Studiu de caz

Tulburare prin anxietate

PREZENTARE DE CAZ -: tulburare prin anxietate generalizata la un pacient cu
structura de personalitate obsesiva

REZUMAT
Prezentul studiu prezinta cazul unui subiect cu tulburare prin anxietate generalizata,
dezvoltata pe o structura de personalitate cu elemente obsesive-fobice: perfectionist si
hiperexact, teama de ridicol. Anamneza psihologica, polimorfismul simptomatologic si
demersul terapeutic constituie continutul studiului de fata. Totodata acestea mi-au
permis, , sa stabilesc corect diagnosticul final.

Cuvinte cheie: anxietate, obsesie, fobie sociala, psihoterapie.

Motivul solicitarii consilierii psihologice

Daniel, inginer, dealer de vânzari la reprezentanta unei firme straine de automobile în
România, în vârsta de 27 de ani, s-a prezentat pentru starea de anxietate pe care o
resimtea, legata de reusitele sub asteptari ale actiunilor pe care le initia si de
autocontrolul scazut al impulsurilor de uz al alcoolului.
Pacientul afirma: "Am impresia ca nimic nu-mi reuseste ", "Mi-e teama sa nu devin
ridicol" si "Cred ca am capatat obiceiul de a consuma alcool". Aceste convingeri îi
creau o stare de neliniste permanenta, îngrijorare pentru ceea ce i se întâmpla, stare de
oboseala si dificultatea de a adormi.

Antecedente heredocolaterale
- interviurile realizate nu au scos în evidenta aspecte caracteristice acestui registru.

Antecedente personale patologice ale subiectului

- Nu se afla în evidenta cu antecedente psihiatrice personale.
- Nu se afla în conditii si tratamente medicale curente.
- Nu a suferit de boli si tratamente majore anterioare.
- A fost spitalizat în 1987 pentru operatie de extirpare a apendicelui.
Istoric
- Copilaria nu a fost marcata de evenimente traumatizante. Subiectul povesteste ca de
la vârsta de 4 ani pâna la vârsta de 11 ani a locuit cu bunicii din partea tatalui (bunicii
locuind tot în aceeasi localitate cu parintii sai - în Bucuresti - la adrese diferite),
întâlnirea cu parintii având loc de 2-3 ori saptamânal. " Altfel nu s-a putut - spune
subiectul - pentru ca parintii locuiau într-o garsoniera în care nu era loc pentru patru
persoane ".
- Subiectul afirma ca a avut o copilarie frumoasa si nu a simtit lipsa afectiunii din
partea membrilor familiei. " Faptul ca - spune acesta - eram cu adevarat cel mic (fratele
este mai mare cu 13 ani decât mine) m- a facut sa ma simt permanent la adapost;
protejat, îngrijit si iubit de toti ".
- În viata afectiva a subiectului a survenit o deteriorare semnificativa cauzata de
ruperea relatiei cu prietena sa, în urma cu doi ani. Acesta a precizat ca nici pâna în
momentul în care ne- a contactat nu a putut întelege motivul declarat de prietena sa -
graba acesteia de a se casatori cu subiectul, care îsi dorea acest lucru, dar la timpul la
care ar fi dobândit o relativa stabilitate ocupationala, materiala si financiara pentru noul
cuplu. Relatia s-a rupt în mod brusc, fara explicatii, prietena reorientându-se catre alta
persoana, savârsind actul casatoriei cu aceasta. socul emotional suferit de catre subiect,
pe fondul pierderii obiectului investitiei afective si al neîntelegerii suficiente a
motivului, precum si pe fondul unei structuri de personalitate perfectioniste si
hiperexacte, au condus la distorsionari cognitive care au constituit baza dezvoltarii
gândurilor negative cu referire la imaginea de sine a acestuia si la destructurarea
încrederii de sine.
- Dupa terminarea facultatii subiectul s-a angajat ca dealer de vânzari la o reprezentanta
straina de promovare si vânzare a autoturismelor. Motivat de atractivitatea noilor oferte
ale pietii muncii, din anul 2003 a schimbat locul de munca, pe aceeasi functie, la o alta
reprezentanta straina de promovare si vânzare a autoturismelor, despre care afirma ca îi
satisface expectantele, atât din punct de vedere al conditiilor de munca, cât si din cel al
satisfactiilor profesionale si financiare.

Relatiile familiale
- Copil dorit, crescut de catre bunici si de catre familia de origine.
- Familia de origine:
- Tatal - autoritar, aducator de venituri, exigent, moderat afectiv.
- Mama - educativa - este preocupata de cresterea si educarea copiilor.
- Bunicii - bonomi, binevoitori, educativi.
- Relatiile de cuplu ale bunicilor si parintilor subiectului pot fi caracterizate ca fiind
armonioase, de întelegere si întrajutorare.
- Tipurile de relatii:
- subiect - tata - armonioase, condescendente.
- subiect - mama - afectuoase, condescendente.
- subiect - frate - reciproc armonioase, de întrajutorare.

Ruta scolara
- Evolutia scolara a subiectului a avut o traiectorie ascendenta datorita, atât mediului
educogen, cât capacitatilor sale intelectuale. A parcurs formele de pregatire scolara
primara, gimnaziala, liceala (profil economic), universitara (politehnica) si post -
universitara (politehnica).

Relatii, prietenii
- Subiectul afirma ca “ relatiile cu prietenii si colegii de munca sunt bune, bazate pe
stima si respect, de colaborare si ajutor reciproc ".
- Afirma ca are o noua prietena cu care relatiile sunt însa într-o faza incipienta.

Diagnostic diferential

Axa I - tulburare de dispozitie prin anxietate generalizata.

Axa II - structura de personalitate obsesiv-fobica (perfectionism, hiperexactitate).
Axa III - fara conditie sau tulburare somatica
Axa IV - problema psihosociala de mediu - s-a produs fenomenul separarii definitive de
prietena, fenomen pe care pacientul l-a trait ca pe un simtamânt de separare de o
persoana semnificativa.
Axa V - functionare buna în toate domeniile, eficient social si ocupationala, cu
dispozitie anxioasa tranzitorie - scor 75.

Examen psihic general

Conform datelor din fisa de observatie psihologica, completata la prima întâlnire,
rezulta:
- tinuta fizica foarte îngrijita, pedanta;
- Caracteristica posturala flexibila, usor defensiva;
- Mâinile sprijinite în maniera " diplomatica ";
- Picioarele usor deschise, cu miscare controlata;
- Gestica controlata;
- Mimica relaxata, controlata;
- Mersul ferm;
- Ritm respirator moderat cu apnee, urmate de oftat prelung.
- Vorbirea cu intensitate medie, cu fluenta continua, având o intonatie modulara cu
debit mediu;
- Pronuntia si constructia frazelor sunt clare, coerente, cu exprimare elaborata;
- Vocabular bogat;
- Memorie foarte buna;
- Caracteristici aptitudinale: rabdator, atent, întelege usor si repede întrebarile adresate,
nu suprapune interlocutorul, atitudine conformista; îsi sustine cu perseverenta opiniile,
iar la opiniile noastre raspunde cu calm, întelegere si acceptare;
- Programarea neuro-lingvistica se manifesta cu preponderenta în registrele cognitiv (a
sti, a cunoaste) si vizual (a vedea);
- Afect restrictionat;
- Viata sexuala normala - interesul sexual al pacientului este centrat în exclusivitate pe
prietena actuala;
- Dispozitie anxioasa, cu stari de neliniste, îngrijorare, iritabilitate, dificultatea de a
adormi si teama de a nu se face de rusine, pe fondul unei structuri de personalitate cu
elemente obsesive (perfectionism si hiperexactitate).

