Sunteți pe pagina 1din 12

Sistemul educational german si sistemul educational romanesc

(Asemanari si Deosebiri)

a)Am ales acest sistem de invatamant german deoarece eu consider ca el este cel mai
dezvoltat din lume ce le asigura copiilor multe beneficii.
Acesta diferenţiază foarte mult copiii cu o pregătire slabă, cei de nivel mediu şi elitele.
Diferenţierea aceasta a dus la un sistem educaţional segregat în funcţie de abilităţile copiilor:
o şcoală pentru cei mai slabi, o şcoală pentru elevii de nivel mediu şi una pentru elite, special
creată pentru a facilita accesul la o facultate. Desigur, există o îngrijorare în societatea germană
legat de această segregare a copiilor în funcţie de nivelul de inteligenţă şi de pregătire, în
principal fiindcă nu este o educaţie egalitară, elevii fiind practic etichetaţi.

b)Structura învățământului:
Asemanare: În învăţământul preşcolar atat in Germania cat si in Romania sunt incluşi
copii cu vârste cuprinse între 3 ani şi 6-7 ani.
Asemanare: Învăţământul obligatoriu debutează la vârsta de 6 sau 7 ani împliniţi şi
durează 9 sau 10 ani (în funcţie de stat). Apoi aleg filiere separate. Părinţii decid la acest
moment – pe baza sfatului profesorului – în privinţa tipului de şcoală pe care să o urmeze
copilul:
Germania Romania
Hauptschule Învăţământul primar

