soluţia de realizare a acoperişurilor:
- structuri grele din beton armat
- structuri uşoare din beton armat.
33
-stâlpi + arc realizat din arbaletieri ce
reazemă articulat pe corpul stâlpurilor sau pe consolele
stâlpilor + tirant metalic.
34
CAP.VII ELEMENTE DE INCHIDERE PENTRU
CONSTRUCŢII AGRICOLE
7.1.Pardoseli.
Trebuie să corespundă unor cerinţe speciale
deoarece sunt elemente cu care vin în contact direct
animalele, fiind astfel supuse unor acţiuni mecanice şi
agresive puternice.
Condiţiile impuse pardoselilor din construcţiile agricole.
- să fie termoizolate şi să aibă o conductivitate
termică redusă, astfel încât:
T Ti TSi 2,5 3 C
- să fie rezistent la uzură fizică (durabilitate >10
ani)
- să fie rezistente la uzură chimică (coroziune)
sub acţiunea dijecţiilor şi a substanţelor dezinfectante
- să fie suficient de elastice şi plane pentru a nu
provoca afecţiuni animalelor
- să nu se deformeze sub acţiunea utilajelor
- să fie antiderapante şi impermeabile
- să fie uşor de întreţinut,să nu producă praf
- uşor de înlocuit (fără a se opri procesul de
producţie)
- să se ţină cont de influenţa inegală a
temperaturilor exterioare asupra temperaturii de la
suprafaţa pardoselii în funcţie de stratificările acesteia şi
de zona de amplasare faţă de peretele exteriori.
- pentru reducerea pierderilor de căldură trebuie
să se introducă un strat de termoizolaţie fie în fundaţie,
fie pe conturul încăperii, fie la interior pe soclul
peretelui. Fig.3.88[1]
35
Alcătuirea generală a pardoselii(rol/material/grosime):
- strat de bază
- strat de rezistenţă
- strat de uzură
- strat termoizolant Fig.3.89[1]
36
7.2.Acoperişuri.
a)Acoperişuri pt. structuri uşoare din beton armat
7.3.Pereţi.
Caracteristici specifice pentru construcţii zootehnice.
- rezistenţi la acţiuni fizice şi chimice
- protejaţi împotriva umezelii naturale din interior
- rezistenţi la foc
- Hiz:-deasupra soclului
- verticală pe înălţimea soclului
- trotuare de protecţie împotriva apelor
Soluţii de pereţi.
- Pereţi din zidarie: - cărămidă plină
- cărămidă cu goluri
- corpuri ceramice din beton uşor/
sau BCA
- mixtă (cărămidă+umplutură)
- Pereţi din elemente prefabricate din b.a.
- fâşii din b.a.
- panouri mari
- panouri prefabricate , etc. Fig.3.113 [1]
37
7.4.Uşi şi ferestre.
Uşile.
Dimensiuni -interioare: H ≥ 2,10m
1,00/2,10m
- exterioare Hext=2,40÷3,20m
L=1,50-2,00m
- nu se amplasează faţă-n faţă,
- numărul de uşi (rezulta din normele PSI)
- materiale (lemn,metal,cu una sau două foi)
- sunt - pivotante (cu o tăblie, cu două tăblii)
- glisante > 2m
- uşi fără prag
- amplasarea lor trebuie să permită deschiderea la 180◦.
Ferestrele.
- p ≥1,20m; ≥1,60;1,80 (pt. adaposturile pt.cai)
- basculante;
- cu ochiuri fixe şi mobile;
- axul orizontal poate fi pozitionat jos, sus sau la
mijlocul ochiului mobil;
- ramele pot fi din lemn, metal sau PVC;
- numărul lor rezulta din calculul indicelui de
iluminare.
Fig. 3.120 [1]
38