Teste aplicate
a. Chestionarul pentru evaluarea anxietatii (ASQ)
- Am administrat subiectului chestionarul ASQ pentru a surprinde nivelul anxietatii
prin dimensiunile cognitive, somatice si comportamentale asociate acesteia. Ca urmare
a aplicarii chestionarului, subiectul a obtinut urmatoarele scoruri:
- La dimensiunea cognitiva - scor: 59 (din totalul de 88)
- La dimensiunea somatica - scor: 11 (din totalul de 128)
- La dimensiunea comportamentala - scor: 16 (din totalul de 72)
- Anxietatea generala - scor global: 86 (din totalul de 288)
- Din analiza de continut a rezultatelor obtinute, reies urmatoarele aspecte:
- Dimensiunile somatica si comportamentala înregistreaza scoruri mici care reprezinta
indicatori pentru un nivel redus al anxietatii. Acest fapt ne conduce la concluzia ca la
subiect nu sunt manifeste simptome somatice asociate dispozitiei anxioase si nu au
survenit modificari comportamentale care sa-i altereze functionarea sociala si
ocupationala.
- Dimensiunea cognitiva înregistreaza un scor ridicat, acesta reprezentând un nivel
crescut de anxietate. Acesta evidentiaza o stare de neliniste persistenta pe fondul unei
preocupari si îngrijorari excesive pentru anumite gânduri sau evenimente de viata cum
ar fi: obsesia unor gânduri si imagini care au legatura cu evenimente neplacute din
trecut sau care catastrofizeaza viitorul subiectului ori persoanelor semnificative pentru
acesta; hipervigilenta datorata nevoii de control total asupra sa sau a mediului
înconjurator pe fondul unei temeri excesive fata de potentiale pericole (teama de a
deveni ridicol, afirma subiectul).

b. Scala de anxietate Hamilton

- Cu ajutorul interviului semistructurat dezvoltat de Hamilton am evaluat severitatea
simptomelor asociate anxietatii si, totodata, am urmarit corelarea rezultatelor celor
doua instrumente administrate.
- Analiza rezultatelor pe fiecare scala a interviului ne arata:
- Dispozitie anxioasa evidentiata de nivelul ridicat al cotelor la descriptorii îngrijorare,
pesimism si iritabilitate în legatura cu situatia " de neputinta " în care se afla si în
legatura cu perspectivele sale, daca nu va reusi sa-si depaseasca conditia prezenta.
- Tensiune nervoasa evidentiata de nivelul ridicat al cotelor la descriptorii încordare,
fatigabilitate, incapacitatea de a se relaxa si starea permanenta de neliniste, ca
fenomene asociate, se coreleaza ca intensitate cu cea descriptorilor de pe scala
precedenta.
- Tulburarile hipnice evidentiata de nivelul ridicat al cotei la descriptorul dificultatea la
adormire reprezinta fenomenul asociat îngrijorarii excesive si coreleaza cu cotele
celorlalti descriptori.
- Tulburare prosexica evidentiata de nivelul ridicat al cotei la descriptorul hipoprosexie.
Subiectul constientizeaza diminuarea orientarii sale selective spre activitati de
cunoastere, afirmând ca din tot ce si-a propus în acest scop, a ales, " nu stiu cum, dar
numai lucruri grosiere alegeam, indiferent la ce registru apelam: literatura, muzica, film
etc.".
- Comportamentul pe timpul interviurilor asociat dispozitiei anxioase a fost evidentiat
tinuta usor încordata (facem precizarea ca subiectul are o mare capacitate de
autocontrol).

c. Testul AUDIT
- Deoarece, la primul interviu, subiectul a afirmat ca a capatat obisnuinta de a consuma
alcool în mod repetat, am centrat discutia pe continutul itemilor testului AUDIT. Din
interviu a rezultat ca subiectul:
- si-a format obisnuinta de a consuma alcool cu o frecventa de 2- 3 ori pe saptamâna.
- Consuma alcool în cantitati mici (1- 2 beri, seara dupa serviciu, acasa).
- Nu consuma niciodata mai mult de doua beri sau 30- 40 ml. de bauturi spirtoase într-o
singura zi.
- Nu i s-a întâmplat vreodata sa nu se poata opri din baut odata ce a început.
- Nu simte nevoia de a consuma alcool, dar nu stie de ce consuma.
- Am concluzionat ca subiectul nu a dezvoltat dependenta fata de alcool, explicarea
comportamentului sau în acest sens regasindu-se în alt registru.

Demersuri terapeutice
Interventia psihoterapeutica:
Tehnici cognitiv - comportamentale utilizate:
- Tehnica adresarii întrebarilor cu caracter provocativ;
- Tehnica metaforelor;
- Tehnica utilizarii unor scale de evaluare a asteptarilor;
- Tehnica examinarii avantajelor si dezavantajelor;
- Tehnica transformarii unui eveniment negativ într-un avantaj;
- Tehnica descoperirii dirijate;
- Tehnici de relaxare;
- Tehnica sarcinilor pentru acasa.

Structura sedintelor:
Prima întâlnire
- Prezentarea calitatii de specialist psiholog nu a mai fost necesara deoarece subiectului
îi fusesem prezentat de un alt client.
- I-am adresat subiectului rugamintea de a ne comunica motivul pentru care a solicitat
întâlnirea. Subiectul a relatat ca se confrunta cu anumite probleme care nu numai ca nu
i-au fost caracteristice, dar, amplificându-se, au început sa-i produca un disconfort
intens si mai mult au început sa-l îngrijoreze într-atât încât se afla într-o permanenta
stare de neliniste. Referirile sale concrete s-au centrat probleme legate de neîncrederea
de sine, la teama de a nu fi ridicol si de obisnuinta de a consuma alcool.
- În cadrul interviului pe care l-am desfasurat am urmarit sa culeg date anamnestice
despre subiect, si sa verific daca orientarea spre stabilirea tipurilor de probleme (pre-
diagnostic) este îndreptatita.
- Spre finalul întâlnirii l-am rugat pe subiect sa-mi confirme daca am înteles bine
problemele pe care le acuza, reformulându-i-le:
- Daca a devenit neîncrezator în reusita actiunilor sale.
- Daca are impresia ca nu se ridica la înaltimea a ceea ce ar vrea sa fie.
- Daca simte ca nu-si mai poate stopa pornirile pe care le are privitor la consumul de
alcool.
- Daca toate acestea reprezinta cauzele nelinistii si îngrijorarii sale crescute.
- Raspunsul subiectului a fost afirmativ si cu acest prilej ne-a facut cunoscute
asteptarile pe care le avea de la urmatoarele întâlniri, anume ca ne ruga sa-l ajutam sa
înteleaga de ce trece printr-o asemenea situatie si cum sa o depaseasca.
- Întâlnirea a luat sfârsit dupa o discutie de principiu, referitoare la modul si conditiile
în care vom desfasura întâlnirile, facând schimb de adrese si numere de telefon pentru
cazurile în care ar fi aparut modificari în cele stabilite.
- Pentru prima sedinta i-am solicitat subiectului sa parcurga si sa completeze protocolul
terapeutic, în asa fel încât la începutul primei sedinte sa ne dam acordul pentru ce vom
realiza împreuna, cu specificatia expresa ca pentru ce va urma alegerea îi va apartine în
exclusivitate, cu respectarea conditiilor noastre tehnice specifice.