Realschule Învăţământul secundar inferior

Gymnasium Învăţământul secundar superior

Asemanari: Urmează gimnaziul real sau uman pentru copiii din Germania care sunt
foarte buni sau școala secundară pentru copiii cu performanțe mai scăzute. Gimnaziul se
absolvă cu Abitur (bacalaureat) și cine dorește dă examen la Uni (teorie pt.masterat, doctorat)
sau la Fachhochschule (studiu aplicat pentru o anumită meserie, de ex. construcția de mașini).
Asemanare In Germania ca si in Romania există și opțiunea de a aplica dupa clasa a 10-
a la diverse firme, unde copiii sunt școliți ca Azubi (practicant) în diverse domenii, primind
calificări de la tutore. La sfârșitul practicii (2-3 ani) dacă ești bun rămâi la firma respectivă și
avansezi în grad și salariu, dacă nu îți încerci norocul la altă firmă unde faci Ausbildung în alt
domeniu.
Deosebire: Fata de sistemul de invatamant romanesc in Germania sistemul de formare
dual le oferă elevilor o bază solidă, teoretică şi practică, pe care ei o pot valorifica apoi într-o
carieră de succes. Prin acest program, tinerii liceeni au portunitatea de a dobândi experienţa în
cadrul unei companii internaţionale.
Deosebire: In Germania elevii beneficiaza de oportunitatea de a se inscrie la o „Şcoala
de Carte şi Meserii”, un program de formare profesională, care le oferă absolvenţilor de şcoală
gimnazială oportunitatea de a se pregăti pentru meseria de comerciant-vânzător, odată cu
începerea liceului.
Deosebire: In România, autoritatea centrală pentru învăţământul preşcolar este
Ministerul Educaţiei Naționale, iar în Germania, educarea, creşterea şi supravegherea copiilor
revin, în principal, ministerelor sociale, Ministerului Familiei, Vârstnicilor, Femeilor şi
Tineretului, iar la nivelul landurilor, Ministerelor de Tineret şi Asistenţă Socială, şi doar în
parte Ministerului Educaţiei.
Deosebire: În Germania nu există un plan de învăţământ comun şi obligatoriu pentru
toate landurile, oferind mai multă libertate în conţinut şi structură. În România, există un plan
de învăţământ construit în funcţie de tipul de program al grădiniţei şi de tipurile de activităţi de
învăţare, însă acest plan de învăţământ permite parcurgerea interdisciplinară, integrată a
conţinuturilor propuse şi asigură libertate cadrului didactic în planificarea activităţii zilnice cu
preşcolarii.
Deosebire: La fiecare grupă de copii formată în Germania, educatoarea este însoţită de
un ajutor, în timp ce în România, cu clase suprapopulate, mai ales în zonele urbane, cadrul
didactic trebuie să facă faţă singur numeroaselor sarcini ce se impugn.
Deosebire: În general, în România, programul zilnic de funcţionare este acelaşi pentru
fiecare tip de grădiniţă, în timp ce, în celălalt stat, dovedesc mai multă flexibilitate şi deschidere
faţă de nevoile familiilor, adaptând programul pentru a satisface necesităţile beneficiarilor.
Deosebire: Personalul didactic din sistemul de învăţământ preşcolar german nu au
statutul de profesori. În timp ce educatoarele (erzieher) din Germania au mai mult pregătire în
specializarea „Asistenţă socială”, cadrele didactice din România au o pregătire didactică din ce
în ce mai temeinică, cu studii specializate în „Pedagogia învăţământului preşcolar”.
Deosebire: Zilele de studiu sunt mai puţine în ţara noastră (aproximativ 175 de zile); în
unele landuri ale Germaniei se învaţă 188 de zile pe an (câte 5 zile pe săptămână), în altele se
studiază 208 zile (doar 2 săptămâni din lună se învaţă 5 zile pe săptămână, în rest, 6 zile).
Deosebire: Anul şcolar se derulează în Germania între 1 august şi 31 iulie, în România
între 1 septembrie şi 31 august.
Deosebire: Sistemul educational german pune foarte mult accent pe psihicul copilului.
Avantajul este că astfel cresc copii cu o încredere în sine viguroasă, stăpâni pe sine, nu timorat
într-un sistem rigid ca in sistemul educational romanesc. Dezavantajul este că încep cu
învățarea sunetelor și abia apoi a literelor. La început ei scriu cum se aude, nu cum este corect
gramatical.
Deosebire: Grupele constituite în învăţământul preşcolar german, în contextul învăţării
centrate pe copil, încurajează eterogenitatea. Nu se adoptă criteriul vârstei, ci mai degrabă se
respectă cerinţele unui model „de tip familial”. În ţara noastră, grupele sunt omogene: grupa
mică, grupa mijlocie, grupa mare .
Asemanare intre cele doua sisteme de invatamant: dacă copilul este bolnav, suni la secretariat
în dimineață respectivă. A două zi suni iar dacă nu s-a însănătoșit. Nu trebuie scutire medicală, scrii
doar motivul absenței în caietul copilului. Numai după o absență îndelungată, de peste o săptămână,
trebuie să aduci de la medic adeverință că e apt de școală.
Deosebire : Siguranța în școală: sunt porți, părinții îi așteaptă afară pe copii, iar dacă te
plimbi fără programare prin școală ești luat la întrebări,in timp ce in Romania unii elevii pot sa
absenteze de la ore fara ca gardianul scolii sa le puna intrebari si sunt pusi de serviciu pe scoala
adica pierd ziua de cursuri.
Deosebire:In Germania cursurile au loc cu un număr mic de studenţi
Asemanare: materii care au foarte mare legatură cu ceea ce se confruntă un absolvent
la loculde muncă;
Deosebire: în ultimul rând timpul de studiu este mult mai redus ca la o
facultate/universitate normala
c)Sistemul de notare:

Deosebire:Sistemul de notare german cuprinde note de la 1 pentru foarte bine până la 5 pentru
insufficient. Pentru o mai bună diferenţiere a meritelor se pot acorda şi note cu zecimale, astfel:

