Sunteți pe pagina 1din 21

Asezarile rurale - SATELE

Satul - este o asezare rurala, cu un numar mic de locuitori, in care populatia se ocupa, in
special, cu agricultura.

Elementele unui sat: vatra (suprafata ocupata cu casele si gospodariile); mosia (terenurile
agricole); populatia (locuitorii satului).

Tipologia satelor

Satele se pot clasifica dupa mai multe criterii:

dupa marime: sate mici (sub 500 loc), sate mijlocii (cu 500-1.500 loc), sate mari (cu 1500-
5.000 loc)si sate foarte mari (cu peste 5.000 loc)

dupa functie, se deosebesc: sate agricole (cerealiere, pomicole, legumicole, viticole etc), sate
industriale (de ex. sate miniere), sate mixte (agro-industriale)

dupa structura (dupa modul de dispunere a caselor): sate risipite (in zona montana), sate
rasfirate (in dealuri si podisuri), sate adunate (in campii si depresiunile intramontane), sate
liniare (formate in lungul unei cai de comunicatie)
Franta

FRANŢA
Denumirea oficială: Republica Franceză
Capitala: Paris (cca. l0 mil. loc.)
Limba oficială: franceza
Suprafaţa: 549.000 km2
Locuitori: 57.500.000 loc. (l03 loc./km2)
Religia: catolicism 90% ; protestantism; islamism; mozaism
Moneda: euro
Forma de guvernământ: republică

FRANŢA este aşezată în Europa occidentală, având ieşire la Oceanul Atlantic şi Marea
Mediteraneană,
Limite: M. Mânecii (N), Belgia, Luxemburgul (NE), Germania, Elveţia (E) Italia (SE),
Monaco, M. Mediterană, Spania, Andora (S), Oc. Atlantic (V). Insula Corsica la S de G.
Genova, în M.

eografia fizică: Relieful este variat: are munţi tineri care se întind de la Marea Mediterană la
Lacul Geneva: Alpii Francezi (vf. Mont Blanc 4807 m alt. max.), care descresc spre valea
Rhonului. Aici se găsesc gheţari, lacuri, creste inaccesibile, văi adânci.
Munţii Pirinei (Pic de Vignemale, 3298 m alt. max.) se înalţă între Franţa şi Spania; munţi
vechi, care se întind în partea centrală, sudică şi nord-estică, la graniţa estică:
Munţii Jura (Cret de la Neige, l7l8 m alt. max.) la graniţa cu Elveţia;
Munţii Vosgi (Grand Ballon, l424 m alt. max.) la hotarul cu Germania,
Podişul Ardeni, foarte erodat (400-600 m) la graniţa cu Belgia (NE).
Masivul Central are culmi vulcanice; spre S se continuă cu Munţii Ceveni.
Masivul Armorican este în NV (Pen. Bretagna).
Câmpiile formează o mare parte din terit. Franţei, zone depresionare, bazine separate de
munţi: bazinul Parisului, al Acvitaniei, culoarul Rhonului, Câmpia Loarei (Loire), Câmpia
Alsaciei, a Flandrei şi a Normandiei, în sudul căreia sunt dealurile Normandiei, câmpiile
litorale: Languedoc (S), Roussillon (S) şi Gascogne (SV).
Specifică este zona rivierei‚”Coasta de Azur” între Marsilia (Marseille) şi graniţa cu Italia.

Apele:
FRANŢA are o reţea de ape extrem de bogată, cursul lor fiind lung, constant. Se varsă în
Oceanul Atlantic: Loire/Loara l020 km, Garonne 650 km, Dordogne 472 km; în M. Mânecii
Seine/Sena 776 km; în Marea Mediterană: Rhonul 8l2 km (522 km în F.), cu afluentul Saone
480 km; Meuse 950 km şi Mosselle 550 km, se varsă în Rhin l320 km (l90 km la frontiera de
E).
Numeroase lacuri: Lac Leman/Geneva, 582 km2, la graniţa cu Elveţia; Bourget 45 km2, L.
de Grand-Lieu 37 km2, Lac d’Annecy 27 km2, rezervorul Senei 23 km2.
Clima: în vestul ţării este temperat-oceanică, influenţată de vânturile dinspre Atlantic care
aduc precipitaţii bogate. Cu cât mergi spre est, înălţimile cresc, iar clima devine temperat-
continentală. Pe ţărmul Mării Mediteranei este o climă mediteraneană, cu veri uscate,
fierbinţi, şi ierni blânde, ploioase. Uneori aici bat mistralul şi tramontul, vânturi reci.
Temperatura medie anuală este de 2ºC şi l8ºC (Paris); 0ºC şi l9ºC (Strasbourg); 2ºC şi l9ºC
(Clermont-Ferrand); 5ºC şi 20ºC (Bordeaux); 6ºC şi 22ºC (Marseille). Precipitaţiile, în V. mai
bogate: Brest: 8l0 mm/an; Bordeaux: 760 mm/an; Strasbourg 660 mm/an; Marseille: 580
mm/an. În munţi cca. l000 mm/an.

Floră şi faună: Pădurile ocupă 25% din teritoriul Franţei, păduri de foioase (stejar, fag) şi de
conifere. În insula Corsica o vegetaţie specifică de maquis mediteranean. Păşuni, fâneţe 25%
din teritoriul Franţei

Fauna: căprioare, păsări cântătoare, păsări migratoare; faună aclimatizată: muflonul, cerbul
sika, capra neagră. În Corsica: muflonul şi capra neagră.