+ sedinta I:
Obiectivele fixate pentru prima sedinta au fost:
o Dezvoltarea relatiei terapeutice.
o Conceptualizarea problemelor pacientului si stabilirea prioritatilor.
- Dupa discutarea protocolului si stabilirea de comun acord a conditiilor (frecventa: o
sedinta / saptamâna - de regula, în ziua de joi dupa - amiaza), am solicitat subiectului sa
ne relateze cum decurg relatiile cu familia, prietena / prietenii, colegii de serviciu si în
general ce toti cei cu care intra în contact. Scopul acestei solicitari l-a constituit
identificarea eventualelor disfunctii de relationare. Chiar daca nu am identificat aspecte
disfunctionale în acest registru, am evidentiat retinerea si selectivitatea subiectului în
investirea încrederii în altii:
- T: … banuiesc ca despre unele probleme pe care mi le-ai spus mie, le-ai discutat si cu
parintii sau prietena, ori cu cel mai bun prieten …?!
- P: nu, categoric. Esti primul si singurul caruia i le spun …
- Dialogul purtat în continuarea ne-a ajutat sa conceptualizam problemele subiectului,
care ne-au aparut în felul urmator:
- schema cognitiva neconditionala - "sunt un om caruia nu-i reuseste mare lucru", " nu
am voie sa mi se întâmple asa ceva", "orice greseala de vorbire în engleza, înseamna o
bila neagra", " nu sunt în stare";
- schemele cognitive conditionale (convingerile) - " daca nu sunt în stare sa ma
organizez, înseamna ca nu merit nimic de la viata "; " daca nu renunt la prostul obicei
de a bea, se va termina cu mine"; "daca nu fac tot ce mi-am propus, în cel mai scurt
timp, nu voi mai avea nici o valoare", " trebuie sa reusesc sa vând microbuzul tatalui,
pentru ca numai asa se va asterne linistea în casa", " daca clientii afla ca nu cunosc prea
multe despre masinile pe care le vor ei, ma vor ocoli ".
- Comportamentele:
- supra dezvoltate - stabilirea unor standarde foarte înalte, autocontrolul si asumarea
responsabilitatilor în mod excesiv;
- sub dezvoltate - spontaneitatea, frivolitatea si caldura afectiva.
- Starea afectiva - anxios, îngrijorat, nelinistit, nemultumit, descurajat.
- Distorsionarile cognitive identificate la subiect:
- perfectionismul - manifest la subiect prin auto - impunerea repetata a imperativelor
categorice (" trebuie sa am casa mea ", " trebuie sa vorbesc perfect o limba straina ", "
nu trebuie sa ma pierd în nimicuri")
- abstractia selectiva - subiectul pierde din vedere, cu buna stiinta, realizarile obtinute,
capacitatile sale intelectuale, statusul sau socio -ocupational, si se centreaza pe
nerealizarea unor proiecte (nereusita pe care o amplifica artificial, fara a cauta
argumente).
- personalizarea - subiectul se percepe ca fiind singurul vinovat pentru nereusita.
- iluzia autocontrolului - subiectul percepe nerealizarea proiectelor ca pe vina sa
exclusiva (auto-culpabilizare) cauzata de lipsa de autocontrol, fapt care favorizarea
gândurilor negative ("trebuie sa detin controlul în tot ce ma priveste).
- Simtindu-l pe subiect, ca prioritatea sa este îndreptata spre a i se spune cum sa renunte
la obisnuinta de consuma alcool, i-am sugerat (tipul valorizarii paradoxale)
urmatoarele:
- Alcoolul este o inventie buna, Dan. Recomandabil ar fi sa nu renunti la obiceiul pe
care ti l-ai format, pentru ca ti-e mult mai usor sa te linistesti. As dori sa bei în
continuare seara. Chiar si acum, când vei merge catre casa, acelasi lucru ar fi bine sa-
l faci. "
- Ca tema pentru acasa, i-am solicitat subiectului sa întocmeasca o lista cu planurile pe
care si le-a facut si sa le ordoneze prioritar.

+ sedinta a II-a:
Obiectivul sedintei l-a constituit identificarea listei de prioritati ale subiectului
(asteptarile, prioritatile si încadrarile temporale pe care acesta si le asuma).
- sedinta a debutat cu întrebari adresate de subiect cu privire la nedumerirea sa fata de
sfatul primit în sedinta trecuta. Raspunsul nostru a fost intentionat evaziv.
- P: … apropo, de ce m-ai sfatuit sa nu-mi schimb obiceiul de seara ?
- T: eu am înteles ca povara pe care o duci, este tocmai sa eviti obisnuinta de a bea
seara … asa mi-ai spus tu … ca îti este greu sa renunti la obisnuinta …
- P: … povara mea este obisnuinta însasi …
- T: daca asta este povara ta, atunci … da-o jos, arunc-o la prima ghena …
- Am continuat cu discutarea temei. Lista proiectelor subiectului cu intensitatile
prioritatilor acordate de acesta pe o scala de la 0 la 100, este urmatoarea:

Încadrare
Probleme Punctaj
temporalã
Casã 100 03.2005
Renunþare la alcool 100 Rapid
Perfecþionare la limba
95 Rapid
englezã
Învãþarea noþiunilor tehnice
90 Rapid
Wolksvagen
Constituirea bazei de date cu
90 Rapid
clienþii mei (ai firmei)
 Încadrare
Probleme Punctaj
temporalã
Vânzare utilaje patiserie 85 Rapid
Bazã de date personale 80 Rapid
Vânzarea microbuzului TV 80 Rapid
Cumpãrarea a douã costume 80 Rapid
Asistenþã stomatologicã
75 Rapid
(lucrãri la danturã)
Program fittness 70 Rapid
Renunþare la fumat 65 Rapid
Achiziþionarea unei
60 Rapid
imprimante + scaner
Intrarea în posesia premiului
60 Rapid
Suzuki
Analiza CASH 60 Rapid
Analiza bursã 60 Rapid
Conceperea ºi argumentarea
tehnicã a unor planuri de 55 Rapid
investiþii
Deschiderea unei firme (acte,
40 Rapid
documentaþie etc.)
Dezvoltare personalã –
40 Rapid
analizã tranzacþionalã
Dezvoltare personalã –
40 Rapid
programare neuro- lingvisticã

- Consultarea listei si raspunsul subiectului în legatura cu stadiul rezolvarii acestor

probleme ne-a edificat asupra modului acestuia de a-si fixa, atât standardele, cât si
termenele de realizare a lor. Astfel, s-a conturat clar tendinta acestuia spre
perfectionism. Subiectul si-a fixat scopuri înalte, dar pentru ca nu a luat în calcul
anumite variabile (ex.: timpul, posibilitatile pe care le are la dispozitie etc.) si-a auto-
indus simtamântul de neputinta, de incapacitate de a duce la bun sfârsit proiectele pe
care si le-a propus, a devenit neîncrezator în fortele proprii, fapt care a condus la
destructurarea imaginii de sine. Judecata sa negativa, privind imposibilitatea rezolvarii
acestor probleme, i-a influentat modul de gândire, sentimentele si comportamentele (si-
a întarit convingerea ca nu poate, s-a simtit rusinat si a dezvoltat temerea ca într-o
astfel de situatie poate fi perceput ridicol în fata celorlalti, a abandonat orice efort de
iesire din situatie si a adoptat comportamente dezadaptative - consumul de alcool ca
paliativ compensator pe care îl adopta numai atunci când este singur si în lipsa altor
activitati - gândurile negative automate îi induc anxietatea de care spera sa scape prin
îngurgitarea alcoolului).
- Asa cum am mentionat anterior, principala variabila pe care subiectul nu a luat-o în
consideratie, a fost cea temporala. Am considerat ca este necesar sa facem un calcul al
timpului minim necesar a fi afectat pentru fiecare proiect. Raportarea am facut-o la
numarul de ore ale unei saptamâni, astfel:

timp
minim locul tipul de
Probleme
necesar (unde) acþiune
(minute)
Casã
300 oraº Cãutare
(apartament)
Renunþare la
20* oriunde Voinþã
alcool *
Perfecþionare
la limba 300 acasã Studiu
englezã
Învãþarea
noþiunilor
120* serviciu Studiu
tehnice
Wolksvagen
Constituirea
bazei de date
120 acasã Lucru
cu clienþii mei
(ai firmei)
Vânzare utilaje
60 oraº Cãutare
patiserie
Bazã de date
120 acasã Lucru
personale
Vânzarea
microbuzului 30* serviciu cãutare
TV
Cumpãrarea a
60 oraº cãutare
douã costume
Asistenþã
stomatologicã
60 cabinet Asist.
(lucrãri la
danturã)
Program
240 salã Lucru
fittness
Renunþare la
20* oriunde Voinþã
fumat
Achiziþionarea
unei
60 oraº Cãutare
imprimante +
scaner
 timp
minim locul tipul de
Probleme
necesar (unde) acþiune
(minute)
Intrarea în
posesia
30* serviciu Cãutare
premiului
Suzuki
Analiza CASH 30 acasã informare
Analiza bursã 30 acasã Informare
Conceperea ºi
argumentarea
tehnicã a unor 60 acasã Studiu
planuri de
investiþii
Deschiderea
unei firme
(acte, 60 oraº informare
documentaþie
etc.)
Dezvoltare
personalã –
60 acasã Studiu
analizã
tranzacþionalã
Dezvoltare
personalã –
programare 60 acasã Studiu
neuro-
lingvisticã

