Sunteți pe pagina 1din 4

ȘCOALA PRIMARĂ MĂRTINEȘTI

Înv. Arnăutu Anca Elena

EVALUAREA ÎN ÎNVĂȚĂMÂNT, ÎNTRE CLASIC ȘI MODERN


CHESTIONAR DE EVALUARE

1. Evaluarea este o acțiune de o mare complexitate și importanță. Formulați o definiție succintă pentru
această activitate.
R: Într-un sens larg, evaluarea ar putea fi înțeleasă ca o activitate etapizată ce își propune
determinarea eficienței și a pertinenței unei acțiuni, prin raportarea rezultatelor ei la scopurile
stabilite inițial și/sau la rezultatele unor acțiuni anterioare de același tip.

2. În contextul procesului instructiv-educativ, acțiunea evaluativă îndeplinește numeroase funcții.


Enumerați cel puțin șase dintre acestea.
 Funcția constatativă;  Funcția educativă;
 Funcția diagnostică;  Funcția socială;
 Funcția prognostică;  Funcția apreciativă.
3. Acțiunea evaluativă poate fi clasificată în funcție de mai multe criterii, iar unul dintre ele este
momentul în care ea are loc. Precizați care sunt tipurile astfel decelate și indicați pentru fiecare tip
momentul în care are loc acțiunea.
R: -Evaluarea inițială- se realizează în momentul preluării de către cadrul didactic a unui nou
colectiv de elevi;
-Evaluarea continuă- se realizează pe tot parcursul procesului de predare-învățare;
-Evaluarea finală- se realizează la sfârșitul unei secvențe mai ample de instruire.

4. În încercarea de armonizare a curriculumu-lui național cu cel din Uniunea Europeană, el prevede o


serie de competențe pe care elevii trebuie să le probeze. Numiți cel mult patru dintre aceste domenii
de competență-cheie.
 Comunicare în limba maternă;
 Comunicare în limba străină;
 Cultura generală;
 Antreprenoriat.

5. Elaborarea descriptorilor de performanță pentru învățământul primar reprezintă o acțiune destul de


laborioasă. Care sunt etapele acestei activități?
 Parcurgerea referințelor deja existente pentru evaluarea capacității sau a cunoștințelor
vizate;
 Lectura unor descriptori de performanță gata elaborați;
 Colectarea cât mai multor exemple de activități reale ale alevilor și sortarea lor pe
categorii de calitate;
 Evaluarea prin calificative a „eșantioanelor” de activități ale elevilor.

6. Enumerați cel puțin patru metode de evaluare orală.


 Observația curentă;  Interviul;
 Verificare orală;  Repovestirea.

7. Numiți cel puțin trei forme de evaluare scrisă.


 Referatul;  Eseul.
 Lucrarea scrisă;
8. Menționați cel puțin două metode de evaluare practică.
 Investigația;
 Proiectul.

9. Testul se dorește a fi o metodă prin care să fie asigurată o evaluare obiectivă și riguroasă. Definiți și
caracterizați succind această metodă.
R: Este o formă de evaluare, standardizată și riguroasă care își propune măsurarea unor rezultate din
procesul de învățare. Testele se realizează îndeosebi în scris, dar unele dintre ele se pretează și la
evaluarea asistată de calculator.

10. Care sunt tehnicile obiective de testare?


 Tehnica alegerii duale;
 Tehnica alegerii multiple;
 Tehnica perechiilor;
 Tehnica de ordonare;

11. Care sunt tehnicile semi-obiective?


 Tehnica răspunsului scurt;
 Tehnica enunțurilor scurtate;

12. Care sunt tehncile subiective și prin ce modalități se pot cota itemii astfel obținuți?
 Rezolvarea de probleme sau de situații problemă;
 Analizarea și interpretarea unor texte literare;
 Eseul.

13. Portofoliul reprezintă o metodă de evaluare „longitudonală”. Definiți-l succint și numiți cel puțin trei
componente ale acestuia.
R: Un ansamblu de produse ale activității de învățare ale elevului, desfășurate într-o perioadă mai
lungă. El se poate realiza individual sau pe grupe și cuprinde următoarele componente: -fișe de
observare; - probe scrise; -teme de casă; -rezumate; -fișe de lectură.

14. Pentru ca activitatea de evaluare să fie eficientă și să își îndeplinească adevărata sa menire, se cere ca
ea să respecte anumite exigențe psihopedagogice. Menționați cel puțin șapte dintre acestea.
 Acordarea obiectivă a notelor;
 Verificare și notarea ritmică;
 Evaluarea a cât mai multe tipuri de elemente;
 Formarea și dezvoltarea capacității de autoevaluare;
 Combinarea creativă a formelor de evaluare;
 Notarea reciprocă între elevi;
 Auto-notarea controlată.