Populaţia: este formată din francezi în marea majoritate; germani în Alsacia/Alsace şi


Lorena/Lorraine; italieni în Corsica/Corse şi Alpii Maritimi, basci în Pirinei, bretoni în
Bretagne; spanioli, algerieni, portughezi, iugoslavi, turci, marocani, tunisieni. Numărul
emigranţilor se ridică la 8% din pop

esurse şi economie:
FRANŢA este una din ţările dezvoltate ale Europei şi ale lumii; are o industrie foarte
diversificată, de înaltă tehnologie în special în domeniul aeronauticii, producerii energiei
nucleare (prod. de electricitate este asigurată 75% de către centralele nucleare); foloseşte
energia mareelor, a soarelui; hidrocentrale în Alpi, Pirinei şi Masivul Central; industria
chimică, a medicamentelor, a materialului rulant, a oţelului, textilă, construcţiilor navale,
siderurgică (Lorena), metalurgică neferoasă (aluminiu); manufactură, parfum, porţelan
(vestitele porţelanuri de Sevre), sticlă şi cristaluri, îmbrăcăminte (haute couture), bijuterii.

FRANŢA este o mare putere agricolă (locul I în Europa la cereale: grâu, orz, porumb, sfeclă
de zahăr şi cartofi). Ocupă locul II pe glob la struguri şi vinuri (se cultivă în S, Champagne
Bourgogne, reg. Bordeaux). Creşterea animalelor (bovine, porcine, ovine) ocupă o pondere
peste 50% din valoarea produselor agricole. Pescuitul dezvoltat în zona litorală a Atlanticului
şi a Mării Mânecii.

Resurse minerale: minereu de fier (Lorena, Masivul Central), bauxită (Alpii Francezi,
Pirinei); cărbune superior în Podişul Ardeni, la N de Pirinei, gaz metan. Puţin petrol, gaz
metan şi cărbune. Importă petrol.

Turismul foarte dezvoltat (inclusiv turism cultural). Creşterea şomajului este o problemă
majoră.
Transporturi şi comunicaţii:
FRANŢA are o reţea foarte dezvoltată de căi rutiere şi feroviare (în special electrificate) —
caracteristică unei ţări de mare atracţie turistică (Paris, Valea Loarei, Riviera mediteraneană,
litoralul Oceanului Atlantic, Alpi, Pirinei).

Aeroporturi la: Paris, Nice, Toulouse, Bordeaux, Lyon.

Oraşe: Lyon, Marseille (Marsilia-port), Bordeaux, Lile, Toulouse, Nantes, Nice, Toulon,
Strasbourg, Rouen (port), Le Havre (port), Dunkerque (port).

Germania

Denumirea oficială: Republica Federală Germania

Capitala: Berlin (3,4 mil. loc.)

Limba oficială: germana

Suprafaţa: 357.000 km2

Locuitori: 8l,77 mil. (229 loc./km2)

Religia: protestantism 40%; catolicism 35%; neoprotestantism

Moneda: euro

Forma de guvernământ: republică

este aşezată în Europa Centrală, cu deschidere la Marea Nordului şi Marea Baltică.


Limite: Marea Nordului, Danemarca, Marea Baltică (N), Polonia, Cehia (E), Austria (S şi
SE), Elveţia (S), Franţa, Luxemburgul, Belgia, Olanda (V).

Geografia fizică: Relieful, de la N spre S are trei trepte; în N, un şes larg, cu morene, lacuri
şi mlaştini, câmpia Germaniei de Nord.
În Marea Nordului se află numeroase insule, cele mai mari fiind: Frisicele de Est, Helgoland,
Sylt etc.
A doua treaptă: în centrul Germaniei, masive muntoase vechi (hercinice), foarte erodate (500-
l000 m. alt.), Munţii Harz, Masivul Renan, Munţii Pădurea Turingiei, Jura Suabă, Munţii
Metaliferi, Pădurea Bohemiei, Pădurea Neagră (vf. Feldberg l493 m).

eţeaua hidrografică este bogată şi legată printr-un sistem de canale folosite în economie şi
transport.
Canalul Mitteland, Canalul Dunăre-Main-Rin etc.
Sunt trei mari bazine: din Marea Nordului: Elba, Weser, Ems, Rhein/Rin, din M. Baltică:
Oder şi afluenţii săi, din M. Neagră: Donau/Dunărea (cu afluenţii săi). În sud, la graniţa cu
Elveţia, Lacul Boden/Konstantz, de origine glaciară.
Clima: Germania are un climat de tranziţie de la cel temperat-oceanic din NV, la cel
temperat-continental din centru şi NE. Vânturile dinspre V aduc precipitaţii bogate; Valea
Rinului este mai adăpostită, cu climă mai blândă.
Temperatura medie anuală -lºC şi l8ºC în ianuarie şi iulie.
Precipitaţii 500-640 mm/an în nord; l270 mm/an în munţii din Sud.

Floră şi faună: Pădurile cuprind cca. 30% din teritoriul Germaniei iar păşunile 25%. În
zonele muntoase predomină coniferele; în câmpia nordică, vegetaţia de landă şi pădurile de
conifere; de fag şi stejar. De-a lungul ţărmului M. Nordului, vegetaţia de mlaştini.
Fauna Germaniei cuprinde: căprioara, jderul, pisica sălbatică, bizonul, hârciogul, sturzul,
privi-ghetoarea, bufniţa pitică.
Germania are numeroase rezervaţii naturale şi parcuri naţionale; o politică ecologică
împotriva poluării industriale.

Populaţia: ca număr, Germania ocupă locul al doilea în Europa, după Rusia. Populaţia este
formată din germani 93%; minorităţi: turci, iugoslavi, italieni, polonezi, greci, spanioli,
austrieci. Densitatea populaţiei este printre cele mai ridicate din Europa. Concentrarea
maximă pe valea Rinului, în zona Ruhr (peste 5500 loc./km2). 50% din pop. activă lucrează
în servicii, dovadă a dezvoltării economice a Germaniei, cca. 40% în industrie şi cca. 5% în
agricultură.
Rata natalităţii: 9,2‰; a mortalităţii: l0,9‰ (Populaţia este îmbătrânită).
Rata populaţiei urbane: 86%.