Calculul timpului:
- ore de serviciu (inclus si transportul la /de la serviciu): (12ore / zi) = 60 de ore
- ore de odihna (inclus timpul de pregatire dînainte si dupa odihna) = 56 de ore
- ore destinate servirii mesei (acasa) = 10 ore
- ore petrecute în compania prietenei = 10 ore
- orele marcate cu asterisc nu se contorizeaza.
- Total ore ocupate = 136 ore
- Total ore la dispozitie (din totalul de 168 de ore)= 32 de ore
- Total ore necesare pentru înfaptuirea proiectelor (1620 minute) = 27 de ore
- Participarea la calculul timpului a subiectului s-a dovedit a fi fost benefica. Acesta a
afirmat ca niciodata nu-si pusese problema într-o astfel de maniera, convins fiind pâna
în acel moment ca ar fi fost o pierdere de timp.
- Dupa explicatiile pe care le-am dat subiectului cu privire la modul cum si-a construit
asteptarile, l-am întrebat pe acesta ce alte tipuri de probleme îi creeaza stari
asemanatoare cu cea descrisa de el. Raspunsul sau a fost negativ, subliniind ca pentru
celelalte tipuri de probleme care apar gaseste usor solutiile de rezolvare.
- Pentru a întelege mai bine de ce uneori nu reusim sa ne atingem scopurile, i-am
solicitat ca atunci când va ajunge acasa, sa-si noteze pe câte o hârtiuta fiecare din cele
20 de proiecte si sa le aseze, în functie de valoarea pe care i-a acordat-o fiecaruia, pe
rafturile bibliotecii - marimea scorului trebuie sa fie direct proportionala cu înaltimea
rafturilor). Dupa un anumit timp sa încerce sa ajunga la ele si sa le culeaga, initial fara
a se ajuta de vreun obiect, iar apoi sa recurga la orice mijloc pentru a finaliza actiunea.
În tot acest timp sa-si monitorizeze toate eforturile si gândurile sunt asociate acestora,
pentru a ne împartasi impresiile.
- Tema propriu-zisa pentru sedinta urmatoare a constat în: pe baza listei de proiecte, sa
formuleze raspunsuri la un set de întrebari pe care le va asocia fiecarui proiect.
Obiectivul pe care l-am urmarit a fost de a-l determina pe subiect, pe de-o parte sa
gaseasca noi solutii la proiectele sale, iar pe de alta parte, sa faca distinctia dintre
centrarea pe problema de cea axata pe starea afectiva. Întrebarile au fost:
1. Cum gândesti ca ai putea pune în practica proiectul 1, 2, … 20 ?
2. Ce crezi în legatura cu ce gândesti referitor la proiectul 1, 2 …20 ?
3. Ce simti în legatura cu ce crezi si ce gândesti referitor la proiectul 1, 2, …20 ?
4. Care este starea în care te afli când te gândesti, crezi si simti referitor la proiectul 1,
2, … 20 ?

+ sedinta a III-a:
Obiectivul sedintei l-a constituit identificarea, modificarea si acceptarea de catre
subiect a gândurilor si sentimentelor negative.
- Subiectul ne-a povestit ca sarcina primita, referitoare la cele 20 de hârtiute, i s-a parut
interesanta si a trecut la actiune. Acesta relateaza ca pâna în momentul în care a trecut
la faza culegerii hârtiutelor (proiectelor) nu s-a gândit de ce trebuie sa faca acel lucru.
Odata cu sporirea eforturilor, a început sa construiasca variante explicative. O singura
nelamurire a avut si pe care o redam ca fragment din dialog:
- T: … proiectele pe care ti le-ai propus sunt, în fapt, asteptarile tale...
- P: … da, m-am gândit si eu la asta …
- T: …iar asteptarile tale n-au fost altceva decât hârtiutele pe care le- ai scris, nu-i asa
?
- P: … m-am lamurit … cu cât asteptarile mele sunt mai mari, … cu atât ajung mai
greu la ele …
- T: nu mai greu, cu eforturi mai mari, dar si cu mijloace adecvate.
- sedinta s-a centrat discutarea sarcinii pentru acasa:
 cum starea în
ce simt în
gândesc cã ce cred în care mã aflu
legãturã cu
prioritate aº putea legãturã cu ce când mã
ce cred ºi
pune în gândesc gândesc,
ce gândesc
practicã cred ºi simt
Mã bucurã,
m-aº simþi
Prin
Nu e uºor dar este împlinit, mi-
obþinerea Confortabilã
posibil aº putea
unui credit
întemeia o
familie
Achiziþionarea Temere/
unui neîncredere
apartament Obþinerea (dacã
Mult mai
creditului de prietenia se
avantajos, mai
cãtre va rupe …, Neliniºtitã
ales cã eu am
prietena toatã
banii pentru avans
mea agoniseala
mea de trei
ani …)
Prin a gãsi un
substitut
(lucruri Pot sã mã las
Renunþare la captivante, definitiv; îmi Cã pot ºi Confortabilã,
alcool întâlniri cu lipseºte timpul vreau optimistã
prietena ºi necesar
prieteni,
lecturã)
Printr- un
program zilnic
(cel puþin o n- am folosit toate
Învãþarea lb. orã; prin ocaziile, dar nu s-
Optimism Confortabilã
engleze discuþii cu au
persoane terminat;lipseºte
native); prin
meditaþii.
Prin
învãþarea
Bazã de date îmi lipseºte timpul
ACCESS – lui, Optimism Confortabilã
clienþi necesar
ºi construirea
bazei de date
 cum starea în
ce simt în
gândesc cã ce cred în care mã aflu
legãturã cu
prioritate aº putea legãturã cu ce când mã
ce cred ºi
pune în gândesc gândesc,
ce gândesc
practicã cred ºi simt
Nu-mi
Sã apelez la
convine, dar
Vânzare cunoºtinþele îmi lipseºte timpul
… depinde Confortabilã
utilaje care se ocupã necesar
de cererea
cu aºa ceva
pieþei
Sã- mi procur
mai multe Voi putea
Învãþarea
materiale rãspunde prompt
noþiunilor Mã liniºteºte Confortabilã
Sã apelez la la întrebãrile
tehnice WV
colegii din clienþilor
Service
O voi rezolva
Baza de date odatã cu baza îmi lipseºte timpul
Mã liniºteºte Confortabilã
personalã de date necesar
clienþi
Nu- mi
îmi lipseºte timpul
Sã apelez la convine, dar
necesar; îi voi
Vânzare cunoºtinþele … nu
spune lui tata sã Confortabilã
microbuz TV care se ocupã depinde
se ocupe el,
cu aºa ceva numai de
pentru cã e al lui.
mine.
Chiar dacã n- am
Mi se face
Repararea Sã merg la timp, nimeni nu o Mã simt
ruºine de
danturii dentist poate face în locul hotãrât
mine
meu pentru mine

- Analizând gândurile, simtamintele si proiectia actiunilor subiectului, s-a evidentiat o

reducere considerabila a proiectelor (ca motivare, afirma ca le-a selectat, celelalte ne
mai constituind prioritati) si formulari corecte, coerente a modalitatilor de rezolvare a
proiectelor. Dispozitia subiectului s-a ameliorat, fapt confirmat de adoptarea în cadrul
sedintei a unei pozitii posturale relaxate (în locul celei usor defensive), a exprimarii
unei angajari mai ferme cu referire la proiectele de viitor si a jovialitatii care se
îmbunatateste vizibil de la o întâlnire la alta. Pentru a ne asigura de schimbarile
survenite în modul de abordare al subiectului a prioritatilor, am insistat asupra câtorva
aspecte legate de prioritatea numarul 1 - achizitionarea unei locuinte. Redam un
fragment din cele discutate:
- T: care a fost primul gând care ti-a venit în minte când ai ales sa rezolvi problema
achizitionarii unui apartament ?
- P: îmi doresc sa am casa mea …
- T: corect. … si apoi …
- P: … ca trebuie neaparat …
- T: … te ai întrebat daca poti, daca esti pregatit pentru a-l achizitiona ?
- P: bineînteles, dar când îmi propun ceva nu ma las pâna nu rezolv?
- T: … reusesti întotdeauna ?
- P: … nu chiar, dar de cele mai multe ori...
- T: în situatia pe care o discutam înca n-ai reusit, asa cum vrei tu, iar lucrul acesta te
descurajat putin.
- P: asa se întâmpla când nu iei toate variantele în calcul.
- T: de data asta ai chibzuit mai mult asupra aspectului ?
- P: da, dupa ce am raspuns la cele 4 întrebari la care mi-ai cerut sa raspund.
- T: mda, am înteles ! cum te simti acum când te gândesti la proiectele tale ?
- P: le privesc altfel, … oricum mult mai relaxat. Îmi dau seama ca desi sunt prioritati,
e bine sa le rezolv sistematic. Cred ca ai vazut ca multe dintre ele au disparut.
- T: te-ai gândit sa ti le împarti în functie de locul unde ai mai multe sanse sa te ocupi
de ele ?
- P: bineînteles, îmi tot vin idei când si unde au fiecare timpul si locul.
- ………………………………………………………………
- Am continuat sedinta ajutându-l sa-si întareasca noile gânduri si sa caute permanent
argumente valide la gândurile care-l nelinistesc. Ne-am exprimat acordul referitor la
variabila timp, care ocupa o pondere însemnata în rezolvarea oricarei probleme, dar pe
care de cele mai multe ori o introducem gresit în ecuatiile pe care le construim.
- Catre sfârsitul sedintei l-am întrebat pe subiect daca ar fi interesat sa îl învat o metoda
de relaxare, pe care sa o folosim la sfârsitul fiecarei sedinte si, de asemenea, sa o poata
folosi si singur ori de câte ori va simti nevoia sa se linisteasca. Astfel, sedinta s-a
terminat cu un exercitiu de relaxare (antrenamentul autogen Schultz).