Nota-puncte Modul de notare


1,0-1,5 Excelent
1,6-2,5 Foarte Bine
2,6-3,5 Bine
3,6-4,5 Suficient
4,6-5,0 Insuficient
La universităţile care au ca şi condiţie de admitere Numerus Clausus (adică numărul delocuri
este limitat) sistemul de notare diferă, după cum urmează:
Nota-puncte Modul de notare
16-18 Excelent
13-15 Foarte Bine
10-12 Bine
7-9 Satisfacator
4-6 Suficient
1-3 Insuficient
In timp ce in Romania sistemul de notare se face de la 1 la 10.
Asemanare: În ambele sisteme, metodele de lucru sunt determinate de abordarea
holistică a copilului. Accentul se pune pe: metoda proiectelor, învăţarea prin joc, munca în
echipă, experiment, explorarea, asigurând copiilor libertatea de a se exprima, de a alege,
creând situaţii cât mai diverse de învăţare;
Deosebiri: In invatamantul educational german nu există teme pentru acasă. Numai
dacă n-a reușit să facă în clasă își ia caietul și termină acasă până la semnul Stop! pus de
profesor. În rest li se recomandă să citească cărți din biblioteca școlii. După ce termină de citit,
intră pe un site, răspund la niște întrebări și primesc puncte. Copiii cu cele mai multe puncte
primesc premii.In schimb in Romania elevul este suprasolicitat cu teme pentru a doua zi.
Deosebiri In Germania există evaluarea de la jumătatea anului. Copilul are de răspuns
la aproximativ 60 întrebări și își face autoevaluare. Apoi învățătoarea face evaluarea ei pe
aceeași foaie. Urmează o discuție învățătoare – copil la care părintii sunt spectatori. Copilul
este întâi lăudat pentru tot ce merge bine, apoi acolo unde a gresit, i se cere copilului să vină
cu propuneri de ce se poate face, se trece soluția pe foaie și se semnează. Dupa parerea mea
discutia dintre invatatoare si copil este una foarte avantajoasa.In schimb ,in Romania acest
lucru nu se aplica
d)Forme de evaluare
Deosebire: Sistemul de evaluare a performanţelor preşcolarilor germani este foarte slab
dezvoltat. În România se pune mare accent pe sistemul de evaluare (iniţială, formativă,
sumativă). Portofoliile copiilor stochează toate datele semnificative pentru copil, progresele
sau regresele înregistrate, măsurile adoptate, rezultate concrete ale muncii preşcolarilor
(lucrări, creaţii, fişe de lucru individual etc.). Fişele psihopedagogice întocmite de cadrele
didactice la sfârşitul grădiniţei sunt un instrument foarte util în munca profesorilor pentru
învăţământul primar care vor prelua copiii în clasa I, având un tablou al cunoştinţelor,
abilităţilor şi atitudinilor copiilor.
Deosebire: In invatamantul german se pune accentul pe practică şi mai puţin pe teorie
in timp ce in Romania acest lucru este invers.
Asemanare: Testarile nationale: In ultimul an de liceu, elevii sustin examene scrise
numai pentru disciplinele din profilul ales. Media generala este formata pe baza notelor din
examene si notele obtinute din ultimii 3-4 ani de studiu. Dupa sustinerea cu succes a
examinarilor finale se obtine diploma Abiturzeugnis(diploma de bacalaureat), care reprezinta
diploma de studii liceale din Germania. Acest document este necesar, dar nu intotdeauna
suficient, pentru continuarea studiilor la o universitate sau o alta institutie de invatamant
superior. In functie de destinatia universitara si de domeniul ales de studiu, va fi necesara
sustinerea unor examene de admitere si diferite alte conditii pot fi impuse.
Aproape jumătate din landurile din Germania efectuează o evaluare a muncii şi a
Comportamentului social al elevilor din şcoala primară.Germania alansat evaluarea elevilor pe
baza standardelor naţionale din învăţământ în 2005.Standardele adoptate în Germania în 2004
au fost implementate prin testarea naţională înînvăţământul secundar în toate landurile în 2005-
2006pentru aajuta laacordarea certificatelor, precum şi la notarea elevilor şi la trecerea lor în
noul stadiu de învăţământ.

Etică în loc de religie


In invatamantul german in loc de religie se face etică, o materie complet diferita fata de
invatamantul romanesc. Elevii aprind o lumânare și se gândesc la bunicii morți. După aceea își
trimit gândurile bune la cer pentru cei vii: sănătate, prosperitate, etc. La Sfârșitul lui noiembrie
au Laternenfest – ies toți cu lanternele după 17:00 când e întuneric și fac turul școlii/grădiniței
cântând, după care se face foc de tabără cu prăjituri și punci. De Nikolaus primesc dulciuri.
Înainte de Crăciun fac Plätzchen (niște prăjiturele de Crăciun).

e)Concluzii: Sistemul educational german se distinge semnificativ de alte sisteme de


invatamant, dar angajeaza elevii intr-o schema performativa, astfel incat, la absolvire, acestia
sa aiba un nivel academic foarte ridicat. Diferente de curriculum exista intre land-urile
germane, datorita functiei de control pe care statele federale o au asupra sectorului
educational.
Sunteți angajat de ONU să optimizați software-ul care se ocupă de programarea
vorbitorilor în plen. Pentru următoarea sesiune, se înscriu o serie de vorbitori, identificați prin țara
de unde provin și numărul de minute pe care estimează că îl vor vorbi.

Date de intrare

Pe fiecare linie se va afla un nume de țară a vorbitorului și o durată în minute, număr întreg,
separate prin spațiu. Numărul de vorbitori înscriși este necunoscut.