Oraşe: Hamburg (port) pe Elba, la l00 km de Marea Nordului, Munchen (S) cap. landului
Bavaria, Koln, Frankfurt, Bremen (port) pe Weser, Dusseldolf (pe Rin), Leipzig/Lipsca,
Dresden/Dresda (port pe Elba), Yena.
Germania are peste 80 de universităţi şi colegii.

Principalele ramuri industriale sunt:


– industria auto(BMW, Opel, Volkswagen)
– industria siderurgica (concernul Krupp )
– industria optica (Zeiss)
– industria chimica (BASF)
– industria portuara

Agricultura: mecanizata dezvoltata


locul 1 la cresterea de porcine
productii insemnate de cereale si cartof

Transporturile:
retea dezvoltata de transporturi
cea mai mare retea de autostrazi,
porturi maritime (Hamburg, Bremen), porturi fluviale (Duisburg-cel mai mare port fluvial de
pe glob); aeroporturi
Turismul:
orasele muzee (Dresda, Berlin)
valea Rhinului
Alpii Bavariei

Relieful major al Europei

– altitudine medie 330 m


– are o diversitate a formelor de relief (munti , dealuri, podisuri, campii)
tipurile de tarmuri sunt variate: fiorduri in Peninsula Scandinava si Islanda; riass in n-v
Frantei; estuare la Marea
Nordului; faleze, limane si lagune la Marea Neagra; delte pentru fluviile Dunare, Pad s.a.
Unitatile majore morfostructurale

Unitatile majore morfostructurale


Din punct de vedere morfostructural Europa se compune din 2 unitati
– Unitati de platforma
– Unitati de orogen
A. Unitatea de platforma cuprinde: Scutul Baltic, Platforma Est-Europeana.
B. Unitati de orogen

Orogenul caledonian

Munţii Grampian, Munţii


Caledonici, Podisul Casimcei, Muntii Scandinaviei

Orogenul alpin
– s-a format in tertiar
–altitudini mari
-relief glaciar
-apare si in regiuni de
sedimentare (Campia Padului,
Campia Panonica)
Unitati : Cordiliera Betica, Pirineii, Alpii, Apeninii, Alpii Dinarici, Carpatii,Caucazul

Orogenul hercinic
(paleozoicul superior)
– se pastreaza in fundamentul
unor campii dar si in unele
masive izolate
-muntii au altitudini medii
-munti intens erodati
-prezenta horsturilor si
grabenelor (Grabenul Rhinului)
Unitati:
Muntii Ural, Masivul Armorican (Franta); Masivul Central
Francez (Franta); muntii Vosgi;
Padurea Neagra (Germania);
Patrulaterul Boemiei ;Lysa
Gora. Dobrogea de Nord, Iaila
(Crimeea);Meseta Iberica ;
Corsica; Sardinia

Italia

Cadrul natural

Localizare: Europa SUDICA


Relieful este alcatuit din unitati montane tinere (Alpi, Apenini); campii (campia Padului);
unitati
colinare (Preapeninii)
Clima: clima mediteraneana in sud si cu influente continentale in nord

Apele:
Rauri: Pad, Tibru, Arno
Lacuri: Garda, Commo (Glaciar); Albano (vulcanic)
Vegetatia este mediteraneana (ierburi si arbusti); paduri de conifere si foioase in zonele inalte

Populatia
58 de milioane locuitori; densitate 190 de locuitori/km patrat; religie catolica
Orasele: Roma (capitala); Torino; Milano; Napoli

Economia:
Italia are resurse putine
Se bazeaza pe:
– industria siderurgica si petrochimica amplasata in porturi
– industria producatoare de automobile (Torino)
– nave (La Spezia , Genova)
– industria agro-alimentara

Agricultura:
– are un randament ridicat
– producator important de cereale;
lamai (locul 2 pe glob); struguri (loc1); masline (2/5 din productia mondiala) vin (locul1)
Turismul
– are aproape 40 de milioane de turisti
anual

Denumirea oficială: Republica Italiană


Capitala: Roma (2,7 mil. loc.)
Limba oficială: Italiana
Suprafaţa: 301.000 km2
Locuitori: 57,2 mil. (190 loc./km2)
Religia: catolicism 95t; protestantism; ortodoxism
Moneda veche: lira, moneda nouă: euro
Forma de guvernământ: republică

aşezată în Europa de Sud în Penisnsula Italică.Limite: Elveţia, Austria (N), Slovenia, M.


Adriatică (E), M. Ionică (S), M. Mediterană, M. Tireniană, M. Ligurică, Franţa (V).

Apele: foarte multe izvorăsc din Alpi şi străbat Câmpia Padului. În general sunt scurte, cu
debit bogat iarna şi scăzut vara. Aduc aluviuni în câmpii.
Padul şi Adige în N (se varsă în M. Adriatică), Arno în V (se varsă în M. Ligurică) şi
Trevere (Tibru) în V (se varsă în M. Tireniană).

Clima este mediteraneană în peninsulă şi în insule; în partea continentală (Câmpia Padului)


climă temperat continentală.

Temperatura medie anuală este (în ianuarie şi iulie) de -1ºC şi 7ºC în Alpi; 1ºC şi 24ºC la
Milano; 10ºC şi 25ºC la Roma, 18ºC şi 27ºC în Calabria.

Precipitaţiile sunt de 1520 mm/an în Alpii de V şi peste 2000 mm/an în Alpii de E; 500
mm/an în valea Padului, Toscana, Latium şi sub 500 mm/an în Apulia, S Siciliei, Sardinia.

