Sunteți pe pagina 1din 62

1

CUPRINS

Pag.
INTRODUCERE .............................................................................................................. 3

Capitolul I. POLITICI FISCALE PRIVIND TAXA PE VALOAREA ADAUGATA ÎN


TĂRILE MEMBRE ALE UNIUNII EUROPENE SI ÎN ROMÂNIA
1.1. Evolutia taxei pe valoare adăugată în tările europene...................................... 4
1.2. Cote ale taxei pe valoarea adăugată utilizate în Europa.................................. 6
1.3. Evolutia taxei pe valoare adăugată în România în perioada 2002-2007......... 7

Capitolul II. GENERALITATI PRIVIND TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ


2.1. Caracteristicile principale ale taxei pe valoare adăugată................................... 10
2.2. Sfera de aplicare. Operatiunile impozabile si locul lor...................................... 12
2.3. Plătitorii taxei si obligatiile acestora................................................................. 14
2.4. Baza de impozitare si cotele de impunere......................................................... 18
2.5. Operatiuni scutite.............................................................................................. 20
2.6. Faptul generator si exigibilitatea..................................................................... 21
2.7. Deductibilitatea taxei pe valoare adăugată........................................................ 23

Capitolul III. STUDIU DE CAZ LA S.C. AGATIA S.R.L.


3.1. Prezentarea generală a societatii……………………………………………... 25
3.2. Organizarea activitatii privind taxa pe valoare adăugată………………….…. 26
3.3. Organizarea contabilitătii privind taxa pe valoare adăugată………………...... 41
3.4. Analiza comparativă a evolutiei taxei pe valoarea adaugată ............................ 47
3.5. Implicatiile taxei pe valoare adăugată asupra rentabilitătii întreprinderii.......... 50
3.5.1. Taxa pe valoare adăugată în raport cu rezultatele întreprinderii................ 50
2

3.5.2. Impactul taxei pe valoare adăugată asuprea situatiei financiar


patrimoniala a fluxurilor de trezorerie....................................................... 54
3.5.3. Influenta cheltuielilor de exploatare angajate de taxa pe valoare
adăugată asupra rezultatelor întreprinderii……………...……………….. 55
3.5.4. Influenta TVA asupra lichiditătii si solvabilitătii întreprinderii................ 59

CONCLUZII SI PROPUNERI.......................................................................................... 61

BIBLIOGRAFIE ................................................................................................................ 63

ANEXE ............................................................................................................................... 64
3

INTRODUCERE

Termenul de impozit provine din latinescul “imponere” (a stabili cu forţa). În pre


capitalism cu termenul de impozit erau denumite tot felul de obligaţii către stat, biserică,
nobilime, în natură, în muncă şi uneori sub formă bănească. În capitalism s-a pus în evidenţă
faptul că impozitele sunt numai acele dări facute în bani pentru acoperirea anumitor nevoi ale
statului.
Modelul a fost introdus în Franţa în aprilie 1954, prin instituirea taxei pe valoarea
adaugată care înlocuia taxa asupra producţiei şi taxa asupra tranzacţiilor, părintele ei fiind
Maurice Laure. Ideea de la care s-a plecat a fost aceea că fiecare participant la producerea şi
comercializarea unui produs îi adaugă valoare, iar pentru evitarea impozitări repetate fiecare
trebuie să plătească impozit asupra valori adăugate.
Taxa pe valoarea adaugată se înfăţişează deci ca un impozit unic încasat fracţionat din
fiecare stadiu al circuitului economic în raport cu valoarea adăugată. Soluţiile tehnice menite
să asigure unicitatea impunerii, aşa cum au fost ele constituite iniţial, erau diferite mărfurile
livrate la intern şi pentru cele ce fac obiectul comerţului exterior.
Taxa pe valoarea adăugată a fost introdusă în România la 1 iulie 1993, înlocuind
impozitul pe circulaţia mărfurilor care s-a comportat de-a rândul ca un impozit universal
asupra consumului. Introducerea ei avea să reprezinte una dintre măsurile fundamentale taxa
pe valoarea adaugată întreprinse pe linia reformării sistemului fiscal românesc.
În prezenta lucrare am incercat sa abordez principalele aspecte legate de Taxa pe
Valoare Adăugată.
În primul capitol intitulat „Evolutia încasărilor din în România si în tările membre ale
U.E” cuprinzând informatii referitoare la evolutia taxei pe valoare adăugată atât în România
cât si în tările europene dar si o comparatie intre cotele de impunere ale acesteia utilizate în
Europa.
Capitolul II l-am denumit „Generalităti privind Taxa pe Valoare Adăugată” si include
date legate de caracteristicile principale ale taxei, sfera de aplicare ale acesteia, persoanele
impozabile si obligatiile acestora, baza de impozitare si cotele de impunere dar si faptul
generator si exigibilitatea.
Capitolul III reflectă modul de aplicare al taxei pe valoarea adaugată prin prisma
societătii comerciale Agatia S.R.L.. Am analizat, în perioada 2006-2008 influentele pe care
taxa pe valoarea adaugata le-a avut asupra lichiditătii înrteprinderii, dar si implicatiile taxei
pe valoare adăugată asupra rentabilitătii la nivelul firmei.
4