+ sedintele a IV- a si a V- a:
Pentru aceste sedinte ne-am propus sa fixam gândurile si convingerile pozitive
dobândite în sedintele anterioare.
- sedintele au debutat cu discutii referitoare la ce s-a mai întâmplat între sedinte pâna în
momentele întâlnirilor. Subiectul a povestit ca majoritatea timpului l-a avut ocupat cu
problemele de serviciu care i-au adus si satisfactii privind exersarea limbii engleze.
Participând la un curs de management organizat de Reprezentanta, pe parcursul a doua
zile, a avut ocazia sa converseze în limba engleza cu unii dintre participantii straini.
Mai mult decât atât a fost solicitat sa translateze oficial câteva discutii, motiv pentru
care a fost apreciat si felicitat în acest sens. Am exploatat situatia întarindu-i
convingerea ca n-are motive de îngrijorare privind cunostintele de limba engleza.
+ sedintele a VI-a si a VII-a:
În aceaste sedinte ne-am propus, ca prin discutiile purtate, sa exploram posibile
evenimente de viata, ale caror gânduri asociate sa-i destructureze încrederea în sine si
în ceilalti.

- La începutul sedintelor, a relatat ca parcurgerea schemei l-a ajutat sa-si recunoasca

faptul ca îi place sa detina un anumit control asupra evenimentelor sale de viata si
asupra modului cum reactioneaza, dar ca a reusit în ultimele zile sa adopte si alte
maniere de aborda anumite situatii care îl indispuneau. Astfel, ne-a povestit ca, daca
înainte nu se putea abtine sa nu se opreasca la barul cu pricina si sa consume 1- 2 beri
(ca de obicei), ca apoi sa-l evite, ca reactie la sugestia noastra. În ultimele zile (asa
dintr-o data - spune acesta) a intrat în bar, si-a cumparat o cutie cu bere, fara sa mai
simta nevoia sa ramâna sa o consume, îndreptându-se linistit spre casa. A relatat
situatiile noi s-au repetat, dar ca a simtit aceeasi stare de satisfactie ca dupa
evenimentul legat de conversatia în limba engleza.

- Într-una dintre sedinte, pentru ca l-am simtit nelamurit si întrebator cum de survenise
"dintr-o data" o asemenea schimbare, în continuare am explicat subiectului ca în multe
dintre cazurile de consum al alcoolului, nu dependenta de acesta este cauza, ci un mod
subconstient prin care o persoana îsi sustine, îsi întareste anumite convingeri negative
despre sine. Am ales exemplul subiectului însusi, care desi nu simtea nevoia, adoptase
un asemenea comportament. Reamintindu-i cum vedea nerealizarea proiectelor sale -
aflat în postura persoanei care nu vedea nici o iesire din situatie, ajunsese sa creada ca
nu este în stare, ca nu poate - se descurajase si intrase în panica. Gândurile " negre " nu
conteneau sa-l asalteze, i se întarea convingerea ca într-adevar (pseudo adevarul) este
"un nimic", iar ca sa-i demonstreze ca asa este, prietenul sau, "subconstientul", l-a
determinat sa adopte obisnuinta bautorilor de mare "clasa" (pe care "tu îi detesti - i-am
precizat noi"), iar atunci poza omului de nimic a fost completa. Astfel, i-am facut
precizarea ca, nu "dintr-o data" s-a produs modificarea, ci ca urmare a schimbarilor pe
care le-a simtit el însusi si pe care ni le-a povestit.

- Discutiile care au avut loc s-au centrat pe relatia subiectului cu prietena sa si cu

ceilalti prieteni. Subiectul a recunoscut ca în ultimul timp întâlnirile cu acestia au
înregistrat o frecventa scazuta din cauza exclusiva a lipsei de timp si într-o anumita
masura si din cauza dispozitiei pe care a avut-o. Am insistat însa asupra aspectului
semnalat de subiect într-una din sedintele anterioare cu privire la necomunicarea nici
uneia dintre persoanele semnificative despre starea în care s-a aflat.
- Pentru sedinta urmatoare, i-am solicitat subiectului sa-si urmareasca si sa noteze
reactiile (gânduri, sentimente si comportamente) pe care le are dar nu ar vrea sa le aiba
la situatiile pe care le întâlneste.

+ sedinta a VIII-a:
Scopul sedintei a fost de a identifica abilitatile pe care subiectul le-a dobândit pentru a
evita întoarcerea la gândurile si modelul comportamental care a instituit interventia
terapeutica.
- Discutiile de început ale sedintei s-au axat pe relatarile subiectului despre ce s-a mai
întâmplat de la ultima sedinta pâna în momentul respectiv. Subiectul a afirmat ca starea
sa de dispozitie a fost buna în toata aceasta perioada; a discutat cu tatal sau cum trebuie
sa procedeze pentru a rezolva vânzarea microbuzului TV si a primit asigurari de la
acesta (tatal sau) ca se va ocupa personal de problema aceasta; la serviciu a reusit sa
convinga doi clienti sa achizitioneze câte o masina, fapt care, adaugat succeselor de
pâna la acel moment, i-a asigurat un loc în prima serie, care va fi repartizata
reprezentantei la care lucreaza, la o specializare de patru luni în Germania (cândva în
primavara).
- Întrebat daca poate sa ne spuna care crede ca este secretul unei existente linistite, ne-a
raspuns ca pe primul loc este calmul, apoi o gândire justa, iar apoi, " ceea ce cred eu cu
tarie ca înseamna linistea ".
- Discutiile au continuat, capatând însa o tenta filosofica, dar care ne- a ajutat sa
identificam realele abilitati/resurse ale subiectului: acceptarea de sine si acelorlalti,
spontaneitatea, obiectivitatea, independenta, implicarea sociala, capacitatea de
discriminare. Beneficiul identificarii acestor resurse ne-a creat convingerea ca demersul
terapeutic se derula în directia dorita (aprecierea este numai în raport cu progresul
înregistrat de subiect).
- Pentru sedinta urmatoare am solicitat subiectului sa se gândeasca la o mini-strategie
(de principiu) de abordare a unei situatii-problema.

+ sedinta a IX-a:
Scopul sedintei a fost de a ajuta subiectul sa identifice conduite de raspuns (de
principiu) pentru a obtine autocontrolul dorit.

- Discutiile de început ale sedintei s-au axat pe relatarile subiectului despre ce s-a mai
întâmplat de la ultima sedinta pâna în momentul respectiv. Subiectul ne-a povestit ca în
perioada care a trecut a fost asaltat de probleme de tot felul (de la probleme de ordin
administrativ pâna la problemele sale de promovare si vânzare a masinilor), carora le-a
facut fata cu succes. A precizat ca desi în volum mare si cu o complexitate crescuta, nu
s-a simtit nicidecum obosit, dimpotriva l-au mobilizat si mai mult. Explicatia pentru
buna dispozitie a subiectului, pe care o remarcaseram deja, nu s-a lasat prea mult
asteptata. Acesta ne-a relatat ca urma sa plece, la începutul lunii aprilie, la o
specializare în Germania la firma Wolksvagen, pentru o perioada de 4 luni de zile. Ne-a
povestit ca evenimentul se datora promisiunilor primite cu ocazia unui eveniment
despre care ne relatase într-o sedinta anterioara.