Floră şi faună: Italia are o mare diversitate, după latitudine şi altitudine. 18% din teritoriu
este ocupat de păduri (mai ales de fag, stejar, frasin, castani măslini mirt, leandru). Fiind un
climat umed şi răcoros cresc păduri de foioase dar şi păduri mixte (foioase şi conifere). Mari
suprafeţe de pădure au fost defrişate şi au crescut în loc arbori mici şi arbuşti; vegetaţie de tip
maquis. Pe pantele munţilor şi pe platouri: păşuni alpine.

Fauna: lupul, pisica sălbatică, iepurele, capra de munte, muflonul (berbec sălbatic), broasca
ţestoasă, ariciul. Păsări şi reptile numeroase.

Populaţia: Italia este omogenă: italieni 95%; germani, francezi, sloveni, greci, albanezi.
Concentrarea max. în Câmpia Padului (1000 loc./km2), în câmpiile din jurul Vezuviului peste
1800 loc./km2.
Rata natalităţii este de 9,8‰; a mortalităţii de 9,6‰.

În agricultură 10% din populaţia activă. Populaţia urbană cca. 70%. Peste 30 mil. de italieni
trăiesc în afara graniţelor.

Resurse şi economie: Italia este una din ţările cu cea mai dezvoltată economie de pe glob şi
cu cele mai mari ritmuri de creştere a industriei din Europa. În N. Italiei este o industrie
puternică şi o agricultură intensivă.
Ramurile de bază ale economiei sunt concentrate în: Milano, Torino şi Genova („triunghiul
industrial al Nordului”). Baza energetică este asigurată de potenţialul hidroenergetic din Alpi,
de energia atomică şi de petrol, pe care îl importă; a dezvoltat o industrie de prelucrare şi
petrochimică mai ales în porturi.
Industrua siderurgică bazată pe importul de minereu de fier şi de fier vechi. Mari combinate
siderurgice (Genova, Napoli, Taranto).
Industria constructoare de maşini (automobile, nave maritime, locomotive electrice),
aparatură electrotehnică şi electronică.
Industrii tradiţionale: textilă, în oraşele din N (pre¬lucrarea mătăsii naturale, a lânii şi a
bumbacului); a confecţiilor, a încălţămintei, sticlăriei (Veneţia, Murano), ali¬mentară (paste
făinoase, ulei de măsline, vinuri.
Resurse minerale slabe: minereu de fier, petrol, cărbuni, zinc, mercur, bauxită, mai bogate de
sulf, gaze naturale, săruri de potasiu.

Agricultura este modernă şi intensivă; se cultivă: grâu, măsline (40% din prod. mondială);
struguri, fructe, legume (articole la care deţine performanţe mondiale); orez; sfeclă de zahăr,
cartofi.
Câmpia Padului este zona agriculturii cea mai importantă.

Creşterea animalelor: ovine, porcine, bovine.


Pescuitul şi sericicultura sunt ocupaţii tradiţionale.
Italia are un comerţ intens. Exportă produse agricole; maşini unelte, instalaţii industriale,
autovehicule, produse textile, alimentare ş.a.

Turismul este foarte dezvoltat; ocupă un loc de frunte în ceea ce priveşte numărul de turişti.

Transporturi şi comunicaţii: Căi ferate (peste 50% electrificate); autostrăzi (Autostrada del
Sole: Milano-Roma-Napoli). Flotă maritimă comercială.
Aeroporturi la: Roma, Napoli, Livorno, Bologna, Milano, Genova, în insule: Palermo,
Catania, Cagliari, Olbia.

Oraşe: Milano, Torino, Genova, Palermo, Bolognia, Flo¬renţa;


porturi: Genova, Trieste, Augusta, Taranto, Venezia, Savona, Napoli, La Spezia, Ravenna,
Livorno.
Are cca. 43 de universităţi şi Institute de Înalte studii, cele mai vechi fiind cea din Bologna
(1088), cea mai veche din Europa, Padua (1222) şi Napoli (1224).

Regatul Unit al Marii Britanii


Cadrul natural
Localizare: Europa Vestica
Regatul Unit este alcatuit din Marea Britanie(Anglia, Scotia, Tara Galilor) si Irlanda de Nord
Relieful: este alcatuit din unitati vechi caledonice in nord (Scotia);unitati hercinice (PENINI)
si unitati
de campie (Campia LONDREI)
Clima: temperat oceanica
Hidrografie: Thamisa, Severn
Vegetatia: predomina pasunile; in zonele montane paduri de foioase

Populatia
60 de milione locuitori
Orase: Londra, Liverpol,Edinburgh, Dublin,Manchester

Economia
regatul Unit dispune de rezerve de petrol, carbune si gaze naturale
– este un mare producator de fonta si otel
– se afla pe primele locuri la industria textila
– producator important in industria petrochimica
– producator de masini de lux (Jaguar)
Agricultura: puternic mecanizata
Transporturile:3500 km de autostrazi; cel mai
mare aeroport din Europa (Heathrow)

Canada

suprafata: 9976139 km2

Populatia: 30,2 mil loc

Capitala: Otawa (peste 800 mil loc)

Pozitia geografica si limite:

Vecini: Groenlanda (NE)

SUA si oceanul Pacific (NV si S)

Oceanul Arctic (N)

Oceanul Atlantic (E)

Canada este cea mai intinsa tara din America si a doua din lume. Canada este un stat federal,
compus din 10 provincii si 2 teritorii, deci este un stat continental.