Capitolul I
POLITICI FISCALE PRIVIND TAXA PE VALOAREA
ADAUGATA ÎN ROMÂNIA SI ÎN TĂRILE MEMBRE ALE
UNIUNII EUROPENE

1.1. Evolutia taxei pe valoarea adaugată în tările europene

Tările care au introdus taxa pe valoarea adăugată au optat pentru principiul destinatiei dând
prioritate ideii de a impulsiona activitatea economică în primul rand , prin consum. Asieta
taxei este reprezintată de livrarile de mărfuri către tertii si pentru consumul propriu, achizitiile
de bunuri , prestatiile de servicii ,bunuri importate.
Totodata, sunt impozabile si unele operatiuni care pot fii asimilate vânzărilor sau
cumpărărilor ca de exemplu: creditul pentru consum, cesiunea de mărfuri si pe un plan mai
general, orice tranzactie privind transferul proprietatii unui bun material.
Taxa pe valoarea adăugată se poate calcula prin aplicarea cotei de impozit:
a) fie asupra valorii adăugate în fiecare stadiu pe care îl parcurge marfa de la producător
la cumpărator ;
b) fie asupra pretului de vânzare din stadiul respectiv, obtinându-se astfel taxa asupra
pretului de vânzare din care se deduce taxa (calculată în acelasi fel ) aferentă pretului
de vânzare din stadiul anterior.
Diferenta rezultată este taxa pe valoarea adăugată aferentă stadiului respectiv. În
practica se utilizează cu precădere a doua varianta de calcul.
La baza aplicării taxei pe valoarea adăugată poate sta, în general, fie principiul originii
mărfurilor, fie principiul destinatiei acestora.
Taxa pe valoarea adăugată este varsat la bugetul statului de către fiecare întreprindere
(care apare în calitate de vanzător) si se suportă de consumatori mărfurilor sau a
serviciilor respective o data cu cumpărarea lor. Numarul si nivelul cotelor taxei pe
valoarea adăugată difera de la o tară la alta iar în aceiasi tară pot diferi de la o perioadă la
alta.
5

 Sursa :Les
impots en
Europe
2002,
Editions
Dalloz, 2002
Paris
Difer entierea
nivelului
cotelor se face cu
luarea în
considerare a unor aspecte, cum sunt: sfera de aplicare a taxei, natura mărfurilor si a
serviciilor supuse impozitării, asigurarea veniturilor pentru buget în colaborare cu politica
dusă în domeniul cheltuielilor publice, asigurarea protectiei sociale pentru cei cu venituri mici
etc.
Astfel , de exemplu, în tările în care se utilizează mai multe cote, la mărfurile alimentare
se aplică, de regulă, cota standard. Prin utilizarea taxei pe valoarea adăugată, statul are
posibilitatea de a încasa o mare parte din impozit, mai repede decât în cazul impozitului pe
cifra de afaceri brută, deoarece taxa se plateste la fiecare stadiu de prelucrare si realizare a
mărfii, sau serviciului.
Totodată organele fiscale au posibilitatea de a controla modul de calcul si de plată la buget
al impozitului, deoarece plătitorii au obligatia de a tine o evidentă detaliată a trzactiilor de
vânzare-cumpărare si a sumei impozitului plătit.
Prin neimpozitare cu taxa pe valoarea adăugată a mărfii destinate exportului si prin
impozitarea importurilor la fel ca si produsele indigene se asigură conditia de baza pentru
buna functionare a unei piete concurentiale.
În acest fel, taxa pe valoarea adăugată iti demonstrează caracterul ei neutru fată de comertul
exterior si capacitatea de a nu distorsiona productia sau distributia internă.
Rata standard a taxei pe valoare adăugată în România (19%) este mai mică decat rata
standard aplicată în unele tării ale Uniunii Europene dar este mai mare decat nivelul minim
stabilit prin regulile Uniunii Europene (15%). De asemenea, rata standard a taxei pe valoare
adăugată în România este mai mică decat în Republica Ceha, Polonia, Ungaria sau Slovacia.
6

Veniturile bugetare din taxa pe valoare adăugată în România sunt mai mici decât în tările est
europene mentionate.