Date de ieșire

Programați vorbitorii, afișând pe fiecare linie țara din care fac parte și durata discursului,
separate prin virgulă, astfel încât discursurile cele mai lungi să fie programate înaintea celor mai
scurte. Dacă două discursuri au aceeași durată, se vor programa în ordinea alfabetică a țării de
unde provin vorbitorii. Pe ultima linie de la ieșire se vor afișa durata totală a conferinței și durata
medie a unui discurs, număr fracționar cu două zecimale, separate prin spațiu.

(13p) Datele de intrare specificate mai sus vor conține garantat nume de țări unice formate
dintr-un singur cuvânt, și durate de timp întregi în intervalul [10; 60] de minute.

Exemplu intrare

Franta 30

Olanda 15

Belgia 20

Romania 45

Ungaria 15

Germania 10

Suedia 15
Exemplu ieșire

Romania,45

Franta,30

Belgia,20

Olanda,15

Suedia,15

Ungaria,15

Germania,10

150 21.43

(3p) Delegațiile din anumite țări sunt extrem de prost organizate, astfel încât se înscriu mai
mulți vorbitori din aceeași țară, cu propriile discursuri. Acest lucru nu este posibil și deci trebuie
selectat un singur vorbitor din fiecare țară, și, pentru a nu decala programările ulterioare, se va
alege discursul de durată maximă din fiecare țară prezentă. Datele de intrare specificate mai sus
pot conține acum aceeași țară de mai multe ori.

Exemplu intrare:

Franta 30

Ungaria 15

Olanda 15

Romania 30
Belgia 20

Romania 45

Ungaria 15

Germania 10

Ungaria 10

Suedia 15

Exemplu ieșire

Romania,45

Franta,30

Belgia,20

Olanda,15

Suedia,15

Ungaria,15

Germania,10

150 21.43

(3p) Anumiți demnitari au completat greșit datele de înscriere, astfel încât durata
discursului lor este ori mai mică decât 10 sau mai mare decât 60 (de minute), caz în care aceștia
vor fi eliminați din conferință.

Exemplu intrare
Franta 30

Croatia -5

Olanda 15

Lituania 3

Belgia 20

Romania 45

Ungaria 15

Germania 10

Bulgaria 76

Suedia 15

Exemplu ieșire

Romania,45

Franta,30

Belgia,20

Olanda,15

Suedia,15

Ungaria,15

Germania,10

150 21.43
(3p) La conferință s-au anunțat în ultimul moment și participanți din Marea Britanie și
invitați din Arabia Saudită, caz în care acum la intrare pot exista țări cu nume formate din mai multe
cuvinte.

Exemplu intrare

Franta 30

Olanda 15

Regatul Unit al Marii Britanii si al Irlandei de Nord 20

Romania 45

Ungaria 15

Germania 10

Republica Moldova 15

Exemplu ieșire

Romania,45

Franta,30

Regatul Unit al Marii Britanii si al Irlandei de Nord,20

Olanda,15

Republica Moldova,15

Ungaria,15

Germania,10

150 21.43
(3p) Dacă durata totală a conferinței este mai mare de 8h, se vor elimina în ordine din
vorbitorii cu durata cea mai mare de discurs, în ordinea programării de la primul subpunct, până
când durata conferinței scade sub 8h inclusiv (adică se acceptă și o conferința de fix 8 ore).

Exemplu intrare

Brazil 45

Colombia 29

Netherlands 44

Indonesia 60

Mexico 20

Japan 56

France 54

Bahrain 47

Tanzania 60

Vietnam 55

China 55

Italy 25

Madagascar 58

Honduras 43

Poland 52

Gambia 41

Mongolia 60

Philippines 55

Lithuania 29
Uzbekistan 21

Paraguay 44

Thailand 40

Botswana 15

Kyrgyzstan 23

Ukraine 59

Ethiopia 39

Lebanon 46

Kenya 18

Sweden 49

Panama 15

Portugal 50

Russia 57

Ecuador 26

Afghanistan 53

Exemplu ieșire

Netherlands,44

Paraguay,44

Honduras,43

Gambia,41

Thailand,40

Ethiopia,39
Colombia,29

Lithuania,29

Ecuador,26

Italy,25

Kyrgyzstan,23

Uzbekistan,21

Mexico,20

Kenya,18

Botswana,15

Panama,15

472 29.50

S-ar putea să vă placă și