Cadrul natural:

Marea desfasurare atat in latitudine, cat si in longitudine determina varietatea conditiilor


fizico-geografice.
Relieful. In Canada marile unitati de relief sunt dispuse la fel ca in SUA:

· O zona joasa, in partea centrala, un platou putin accidentat;

· Sistemul Cordilierilor, in vest, format din muntii Stancosi si muntii Coastei (Mount
Logan, 6050m), care inchide o serie de platouri interioare inalte (Yukon,

Apele Canda dispune de o retea hidrografica uriasa. Cursurile de apa se indreapta spre toate cele
trei oceane care o limiteaza: Atlantic (Sf Laurentiu), Pacific (Yukon si Columbia), Arctic (MacKenzie,
Churchill, Nelson). Fluviul Sf Laurentiu este imp pentru navigatie, langa Marile Lacuri cu oceanul
Atlantic. Raurile Canadiene formeaza canioane si cascade (Niagara, Nahanni), ai debite bogate si
potential hidroenergetic ridicat.

In Canada sunt numeroase lacuri de origine tectono-glaciara sau numai glaciara: Marile Lacuri,
de la granita cu SUA, Lacul Sclavilor, Lacul Ursilor, Winnpeq.

Vegetatia naturala este zonata latitudinal:

· In nord tundra, saraca in specii (muschi, licheni, arbusti pitici);

· Padurea boreala Canadiana cu rasinoase (pin, brad, molid), in nord si foioase (artar, mesteacan,
plop, fag, stejar) in sud; in padurile din Muntii Coastei sunt specifici arborii uriasi (bradul Douglas,
cedrul rosu);

· Preeriile, cu ierburi, transformate in mare parte in terenuri agricole.

Fauna, variata in specii si bogata ca efective, cuprinde:

- vulpea polara,

- ursul alb

- ursul grizzly

- cerbul Canadian

- Renul

- Elanul

- Bizonul de padure

- Ondatra

- Castorul

- Pasari

Resurse naturale si economia

Canada este una dintre cele mai bogate tari in resurse de sol si subsol si are o economie dezvoltata si
diversificata.
Resursele naturale.

Canada are mai rezerve de minereuri de fier (peste 125 mld de tone, locul 2 pe glob), minereuri
neferoase (plumb, zinc), metale pretioase (mai ales aur) si rare (uraniu). Acestora li se adauga
zacaminte importante:

- carbune

- petrol

- gaze naturale

Canada are si un fond forestier urias (aproape 400 mil ha), intinse pasuni naturale si terenuri arabile
si unu dintre cele mai mari potentiale hidroenergetice de pe glob.

ransporturile.

Specificul Canadei este dat de magistralele transcontinentale feroviare si rutiere, care leaga, prin
sudul tarii, tarmurile oceanelor Atlantic si Pacific. Acestora li se adauga calea navigabila, Marile
Lacuri de fluviul Sf Laurentiu, cu un rol important pentru tot restul tarii.

Comertul exterior

Canada este una dintre marile exportatoare mondiale de:

- minereuri de fier

- minereuri neferoase

- petrol

- uraniu

- aur

- cereale

Turismul

Principalele atractii turistice sunt:

· parcurile nationale si alte zone ocrorite, cu peisaje si fenomene naturale deosebite, fauna
bogata (Wood Buffalo, Banff Nahanni);

Industria

La sfarsitul secolului al XX-lea, Canada a ajuns unu dintre cei mai mari producatori mondiali de
minereuri neferoase (zinc, locul 1, cupru, plumb), minereuri de fier, metale pretioase, gaze naturale.
Productia de petrol este in crestere depasind deja 100 mil de tone.
Desi are o productie semnificativa de hidrocarburi, carbuni si uraniu, Canada si-a dezvoltat o
puternica industrie hidroenergetica: aproape 2/3 din productia de energie electrica este obtinuta in
hidrocentrale.

Industria prelucratoare, diversificata este concentrata in sud-est, zona fluviulu Sf Laurentiu


fiind una dintre cele mai puternice axe economice de pe glob, prin centrele:

- Montreal

- Toronto

- Hamilton

- Windsor.

Republica Africa de Sud

Este situata in extremitatea sudica a continentului AfricaTari

vecine: Namibia, Botswana, Zimbabwe, Mozambic si SwazilandIn vest, est si sud fiind delimitata de
Oceanul Atlantic, respectiv OceanulIndian

Are o suprafata de 1.219.580 kmp( locul 24)Moneda: rand-ul (100centi)

Limbi oficiale: engleza, afrikans, zuluZiua nationala; 27 aprilieForma de guvernamant: republica


prezidentiala

Cea mai mare parte a tarii este ocupata de un sistem de platouri, maiextinsfiind Pod.Veld, cu
inaltimi mai mari in est, 1400-2000mIn zona litorala sudica se inalta sistemul montan Great
Escarpment, careculmineaza in Muntii Scorpiei, vf. Cathin Peak - 3657mIn nordul tarii
sunt sectoarele sudice ale deserturilor Kalahari si NamibIn vestul tarii, pe tarm, se desfasoara o
campie litorala(60 km), in schimbtarmurile estice si sudice sunt inalte, stancoase si abrupte,
presarate pealocuri cu olfuri(Sf. Elena) si eninsule(Caul Bunei Serante, Caul

Clima

:-tropical- uscata in partea nordica si mediteraneana in sud-influentata de pozitia geografica( in zona


tropicala), de relief si curentiimarini( Curentul rece al Benguelei in vest
si Curentulcald al Mozambicului, in est)

idrografia

:principalele fluvii sunt Orange, cu afluentul Vaal, si Limpopo(“Fluviullefantilor”), care izvorasc din
aceasi regiune, dar se indreapta in directii opuse:range spre Atlantic, iar Limpopo spre Oceanul India

Vegetatia:
-reprezentată prin plante xerofile, de deşert si semideşert. Savanele se prelungescdin podişurile
estice, unde au ierburi înalte (veld) spre interiorul ţării, unde se transformă înstepe cu ierburi rare şi
tufişuri. În vest apar fâşii de vegetaţie dispuse aproape paralel cu ţărmul