- Întelegând ca aceasta era ultima sedinta pe care urma sa o desfasuram, am hotarât de

comun acord, sa trecem direct la analiza sarcinii pe care a avut-o de îndeplinit. Redam
un fragment din dialogul purtat:
- Concluzia asupra temei am prezentat-o subiectului într-o maniera încurajatoare,
apreciindu-l pentru modul cum a raspuns cerintelor la întâlnirile noastre. I-am reamintit
ca problemele existentiale nu vor semana niciodata unele cu altele, iar, pentru fiecare
dintre ele abordarile, vor avea un specific aparte. De asemenea, i-am amintit ca vietii îi
sunt caracteristice paradoxurile si ambiguitatile care ne creeaza tuturor, în nenumarate
rânduri, stari de disconfort, de deznadejde sau de teama, dar important este sa învatam
si sa ne dezvoltam abilitatile de a face fata problemelor care se ivesc. Redam dialogul
dinaintea încheierii sedintei:
- T: Dan, ce este pentru tine altfel decât a fost ?
- P: ma simt linistit, calm, privesc lucrurile dintr-o alta perspectiva, … ma simt bine,
asa cum eram mai demult.
- T: … dar, ce seamana cu ce a fost ?
- P: …eu … dar … numai pe dinafara.
În încheiere, i-am adresat subiectului invitatia sa ne viziteze ori de câte ori va simti
placerea sau nevoia sa o faca.
BILIOGRAFIE

1. POPESCU-NEVEANU, P. - Dictionar de psihologie, ed. Albatros, Bucuresti, 1979

2. *** American Psychiatric Association - D.S.M.-IV, ed. Washington D. C. - A. P. A. -
1994
3. IONESCU, C - Psihiatrie Clinica, ed. Univers enciclopedic, Bucuresti, 2000.
4. KAPLAN & SADOCK - Psihiatrie clinica, ed. Medicala, Bucuresti, 2001.
5. DAFINOIU, I. - Elemente de psihoterapie integrativa, ed. Polirom, Iasi, 2001.
6. DAFINOIU, I - Hipnoza clinica, ed. Polirom, Iasi, 2003.
7. HOLDEVICI, I, VASILESCU, I. P. - Psihoterapia. Tratament fara medicamente, ed.
Ceres, Bucuresti, 1993.
8. HOLDEVICI, I - Ameliorarea performantelor individuale prin tehnici de
psihoterapie, ed. Orizonturi, Bucuresti, 1993.
9. HOLDEVICI, I. - Psihoterapie, ed. Ceres"Bucuresti 1993.
10. HOLDEVICI, I - Sugestie si psihoterapie sugestiva, ed. Victor, Bucuresti, 1995.
11. HOLDEVICI, I. - Autosugestie si relaxare. ed. ALL, Bucuresti 1995.
12. HOLDEVICI, I - Gândirea pozitiva, ed. Dual-tech, Bucuresti, 2000.
13. HOLDEVICI, I. - Hipnoza clinica. ed, Ceres, Bucuresti 2001.
14. HOLDEVICI, I - Noua hipnoza ericksoniana, ed. Dual-tech, Bucuresti, 2001.
15. HOLDEVICI, I - Psihoterapia cazurilor dificile, ed. Dual-tech, Bucuresti, 2003.
16. HOLDEVICI, I - Psihoterapia de scurta durata, ed. Dual-tech, Bucuresti, 2004.
17. HOLDEVICI, I - Psihoterapii scurte, ed. Ceres, 2004.
18. HUBER, W - Psihoterapiile, ed stiinta si Tehnica, Bucuresti,1997.
19. IAMANDESCU, I. B. - Dimensiunea psihosociala a practicii medicale, ed. Info -
Medica, Bucuresti, 2003
20. IAMANDESCU, I. B. - Muzicoterapia receptiva, ed. Info - Medica, Bucuresti,
2004
21. MITROFAN, I.-Cuplul conjugal. Armonie si dizarmonie. Ed. stiintifica si
enciclopedica, Bucuresti 1989.
22. MITROFAN, I MITROFAN, N. - Elemente de psihologie a cuplului. Ed. sansa S.
R. L., Bucuresti, 1994.
23. MITROFAN, I - Psihoterapie experentiala, Ed. Info-Medica, Bucuresti 1997.
24. MITROFAN, I., CIUPERCa, C. - Psihologia relatiilor dintre sexe. Ed. Alternativa,
Bucuresti, 1997.
25. VERZA, E - Psihologia vârstelor, ed. Hyperion XXI, Bucuresti 1993.
 Motto:
"Oamenii sunt perturbati nu de împrejurari,
ci de modul cum le interpreteaza "

ARG UM ENT

Privitor la reusitele existentiale viitoare, sunt multe situatiile în care - desi hotarâti,
vrednici voitori, înarmati cu nenumarate cunostinte, în posesia metodelor, tehnicilor si
instrumentelor care mai de care mai bune, sprijiniti de reusitele trecute si animati de
dorinte demne de invidiat - ni se întâmpla totusi sa devenim, dintr-o data, neputinciosi,
descurajati, lipsiti de speranta, neîncrezatori, dar si mai trist, deznadajduiti.
Instantaneu, se porneste asaltul sumedeniilor de întrebari care, într-un mars asurzitor
pe culoarele mintii noastre, îsi cer raspunsurile. Surprinsa, coplesita si neputincioasa
în fata "invaziei", ratiunea, la sfaturile emotiei, adopta strategii defensive, prima
dintre ele, si cea mai paguboasa, fiind cea de "ferecare a usilor". Nedumerirea capata
proportii, se adânceste în necunoscut si ne face sa ne simtim incapabili de a iesi din
strânsoarea chinuitoare a neputintei de a ne explica pe noi însine. Teama ne cuprinde
întreaga fiinta, iar încercarile de a ne oferi raspunsuri nu contenesc.

Mai mult sau mai putin multumitoare, raspunsurile ne biciuiesc imaginea despre noi si
ne erodeaza încrederea, cu truda si în timp câstigate, în propria persoana si în tot ce
ne înconjoara. Fara sa ne dam seama, deodata, "rasfoindu-ne", constatam ca nimic
din ceea ce ne încânta privirea în noi, nu mai este, ca totul este naruit, lipsit de
continut si de înteles. Facem cunostinta cu imagini despre noi confuze, sterse, neclare,
hâde, cu convingeri suspendate pe coloane si arcade care stau sa se prabuseasca, cu
asteptari spulberate si sentimente înselate. În încaperea din noi, usile închise, ferecate
si ferestrele zabrelite îsi ascund cadrele si permit sa patrunda prin câteva fante doar o
lumina difuza, iar atmosfera ne " inunda" cu incertitudini.
Efectele unor asemenea situatii conduc deseori la trairi psihice dezadaptative, care ne
dezarticuleaza întreaga viata.
“Pseudo-pledoaria pentru noi si cel de lânga noi", urmareste readucerea în atentie a
cotidianului care ne "inunda" sistematic pe noi, omul societal si care ne supune unor
presiuni carora, din nefericire uneori, nu le putem face fata, iar alteori chiar ne
îngenuncheaza.
Iata asadar, obiectul nostru de interes - omul pe care-l întâlnim în fiecare zi, pe care îl
salutam, îl gratulam sau îl criticam, omul pe fata caruia citim bucurie, tristete,
preocupari, griji, într-un cuvânt omul obisnuit, dar din pacate, uneori Omul coplesit
de propriul univers. Ne intereseaza în mod deosebit pentru ca EL reprezinta termenul
bazal al ecuatiilor care exprima sistemele si subsistemele personale, în special, si cele
ale societatii umane, în general, care da nota dezvoltarii, stagnarii sau regresiei
sistemelor si subsistemelor psiho-societale, indiferent de registrele în care acesta se
manifesta.
“Omul - spunea Protagoras - este masura tuturor lucrurilor". Neluând în consideratie,
chiar si pentru o secunda, faptul ca aceasta masura începe cu el însusi, cu toate
aspectele ce- i întregesc definirea, orice încercare de a cerceta, explica si actiona în
acest sens, este sortita esecului, frizeaza ridicolul si ne arunca în derizoriu.

CUM DEFINIM CRIZA ?...

Termenul de criza acopera o arie larga în registrele vietii sociale, politice si economice
fiind folosit pentru a defini generic starea extrema (abaterea de la cursul normal al
vietii, în toate planurile) pe timpul declansarii, consumarii sau în perioada imediat
urmatoare unuia sau mai multor evenimente de tipul: razboaielor, atentatelor teroriste,
actelor criminale, calamitatilor naturale, accidentelor de mari proportii etc.