1.2. Cote ale taxei pe valoarea adăugată utilizate în Europa


Cotele de impozit în majoritatea tărilor lumii sunt diferentiate; intalnim pentru cele de lux
si daunatoare sanatatii (blănuri, obiecte de cristal, tutun, băuturi alcoolice etc) si moderate ,
pentru restul bunurilor si serviciilor1
Prin Legea Codului fiscal nr.571 din 22 decembrie 2003 incepand cu anul 2004 pe langă
cota standard de 19% care se aplica asupra bazei de impozitare s-a introdus cota redusa de 9%
pentru livrari de bunuri si/sau prestarii servicii. Pe langa cota de 19% si cea de 9%, se aplica
deasemenea si cota de 5% asupra bazei de impozitare pentru livrarealocuintelor ca parte a
politicii sociale, inclusiv a terenului pe care sunt construite.

STATELE U.E. COTELE


STANDARD(%)
Suedia 25
Finlanda 22
Austria 20
Irlanda 21,5
Italia 20
Franta 19,6
Olanda 19
Grecia 19
M.Britanie 15
Portugalia 20
Germania 19
Spania 16
Luxemburg 15
Danemarca 25
Belgia 21
România 19
Bulgaria 20
Cipru 15
Republuca Ceha 19
Estonia 18

1
Finante publice ale Romaniei” Gabriela Anghelache, Pavel Belean, Bucuresti ,2003
7

Lituania 19
Malta 18
Polonia 22
Slovenia 20
Slovacia 19
Ungaria 20
Letonia 21
„Cotele de TVA aplicate în statele U.E. la 01.05.2009”

1.3.Evolutia taxei pe valoarea adaugata în România în perioada 2002-2007

Evolutia sistemului taxei pe valoare adăugată în România nu poate fi izolată de evolutia


generală a sistemului fiscal. O modalitate de evaluare a soliditatii politicii fiscale constă în
stabilirea gradului în care finantarea deficitului bugetar influentează alti parametrii
macroeconomici.
Taxa pe valoare adăugată a cunoscut modificări importante la începutul anului 2004, noul
sistem al taxei pe valoare adaugată a fost definit si astfel s-a diferentiat de sistemul precedent ,
prin patru elemente:
- rata standard de 19%
- eliminarea ratei reduse
- restrictionarea facilitătilor legate de plata taxei pe valoare adăugată
- revizuirea categoriilor de produse pentru care se acordă facilităti legate de plata TVA.
Activitătile acoperite de sistemul TVA au fost clasificate astfel:
- activităti pentru care se aplică obligatoriu rata standard;
- activităti pentru care se aplică rata zero;
- activităti scutite de TVA.
Restrictionarea facilitătilor legate de plata taxei pe valoare adăugată au fost concepute să
actioneze pe două directii. Prima directie a constat în aplicarea ratei standard pentru o serie de
bunuri si servicii scutite anterior de taxa pe valoare adăugată.
A doua directie a constat în aplicarea ratei standard pentru o serie de bunuri si servicii
supuse anterior ratei reduse de taxa pe valoare adăugată.
Dreptul de deducere a taxei pe vlaoarea adăugată reprezinta obligatia statului de a restitui
platitorilor taxa pe valoarea adăugată cuprinsa în pretul facturilor prin care acestia s-au
8

aprovizionat cu bunuri sau au beneficiat de servicii pentru a produce bunuri si servicii de