:deşert (Namib), stepe şi asociaţii de plante suculente (aloe).Regiunea Cap are o vegetaţie
mediteraneană bogată, cu numeroşi arbuşti veşnic verzi

Fauna

este extrem de variata si bogata: girafe, elefanti, zebre,gheparzi, rinoceri etcAtat vegetatia, cat
si fauna, sunt ocrotite in multe parcuri nationale,cum sunt Kruger si Kalahari, fiind printre cele mai
intinse de pe glob

Populatia

: -43.647.658 locuitori ( locul 26)- densitatea populatiei: 36loc./ kmpnainte de colonizarea


europeana, teritoriul Africii de Sud a fost populat de tribue bosimani, de hotentoti iar apoi de
populatia bantu.esi predomina negrii(cca trei patrimi), exista si o pondere insemnata de albi13% ) si
de asiatici.

Republica Africa de Sud are 3 capitale,cu peste 1 mil. de locuitori fiecare:

-Cape Town, capitala legislativa

-Pretoria, capitala administrativa-Bloemfontein, capitala judiciara. Alte orase mari: Johannesburg(2.5


milloc-cel mai mare oras), Durban,Port Elizabeth, Soweto

Resurse naturale si economia Este tara cu cea mai dezvoltata si diversificata economie de pe
continentulafrican-Este una dintre cele mai bogate tari ale lumii in resurse de subsol, cu
exceptihidrocarburilor, are toate mineralele si minereurile importante, cu rezerveimportante:
mangan, crom, platina, aur, uraniu, diamante etcIndustria este bine dezvoltata: prelucratoare,
metalurgia feroasa( fonta, otel),neferoasa( aluminiu, cupru, plumb), constructii de masini, chimica si
petrochimica- localizata in marile orase

Agricultura, de asemenea dezvoltata-se cultiva: grau, porumb, trestie de zahar, bumbac, tutun-se
cresc; ovine( merinos), caprine( inclusiv capre de Angora), bovine

Transporturile: are cea mai extinsa si mai moderna retea feroviara si rutiera scel mai mare numar
de automobile din Africa-principalele porturi: Durban, Port Elizabeth si Cape Town-cele mai mari
aeroporturi: Johannesburg, Pretoria si Durban
India

Relief :India peninsulara este formata dintr-un podis vechi , Podisul Deccan, marginit spre cele doua
laturi dinspre Oceanul Indian de inaltimi mai mari,cu aspectul unor munti(Gatii de Vest si Gatii de
Est).Spre Campia Indului (in N-V) si Campia Gangeului (in N)

• Altitudinile podisului coboara foarte mult,iar placa tectonica pe care se afla situat (placa
Indo-Australiana) coboara,pe un plan usor inclinat , sub sistemul himalayan (partea
continentala).Formarea acestui sistem montan este datorata deplasarii rapide a placii care
poarta Podisul Deccan si ridicarii masei de sediment existente aici.

• Muntii Himalaya au majoritatea varfurilor de peste 8000 m la limita dintre Nepal si China . In
India , cel mai inalt varf este Nanda Devi ( 7817 m).

• Asezare: India este situata in sudul Asiei, fiind limitata pe 2 laturi de Oceanul Indian si in rest
de spatii continentale.
• India este formata dintr-o parte continentala, o parte peninsulara(Peninsula India) si dintr-o
serie de insule situate in apropiere.

• Vecinii Indiei sunt: Pakistan-in vest, Bangladesh si Myanmar in est, China,Nepal si Buthan in
nord. India are iesire in est la Golful Bengal, iarIn vest la Marea Arabiei

• Clima: In cea mai mare parte a tarii clima este musonica, caracterizata prin prezenta a 2
anotimpuri: unul ploios-vara si unul secetos-iarna.

• In nordul Indiei climatul este montan, fiind influentat de cel mai inalt lant montan de pe
Terra-Muntii Himalaya

Vegetatia: Vegetatia reflecta marea etajare in altitudine a reliefului si diversitatea regimului


precipitatiilor

-padurea tropical deasa, indeosebi pe coasta Malabar (V Pen India) si in extremitatea NE (Assan)

-padurea de conifer (Muntii Himalaya)

-savana, indeosebi in Campia Gangelui

-stepa cu maracini (Pod Deccan)

-vegetatie desertica (Desertul Thar)

Hidrografia: Reteaua hidrografica este dominata de fluviile Gange si Brahmaputra, navigabile pe


mari distante; in pod. Deccan, mai importante sunt fluviile Narmada, Godavari, Krishna si Mahanadi

Resurse: Desi pe ansamblu nivelul de dezvoltare economica a Indiei este redus, la unele produse
agricole si industrial are o pozitie foarte buna, este vorba indeosebi de productia de grau, orez si
zahar (locul 2 la fiecare), bumbac (3), minereu de fier si soia(5) si chiar energie electrica, aluminiu si
otel. In privinta productiei de ceai, ocupa primul loc. Are, totodata, celmai mare efectiv de bovine.

Principala regiune industriala se afla in E, cu zacaminte de carbuni, minereu de fier, centre


siderurgice, centre industriale diverse; tot aici se afla centrul industrial si urban Calcutta. Alte
concentrari urban-industriale sunt localizate in Mumbai, Madras, New Delhi

Populatia:India avea în 1998,988 de milioane de locuitori şi e foarte posibil ca în prezent numarul


acestora sã fie mai mare de un miliard.Aceasta înseamna ca din 6 locuitori ai Terrei unul este
indian(sau altfel spus,ca din 100 de locuitori,17 sunt indieni).
Densitatea medie a populaţie(care e de 300 de locuitori/km) este foarte mare pentru un stat cu
asemenea dimensiuni.
Populaţia actuala a Indiei este formata dintr-un amestec de populaţii dravidiene,iar în
N,indoeuropene(care au venit aici în urmã cu 3500 de ani)

Japonia

uprafata: 377.708 km2


Asezare geografica: 26 58'- 45 31’ N, 128 6’-145 49 E

Populatia: 123.921.000 locuitori

Densitatea populatiei: 323 loc/km2

Capitala si cel mai mare oras: Tokyo, 11.718.720 loc.