Acceptiunea psihologica a termenului de criza, în acest context, vizeaza complexul

trairilor unor asemenea evenimente negative care atenteaza la integritatea fizica si
psihica a persoanei. Criza poate fi considerata pierderea sau amenintarea cu pierderea
unei relatii apropiate (Golenberg, 1983), a prestigiului ori pozitiei sociale, sau
confruntarea cu o situatie cu caracter competitiv, iar Slaiku (1990) o defineste ca
reprezentând o stare temporara de dezorganizare, caracterizata de incapacitatea
subiectului de a face fata unei anumite situatii stresante cu ajutorul metodelor obisnuite
de rezolvare a problemelor.

Viata de zi cu zi a demonstrat însa ca nu numai tipul evenimentelor deja mentionate

conduc la instalarea unei stari de criza pentru indivizii umani, ci si anumite dificultati
existentiale majore carora, unii dintre acestia, dintr-un motiv sau altul, nu le pot face
fata, chiar daca persoanele în cauza prezinta o structura de personalitate echilibrata,
sunt bine integrati social si profesional.

În consens cu filozoful grec Epictet, criza nu trebuie privita doar sub aspectul situatiei
stresante, ci mai ales prin prisma semnificatiei pe care o are pentru individ, precum si a
modului în care acesta îsi apreciaza posibilitatile de a-i face fata în mod eficient
(Holdevici, 1993).

Consecintele frecvent întâlnite în situatii de criza sunt anxietatea si depresia. În cazurile

mai severe pot aparea fenomene de dezorganizare globala care presupun: confuzie
mentala, conduite dezadaptative, labilitate emotionala, pierderea stimei de sine,
pierderea stimei din partea celorlalti sau instalarea unor afectiuni nevrotice si
psihosomatice (Holdevici, 2003).

Conceptului de interventie în situatii de criza i-au fost atribuite mai multe sensuri,
conform conceptiilor autorilor care au abordat aceasta problematica potrivit diverselor
categorii de subiecti.

Astfel, Caplan (1961) definea situatia de criza ca fiind acea situatie în care o persoana
se confrunta cu un obstacol major ce îi blocheaza obiectivele de viata si care nu poate fi
depasit cu ajutorul metodelor obisnuite de rezolvare de probleme. De asemenea, acest
concept a fost utilizat pentru supravietuitorii unor dezastre (Joseph si altii, 1992), ai
violurilor (Elis, 1983), pentru consilierea telefonica în cazuri de urgenta sau pentru
camerele de garda ale spitalelor psihiatrice (Winter si altii, 1987).

Greenstone si Leviton (1993) sunt de parere ca putem vorbi despre o situatie de criza
atunci când stresul si tensiunea psihica depasesc un anumit nivel de intensitate, iar
Burgers si Holstrom (1974) considera ca avem de a face cu o criza atunci când
homeostazia individului este perturbata si acesta nu mai poate face fata situatiei în mod
eficient. Asadar, subiectul va prezenta o serie de simptome care constituie indiciul
necesitatii unei interventii psihologice.

În literatura de specialitate se disting doua tipuri de reactii la stres (Lazarus, 1993):

- Reactia asupra sarcinii, aceasta fiind adecvata atunci când subiectul apreciaza faptul
ca este ceva de facut în situatia data.
- Reactia orientata asupra emotiilor, aceasta aparând în cazul în care persoana nu
întrevede nici o solutie pentru problema sa (modifica doar modul de interpretare sau de
tolerare a situatiei).
Tabloul manifestarilor reactive la stres, puse în actiune de mecanismele defensive ale
persoanei, îmbraca forme precum:
- Negarea - persoana considera ca problema sa nu mai exista - auto - întarire negativa
de evitare a confruntarii cu problema, ceea ce conduce la amânarea rezolvarii acesteia
si implicit la agravarea ei.
- Regresia - persoana se întoarce la modele de comportament timpurii care sunt utile în
mica masura si care conduc la transferarea rezolvarii problemei altora.
- Inertia - persoana nu întrevede nici o solutie pentru rezolvarea problemei, fapt care o
conduce spre dezvoltarea starii de inactivitate, depresive si lipsei de speranta.
- Evitarea - persoana se întareste negativ prin adoptarea unor paliative compensatorii -
recurgerea la alcool, droguri, alte comportamente de evitare.

În general, interventia în situatii de criza are ca obiectiv rezolvarea psihologica a

situatiei imediate, precum si ajutarea individului sa revina macar la nivelul de
functionare pe care l- a avut înainte de instalarea crizei (Aguilera, 1990); iar pentru ca
durata unei crize dureaza în medie între patru si sase saptamâni, interventia terapeutica
trebuie sa fie imediata si pe termen scurt.

CARE NE SUNT OBIECTIVELE ? …

- Identificarea si modificarea schemei cognitive care directioneaza organizarea si

procesarea informatilor, precum si interpretarea experientelor de viata. Schemele
cognitive sunt cele care produc distorsionarile cognitive, generatoare de stari afective si
comportamente disfunctionale (Beck, 1967, 1976), accentuând sau diminuând
vulnerabilitatea persoanei în anumite împrejurari de viata. Schemele cognitive
reprezinta reguli de viata ce se formeaza înca din copilarie ca efect al experientelor
acumulate în familie precum si în cadrul grupurilor de referinta/apartenenta culturale si
subculturale (scolare, religioase, etnice, regionale). Schemele cognitive pot fi active
(cele care directioneaza interpretarea informatiilor din viata cotidiana) sau latente (cele
care structureaza interpretarea informatiilor cu caracter mai profund si care preiau
controlul în situatii de stres).
- Cunoasterea si modificarea modului de raportare a individului la ceilalti. Se urmareste
identificarea si evaluarea particularitatilor matriceale atitudinale si motivelor
circumstantiale care dezvolta comportamentele subiectului în registrele relationarii si
comunicarii cu ceilalti.
- Achizitionarea de catre subiect a unor abilitati de a face fata mai eficient situatiilor
stresante ale existentei. Subiectul îsi va însusi noi modele de comportament, va testa
efectele punerii în actiune a acestora si îsi va dezvolta disponibilitatile psihice latente.

CUM INTERVENIM ? …

Situatia de criza, reprezentând în fapt o situatie de urgenta, necesita o interventie rapida

si focalizata " aici si acum", obiectivul prioritar fiind cel de reducere a simptomelor,
ulterior urmarindu-se restructurarilor în sfera personalitatii.

În aceasta idee, Greenstone si Levinton (1993) prescriu urmatoarele recomandari care

trebuie respectate la interviul cu pacienti aflati în criza:
- Terapeutul trebuie sa înceapa interventia imediat ce întâlneste persoana aflata în criza.
Acesta trebuie sa înteleaga semnificatia situatiei, sa reduca anxietatea, sa amelioreze
dezorientarea si sa se asigure ca pacientul nu- si va face rau lui însisi sau celorlalti.
- Terapeutul îsi asuma controlul asupra pacientului aflat în criza, în sensul ajutarii
acestuia sa realizeze o anumita ordine în viata psihica si în situatia psihica în care se
gaseste (structureaza universul psihologic al pacientului pâna când acesta îsi gaseste
autocontrolul, face eforturi sa structureze situatia si exercita un anumit control
emotional asupra pacientului, pe fondul mentinerii unui comportament calm si
suportiv).
- Terapeutul cauta sa înteleaga cum si de ce a intrat persoana în criza, care sunt
elementele specifice carora trebuie sa le acorde prioritar atentie si sa identifice acele
variabile care împiedica mentinerea situatiei sub control.