natura operatiilor impozabile, inclusiv pentru realizarea de investitii în acest scop.
TVA este deductibilă în momentul în care devine exigibilă la furnizori si/sau prestatorii.
Cu alte cuvinte, dreptul de deducere a taxei pe valoare adăugată se exercită în functie de data
facturii fiscale sau a altui document fiscal care reflectă achizitii de bunuri si/sau servicii,
precum si, în unele cazuri, în situatia livrăriilor de bunuri si/sau servicii scutite de TVA cum
sunt cele destinate exportului sau altor operatiuni similare si pentru transportul internătional.
Incepând cu 01 ianuarie 2007, taxa pe valoarea adaugata a cunoscut modificări majore în
ceea ce priveste reglementarea ei în România, prin alinierea sa la normele europene si prin
definirea si transpunearea în legislatie, respectiv în Legea nr. 571/2003 privin codul fiscal, a
primelor notiuni si reguli privind taxa intracomunitara.
Se incearcă armonizarea legislatiei fiscale cu prevederile europene pe urmatoarele directii
privind eliminarea unor operatiuni scutite de TVA care nu sunt în conformitate cu acquis-ul
comunitar, imbunătătirea colectării veniturilor si a sistemului de rambursare a TVA.
Legislatia avantajează firmele permitând fie scutiri de la plata TVA, fie amânări de la plata
TVA-pentru bunurile importate care constituie contributii în natură la capitalul firmei si
pentru importul de echipamente si utilaje.
Aceasta practică generează doua forme de bunuri de capital importate: cele pentru care
se plăteste taxă pe valoare adăugată si cele pentru care nu se plăteste taxă pe valoare
adăugată.Dacă aceasta distinctie există chiar si pentru bunuri de capital identice, autoritatea
vamală nu poate stabili usor sub care lege operează importatorul.
Inspectorii fiscali trebuie să se asigure ca nu s-au emis solicitării frauduloase pentru un
echipament exceptat de la plata TVA. În practica celor mai multe tării, toate bunurile
importate sunt supuse TVA, inclusiv inputurile pentru productie si bunurile de capital. Când
aceste inputuri se transforma în bunuri , iar bunurile sunt vandute, producătorul îsi
recuperează TVA-ul.
Astfel, autoritatea fiscală este intr-o pozitie mai bună deoarece taxa pe valoare adăugată
este colectată la frontieră si rambursarea se face ulterior. Guvernele au incercat să compenseze
unele firme favorizate pentru efectele negative generate de administrarea ineficientă a
sistemului taxei pe valoare adăugată acordându-le scutiri de plata taxei pe valoare adăugată.
Dacă rambursările de TVA s-ar face cu promptitudine, taxa pe valoare adăugată nu ar
constitui o problemă importantă pentru nici o afacere.
Guvernul Romaniei a solicitat o perioadă de tranzitie de cinci ani , până la 31
decembrie 2011, pentru aplicarea unei rate de taxă pe valoare adăugată reduse aplicabile
preparării hranei în restaurante, bistrouri si hoteluri.
9

Aceasta solicitare rezultă din intentia guvernului de a promova industria turismului.


Intentia guvernului de a reintroduce rata redusă pentru taxa pe valoare adăugată nu este, în
sine , incompatibilă cu regulile si practiciile din U.E. Dintr-o perspectivă mai largă insă, o
asemenea schimbare ridică o serie de probleme.
Dacă se va aplică o rata de taxa pe valoare adăugată redusă pentru serviciile turistice
este foarte probabil ca mai multe afaceri să fie atrase în aceasta industrie, probabil ,mai multe
resurse vor fi orientate spre turism, dar cu certitudine alte grupuri de interese îsi vor
intensifica presiunile pentru a beneficia de stimulente fiscale similare.
De la 01.01.2007 barierele vamale dintre România si statele membre ale Uniunii
Europene au disparut , bunurile circuland liber în Comunitate ceea ce face ca , din punct de
vedere al TVA sa apară doua notiuni noi:
- Livrarea intracomunitară (LIC) : fostul export în statele membre ale Uniunii Europene.
- Achizitie intracomunitară (AIC): fostul import din statele membre ale Uniunii Europene.
Dacă se realizează operatiuni care au loc în alt stat membru decât în România, ele vor
fi neimpozabile în România, însă impozabile în celalalt stat membru, ceea ce inseamna ca cel
ce realizează operatiuni trebuie să verifice ce obligatii are în acest alt stat membru.