Limba oficiala: japoneza

Produse importate: titei, minereuri neferoase, minereuri de fier,produse alimentare,


piese de masini, cherestea, fibre textile

Produse exportate: fier si otel, piese de masini electrice, autovehicule, nave, produse
chimice, produse textile

Relieful

Japonia consta din peste 3000 de insule mici si patru insule principale. Hokkaido, cea mai
nodica (78.508 km2 ), are un lant muntos central inconjurat de depresiuni fertile de coasta. Honshu
(230.448 km2 ) este de asemenea muntoasa si contine cel mai inalt varf al Japoniei, Fujiyama
(3770m). Shikaku (18.757 km2) si Kyushu (42.079 km2) au de asemenea munti si campii. Cele patru
insule au multi vulcani activi, izvoare termale si cutremure frecvente.Deoarece insulele sunt formate
din munti in proportie de 85%, depresiunile sunt putine, ele gasindu-se numai aproape de coasta,
precum Kanto, cea mai mare dintre campii, si vaile raurilor.

Clima Japonia are climat musonic. Vanturile sufla dinspre est in timpul verii si dinspre vest in timpul
iernii. Marea Japoniei, care separa insulele de Asia, are un efect moderator asupra climei. Iarna nu
este la fel de rece iar vara la fel de calda ca in China si Coreea. Ploile cad in principal in lunile de vara
in est, dar nord-vestul primeste ploaie de iarna adusa de vanturi de peste Marea Japoniei. Hakodate,
in nord, are temperatura medie de -3 grade C in ianuarie si 19 grade C in iunie, cantitatea de
precipitatii fiind de 120 cm. Numerele corepunzatoare pentru Tokyo sunt 3 grade C, 25 grade C si
150 cm de precipitatii. La Nagasaki, pe Kyushu, acestea devin 5 grade C, 26 grade C si circa 190 cm,
inclusiv peste 30 cm in iunie.

Hidrografia

Muntii Japoniei sunt binecuvantati cu multe rauri. Majoritatea raurilor Japoniei sunt repezi,
apele lor ajungand oceanul nu dupa mult timp dupa ce au parasit vaile si bazinele muntilor. Un
exemplu de rau abrupt este Kurobe, care se varsa in Marea Japoniei, dupa ce pluteste numai 83 de
kilometri de la sursa sa, in Alpii Japoniei, la o altitudine de 2.900 m

Raul cel mai lung al Japoniei este Shinano, care pluteste 367 km de la muntii din regiunea
Chubu prin Prefectura Niigata spre Marea Japoniei.
Al doilea in lungime este Tone, care pluteste prin Campia Kanto spre Oc. Pacific, si al treilea in
lungime este Ishikari, in Hokkaido, la 268 km.

Multitudinea de rauri care izvorasc din munti inseamna mult pentru topografia Japoniei,
deoarece creeaza mici si mari vai si bazine pentru pescuit, inainte de varsare formand delte. Multe
dintre campiile tarii sunt mici. Cea mai mare fiind Campia Kanto, care include parti din prefecturile
Tochigi, Ibaraki, Gunma, Saitama, Chiba, Tokyo si Kanagawa. Alte regiuni largi si joase sunt Campia
Echigo (Prefectura Niigata), Campia Ishikari (Hokkaido) si Campia Nobi (Prefecturile Aichi si Gifu).

Agricultura: 12% din suprafata este destinata agriculturii, iar 2% pasunatului. Cea mai mare parte a
tarii este prea muntoasa pentru agriculura, desi o parte din versanti sunt terasati. Orezul este
principala planta cultivata (peste 13 mil. tone pe an), in special in sud unde uneori este posibila
dubla cultivare. Se cultiva si alte cereale, alaturi de trestie de zahar, fructe, cartofi dulci si soia. Sunt
importante pasarile domestice, porcii si vitele. Fermele sunt mici dar mecanizarea este raspandita.

Industria

Japonia este o natiune industriala importanta. Este prima din lume in producerea otelului si in
constructia navelor. O otelarie mare este la Kitakyushu, iar navele se construiesc la Osaka. Japonia
produce automobile si televizoare decat orice alta tara. Textile de toate tipurile si articole de inalta
tehnologie precum calculatoarele sunt industrii importante. Cea mai mare dezvoltare industriala
este legata de porturi, care importa combustibili si materii prime si exporta bunuri fabricate.

Orasele

Yokohama, in campia Kanto, este al doilea oras ca marime, cu 3.197.000 locuitori. Osaka
(2.633.000 loc.) este un port si un centru industrial important. Kobe (1.464.000 loc.) centru industrial
si Kyoto (1.472.000 loc.), fosta capitala, sunt in apropiere.

Orasele mari sunt insirate de-a lungul litoralului. In megalopolisul care trece prin sudul insulei
Honshu, Tokyo-Nagoya-Osaka-Kyoto-Kobe-Hiroshima-Kitakyushu, traieste 84% din populatia
Japoniei, care da 80% din productia industriala a tarii.