15. Cum apreciați importanța evaluării pentru ansamblul activității instructiv-educative și ce considerați
că ar trebui făcut pentru îmbunătățirea practicii evaluative?
R: Este o activitate de mare complexitate, de a cărei reusită este legată și reușita procesului
instructiv-educativ.

GESTIONAREA STRESULUI ÎN MEDIUL ȘCOLAR


CHESTIONAR DE EVALUARE

1. Stresul reprezintă un fenomen complex, care pare să caracterizeze tot mai mult viața oamenilor în
epoca actuală. Cum poate fi el definit?
R: Stresul poate fi înțeles ca ansamblu al fenomenelor care au loc în organism ca urmare a acțiunii
unor factori externi și interni.

2. Există mai multe etape în manifestarea stresului. Care sunt acestea?


 Alarma;
 Rezistența;
 Epuizarea;

3. Reacțiile individului în fața stresului acoperă un tablou destul de vast, în cadrul căruia se pot decela
mai multe categorii. Care sunt aceste tipuri?
 Palpitații sau dureri de inimă;
 Apetit alimentar scăzut;
 Indigestii frecvente;
 Dureri sau spasme musculare;
 Migrene;
 Amețeli.

4. Se vorbește de existența mai multor tipuri de stres. Cum se numesc principalele două tipuri și care
este cea mai importantă diferență dintre ele.
 Eustresul;
 Distresul;

5. Reziliența reprezintă o însușire importantă de care ar fi bine să dea dovadă omul zilelor noastre. Cum
poate fi ea definită?
R: Capacitatea individului de a rezista în fața solicitărilor mediului înconjurător și de a se reface
rapid în urma trăirii unor situații stresante.

6. La elevi, stresul poate fi provocat și intensificat de numeroși factori, care țin de mai multe entități.
Menționați cel puțin patru dintre ele.
 Școala;
 Familia;
 Propia persoană;
 Prietenii.

7. Apariția stresului la elevi poate fi prevenită, în condițiile în care cadrele didactice respectă o serie de
recomandări. Enunțați cel puțin șase dintre acestea.
 Nevoia de afecțiune;
 Nevoia de stimulare;
 Nevoia de recunoaștere;
 Nevoia de încredințare;

8. Există și măsuri generale de intervenție, susceptibile de a fi aplicate cu toți elevii. Numiți cel puțin
două dintre ele.
 Sezisarea de către elevi a stresului;
 Asigurarea suportului social.

9. Asertivitatea presupune respectarea de către individ a câtorva reguli. Enuțați cel puțin două dintre
ele.
 Abținerea de la etichetări;
 Descrierea propriilor reacții;

10. Procesul de rezolvare a problemelor presupune parcurgerea mai mutor etape.Care sunt acestea?
 Recunoașterea problemei;
 Definirea problemei;
 Generarea soluțiilor;
 Evaluarea fiecărei soluții;
 Luarea deciziei;
 Implementarea soluției;
 Evaluarea efectelor;

11. În mod analog, procesul decizional se desfășoară și el, la rândul său, în mai multe faze. Care sunt
acestea?
 Pregătirea deciziei;
 Elaborarea de alternative;
 Adoptarea deciziei;
 Aplicarea deciziei;

12. Dezvoltarea stimei de sine implică formarea și consolidarea câtorva abilități. Numiți cel puțin trei
dintre acestea.
 Notarea tuturor scopurilor;
 Stabilirea unor termene-limită;
 Elaborarea unui plan pe termen scurt.

13. Organizarea și planificarea activității de învățare presupune o serie de demersuri. Menționați cel
puțin trei dintre acestea.
 Aproximarea timpului disponibil;
 Alocarea timpului de studiu;
 Rezerva de timp.

14. Părinților li se pot face câteva recomandări menite să ducă la formarea/dezvoltarea rezilienței
copiilor lor. Enumerați cel puțin trei astfel de exigențe.
 Implicarea copilului în luarea decizilor;
 Responsabilizarea copilului;
 Sprijinirea copilului.

15. În ce alte modalități considerați că ar mai fi posibilă prevenirea și diminuarea stresului resimțit la
elevi pe parcursul procesului instructiv-educativ.
R: Includerea intervalelor de timp dedicate odihnei; Plimbări prin aer liber; Drumeţii.

S-ar putea să vă placă și