Etapele de principiu ale interventiei cognitiv - comportamentale în situatii de criza,

propuse de Freeman si Dattilio (2000), sunt urmatoarele:
1) Realizarea unei relatii terapeutice corespunzatoare, ceea ce presupune necesitatea ca
terapeutul sa câstige încrederea pacientului care, prin aceasta, sa se simta în largul sau
si în siguranta pentru a putea relata situatia în care se afla.
2) Evaluarea severitatii crizei, cu precizarea elementelor care pot constitui pericole
potentiale pentru persoana în cauza, precum si pentru cei din jur. Se identifica de
asemenea, schemele cognitive prin intermediul carora pacientul proceseaza informatiile
în scopul adoptarii directiei de concentrare a eforturilor, precum si potentialii factori
care amplifica vulnerabilitatea la stres:
- Situatia de boala organica acuta a pacientului;
- Situatia de boala organica cronica a pacientului;
- Deteriorarea starii de sanatate a pacientului datorata înaintarii în vârsta;
- Deprivarea de hrana sau alimentatia insuficienta a pacientului;
- Oboseala datorata deprivarii de somn sau fragmentarii somnului pacientului (cazurile
somnului arhaic) în situatii speciale;
 - Singuratatea datorata izolarii sau deprivarii senzorio - informationale a pacientului în
situatii speciale;
- Starea de iritare sau furie a pacientului;
- Pierderi emotionale majore - obiecte sau fiinte semnificative (prin deposedare fortata
sau accidentala, deces, divort sau separare);
- Abilitati de rezolvare de probleme, ale pacientului, insuficient dezvoltate;
- Abuzul de substante care genereaza doua tipuri de probleme: a. acute - judecata
perturbata în starile de intoxicatie;
b. cronice - consecinte pe termen lung asupra capacitatilor intelectuale;
- Durerile cronice persistente - suferintele fizice conduc la alegerea unor solutii
extreme pentru stoparea acestora;
- Autocontrolul scazut - cazurile de pacienti psihotici bipolari, pacienti cu tulburari de
personalitate (antisociale, "borderline", histrionice, dependente, evitante etc.);
- Schimbari majore în viata pacientului - schimbarea statusului marital, schimbarea
locuintei sau a serviciului.

Demersul terapeutic în aceasta etapa se va centra, cu precadere, pe ajutorul acordat

pacientului de a-si defini problema.
3) Ajutarea pacientului sa-si evalueze si sa-si mobilizeze resursele pentru a-i face fata
(resursele de natura interna - disponibilitatile psihologice latente; resursele de natura
externa - familie, rude, prieteni).
4) Alcatuirea unui plan de actiune pentru rezolvarea problemei, pe baza unui acord
comun între terapeut si pacient. Terapeutul evalueaza totodata motivatia si dorinta
pacientului de a duce la îndeplinire planul stabilit.
5) Directionarea pacientului. Terapeutul, într-o maniera directiva, îl ajuta pe pacient sa
adopte decizii si sa testeze noile strategii de a face fata situatiei stresante.

Tulburarile de anxietate sunt foarte frecvente, afectand 14% din populatie. Cele mai
multe din acuzele pacientilor sunt de natura fizica, ei nefiind constienti ca la baza
problemelor aparute sta anxietatea.

Definitie? o tulburare in care pacientul experimenteaza o stare de frica excesiva sau

disproportionat de indelungata si senzatia de suferinta sau o diminuare a functionarii
zilnice in absenta unor cauze care sa le provoace. Dictionarul de psihiatrie si
psihopatologie clinica Larousse (1998 ) defineste anxietatea ca pe o stare de neliniste in
care predomina perceperea unei situatii care, desi in general nedeterminata, s-ar putea
dovedi dezagreabila sau chiar periculoasa. Oricum anxietatea este o traire neplacuta,
asemanatoare cu frica din punct de vedere subiectiv , dar si fiziologic. Frica este o reactie
la un pericol exterior insa anxietatea nu este produsa de nici un pericol extern, este o
neliniste interioara.

Etiologic se incrimineaza o plurifactorialitate: 1 - un teren constitutional ,genetic,

bolnavii fiind emotivi ,inhibati , si dobandit in decursul existentei prin actiunea
infectiilor, intoxicatiilor , traumatismelor etc. , ce fragilizeaza fiinta umana , o
sensibilizeaza si lasa sechele in diferite organe , aparate sau sisteme sub forma locurilor
de minora rezistenta ; 2 ? factori psihosociali : stari conflictuale , esecuri intime ,
profesionale , materiale , emigrari , stari emotive legate de toate acestea , la care se
adauga si 3 - factorii culturali ( mentalitate , comportament , imitatie , credinte etc.) ce
pot favoriza manifestari psihosomatice in defavoarea conversiunilor isterice.

Descrierea clinica ? Comportamentul anxios se poate manifesta inca din leagan : daca
mediul familial este in mod fundamental nesigur , sugarul isi construieste un model
despre sine si despre ceilalti bazat pe o stare de alerta permanenta. Dimpotriva , prezenta
mamei si comportamentul linistitor al acesteia ( contact , leganat , voce calduroasa ,
suras) amplifica sentimentul de siguranta. La aceasta se adauga influenta culturii
familiale. Din copilarie apar manifestari de neliniste , de timiditate , de interiorizare , cu
necesitati de tandrete si de protectie familiala si sociala.diferitele situatii traumatizante :
pubertate , menopauza , imbatranire , boli , esecuri , divorturi , pierderi de rude apropiate
etc. genereaza reactii anxioase si depresive.

Sindromul mintal exprima fondul de anxietate sub forma unui disconfort general , urmare
a unui complex simptomatic in care domina starea de astenie globala , de mare
fatigabilitate , cu senzatia de incapacitate fizica si psihica urmari si ale insomniei si
insotite de cefaleea psihogena , sub forma constrictiva , in casca , localizata mai ales
occipital si care se deruleaza in amalgamul tulburarilor afective de la tensiunea
emotionala a asteptarii unui pericol iminent , pana la starea depresiva , manifestata prin
plictis vital cronic (taedium vitae ), cu sentiment tragic al existentei , cu mizantropie
progresiva , sentiment de inferioritate , de esec si pe plan social cu un comportament
relational inadecvat : timiditate , instabilitate , teama , slabiciune , de solicitare a
protectiei si manifestare agresiva. Caracteristic eate faptul ca bolnavul isi observa cu
atentie si permanent tulbutarile , se informeaza asupra diverselor suferinte si isi noteaza
autoobservatiile sau le relateaza verbal.

Sindromul somato ? vegetativ (angoasa ) este constituit de proiectarea anxietatii pe

functiile structurii organice , implicand dereglari ale sistemului nervos vegetativ in sensul
predominentei simpaticotoniei sau a vagotoniei. Se remarca vertije , cu senzatia
deplasarii obiectelor din jur si dificultate in mers , rahialgii , nevralgii diverse ,
contracturi musculare si tremuraturi fine ale extremitatilor , hiperreflectivitate
osteotendinoasa , prezenta frecventa a semnului Chwosteck , carora se adauga tulburari
cardio-vasculare : palpitatii , extrasistole , discrete modificari EKG , variatii ale tensiunii
arteriale , tulburari circulatorii centrale si periferice , un adevarat eretism cardio-vascular,
tulburari respiratorii: miscari respiratorii rapide , superficiale , o hiperpnee cu alcaloza,
tulburari hepatobiliare , colita , tulburari urinare etc. si frecvent , tulburari sexuale :
impotenta , frigiditate , ejaculari precoce , cu mentinerea apetitului.

Tulburarile vegetative insotesc aceste tulburari functionale organice si traduc o tulburare

a anatomiei generale , cu afirmatia imprecisa a bolnavului ca ,, sufera de toate? , ceea ce
este denumit distonie vegetativa sau cenestopatie si carora se adauga si disfunctii
endocrine : tulburari ale glicemiei , tulburari menstruale , dismenorei , spasme urinare
etc. Electroencefalografic prezenta ritmului alfa neregulat , subvoltat si rapid.
Paroxismele anxioase -sunt mari dezordini ale intregului organism , declansate de diverse
cauze , cu manifestari intricate , prevalent somato vegetative ( angoasa ) si mintale
( anxietate ). Dintre primele se pot cita : stari dispneice , crize astmatiforme , tuse sughit
etc. , palpitatii , tahicardie , dureri precordiale , parestezii , senzatie de nod in gat , spasme
gastrice , intestinale , greturi , voma ,diaree , tenesme anorectale ptialism , uscaciunea
gurii , tenesme vezicale , poliurie , polachiurie , crize de tremor , fibrilatii faciale ,
palpebrale , prurit , parestezii , piele de gaina sau transpiratii profuze , acufene , fosfene ,
cefalee , crize vertiginoase etc.

Manifestarile mintale sunt dominate de iminenta unui pericol , sentiment tragic al

existentei , cu prospectare imaginara peiorativa ( pesimism , sentimente paralizante ) si
dezordinea vitala , ca urmare a atitudinii de revolta a bolnavului in fata acestui pericol
vag , iminent si imaginar.