Resurse de subsol

Resursele de subsol sunt in cantitati foarte mici ; dispune insa de mult sulf si calcar. Industria
este complexa si se bazeaza in cea mai mare masura pe importul de materii prime. Inainte de razboi,
ea s-a dezvoltat printr-o planificare riguroasa, import de tehnologii occidentale si mana de lucru
ieftina. Dupa razboi, dezvoltarea a stat in umbra S.U.A., s-a investit in constructii civile, nu militare, si
s-a pus baza pe libera initiativa, dar intr-o conlucrare buna cu statul. S-a folosit, totodata, intreaga
forta de munca (somajul ajunge la cel mult 2%) in continuu calificata. Costul mare al energiei a
obligat cautarea permanenta a tehnologiilor de varf, fara a se neglija insa securitatea sociala si
invatamantul. Energia este produsa de tehnocentrale nucleare, geotermale(vapori din arealele
vulcanice) si hidrocentrale (15%). Japonia domina pe plan mondial in multe ramuri : automobile,
nave, motociclete, masini de cusut, instrumente muzicale, ciment. Ocupa locul II sau III la alte
produse : otel, hartie, instrumente optice, fibre sintetice, electronice. Jumatate din productia navala
a lumii este data de Japonia, marcile sale de automobile sunt arhicunoscute (Toyota, Nissan, Honda).
China

China este siituata in SE-ul Asiei, din Asia Centrala pana in Pacific.
China prezinta un cadru natural foarte divers, se obijnuieste o impartire generalizat&a 646e44g
tilde;: China de Est si China de Vest. Prima are un relief de campie (Campia Manciuriei si Marea
Campie Chineza), precum si dealuri, cu o clima umeda. Vestul Chinei cuprinde munti si podisuri,
Podisul Tibet - cel mai inalt de pe glob (5.000 m) cu o clima arida. China are trei regiuni topografice
principale ce se ridica in trepte (povarnisuri), de la depresiuni de-a lungul coastei de est pana la
muntii inalti din vest. Varful cel mai inalt din lume, Everest (8.848 m) se afla pe granita dintre china si
Nepal.
Nivelul cel mai scazut, sub 1000 de metri, ocupa sectiunea estica si cea mai populata a tarii. O mare
parte a nordului Chinei se afla intr-o zona seismica si campiile joase sunt adesea inundate.
CLIMA: Estul Chinei are o clima temperata, cu ploi musonice puternice in timpul verii. SE Chinei are o
clima subtropicala cu ploi puternice de vara. Centrul si S-V, au o

VEGETAŢIA. În zonele muntoase se găsesc păduri de conifere şi de foioase. Ele ocupă în total 1/5 din
suprafaţa ţării. În sud-estul ţării , se găsesc păduri subtropicale 8 cu bambus, arbore de camfor,
cedru, chiparos ). Spre nord, vegetaţia este săracă, deşertică.

FAUNA. Chinei este foarte bogată şi variată. Pentru ocrotirea elementelor naturale de floră şi faună ,
în China există peste 100 de parcuri naturale. Printre animalele ocrotite, cel mai cunoscut este ursul
Panda.

RESURSE NATURALE. Folosind marile resurse de cărbuni, China şi-a dezvoltat o puternică bază
energetică. Este prima producătoare mondială de cărbuni.

 Industria automobilistică

Vânzările de autoturisme din China, cea mai mai mare piață auto din lume, au crescut cu 33,2% în
anul 2010, la nivelul record de 13,8 milioane de unități. În anul 2011, creșterea vânzărilor a fost de
5,1%, ajungând la 14,5 milioane de autoturisme.

 Infrastructură

Rețeaua de autostrăzi a Chinei a evoluat de la 100 de kilometri în 1988 și 574 de kilometri in 1992. La
sfârșitul anului 2010, rețeaua de autostrăzi a ajuns la de 76.000 de kilometri. Statul chinez și-a
propus să dețină 100.000 de kilometri de autostradă, până în 2020, o rețea comparabilă cu aceea
existentă, în prezent, în Statele Unite ale Americii.

Tot în perioada 1988 - 2010, chinezii au construit 30.000 de kilometri de cale ferată și nu mai puțin
de 220.000 de kilometri de șosele

Capiatala Chinei este Beijing, cel mai populat centru urban este Shanghai. China are peste 20 de
orase mari cu o populatie minima de 1 milion de locuitori. Profile de orase:

Beijing – capitala Chinei cu o populatie de 5,8 milioane de locuitori (10,8 milioane in 1999)
Shanghai – 15,1 milioane locuitori

Tianjin – 4,6 milioane locuitori

Shenyang – 3,6 milioane locuitori

Wuhan – 3,3 milioane locuitori

Guanghzou – 2,9 milioane locuitori

Chongqing – 2,3 milioane locuitori

Nanjing – 2,1 milioane locuitori

Xian – 2,0 milioane locuitori

Mai mult de o cincime din tot

CLIMA În partea vestică, în deşerturi şi pe podişurile înalte, este o climă continental –aridă, cu
diferenţe mari de temperatură de la iarnă la vară. În est este climat continental umed. În regiunile
montane înalte, clima este alpină, cu ierni lungi şi aspre. În părţile sudice întâlnim clima musonică,
tropicală şi subtropicală.

HIDROGRAFIA Clima şi relieful influenţează reţeaua hidrografică . fluviile Chinei sunt printre cele mai
mari din Asia. Cele mai cunoscute fiind : Huanghe, Changjiang, Xijang.

 Agricultura

China este un stat în care cea mai mare parte a populației trăiește în mediul rural, agricultura având
o importanță deosebită pentru economia chineză.

China are o suprafață de uscat de 9.600.000 kmp, suprafața terenurilor arabile ajungând la numai
1.270.000 kmp. Principalele culturi cerealiere sunt orezul, grâul, porumbul, soia. Iar culturile tehnice
sunt cele de bumbac, arahide, rapiță, trestie-de-zahăr și sfeclă-de-zahăr.