Capitolul II.
GENERALITĂTI PRIVIND TAXA PE VALOAREA
ADĂUGATĂ

2.1 Caracteristicile principale ale taxei pe valoare adăugată


10

Taxa pe valoarea adăugată este practic un impozit indirect nou pe plan mondial,
experimentat si adoptat initial în Franta din initiativa lui M.Laure’ în anul 1954. Această taxa
pe valoarea adăugată a fost adoptata la 1 ianuarie 1970 de către toate tările Pietei Comune
înlocuind impozitul pe circulătia mărfurilor care conduce la impunerea în cascadă.
Taxa pe valoarea adăugată este de fapt un impozit indirect asupra consumului cu caracter
general, calculată si aplicată în fiecare stadiu al circuitului bunurilor si serviciilor de la
productia primară până la stadiul consumului final.
Taxa pe valoarea adăugată (TVA) este principalul impozit indirect de la noi din tară din
punctul de vedere al încasării la bugetul statului precum si din punctul de vedere al sferei de
aplicare. 2
Regulile referitoare la taxa pe valoarea adăugată sunt stabilite de legea nr. 571/2003.

Caracteristicile principale ale T.V.A.-ului


Caracteristicile principale3 ale acestui impozit sunt următoarele :
 are un caracter universal, deoarece se aplică asupra tuturor bunurilor şi serviciilor din
economie, rezultate atât din activitatea curentă de exploatare, cât şi din activitatea de
fructificare a capitalurilor disponibile ;
 este un impozit neutru unic, dar cu plată fracţionată; este eliminată discriminarea,
deoarece cotele se aplică asupra tuturor activităţilor din economie; faptul că plata este
fracţionată rezultă din aceea că el se calculează pe fiecare verigă care intervine în
realizarea şi valorificarea produsului ;
 asigură transparenţa, deoarece asigură fiecărui subiect impozabil posibilitatea de a
cunoaşte exact şi concret care este mărimea impozitului şi obligaţiei de plată ce-i
revine ;
 asigură eficacitatea, întrucât, ca o taxă cumulativă, ea este percepută la fiecare
tranzacţie privind produse şi servicii ;
 asigură neutralitatea datorită faptului că, fiind o taxă unică, mărimea sa rămâne
independentă de numărul verigilor (tranzacţiilor) şi deci de lungimea circuitului
economic parcurs de un produs sau serviciu.
Legislatia privind taxa pe valoarea adăugată a cunoscut mai multe modificării privind în
special operatiuniile impozabile si persoanele impozabile. Prin Legea Codului fiscal nr.571

2
Fiscalitate-L.Tatu/C.Serbanescu
3
Nicolae Hoanţă, Economie şi finanţe publice, Editura Polirom, Iaşi, 2000, p.201.
11

din 22 decembrie 2003 când cota standard era de 19 %, se elimina rata redusă si se
restrictionează facilitătiile acordate cu un an mai devreme la plata TVA.
În sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată conform legii 571/2003 privind Codul
Fiscal, se cuprind operaţiunile care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a) constituie o livrare de bunuri sau o prestare de servicii efectuate cu plată;
b) locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor este considerat a fi în România;
c) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor este realizată de o persoană impozabilă;
d) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor să rezulte din una dintre activităţile
economice ;
Operatiunile impozabile pot fi:
a) operatiuni taxabile, pentru care se aplica cotele procentuale.
b) operatiuni scutite de taxa cu drept de deducere, pentru care nu se datorează taxa, dar este
permisă deducerea taxei datorate sau achitate pentru achizitii.
c) operatiuni scutite de taxa fară drept de deducere, pentru care nu se datorează taxa si nu este
permisă deducerea taxei datorate sau achitate pentru achizitii.
Prin persoană impozabilă se înţelege orice persoană, indiferent de statutul său juridic, care
efectuează de o manieră independentă activităţi economice, oricare ar fi scopul şi rezultatul
acestor activităţi.
Scopul unei activităti economice poate fi comercial (market) sau necomercial
(nonmarket), clasificare reglementata în premiera, prin Ordinul Institutului National de
Statistica nr. 337 din 20 aprilie 2007 privind actualizarea Clasificarii activitatilor din
economia nationala – CAEN, aplicabil incepand cu data de 1 ianuarie 2008.
Instituţiile publice nu sunt considerate persoane impozabile pentru activităţile lor
administrative, sociale, educative, culturale, sportive, de ordine publică, de apărare şi
siguranţa statului, pe care le desfăşoară în calitate de autorităţi publice, chiar dacă pentru
desfăşurarea acestor activităţi percep taxe, redevenţe, cotizaţii sau onorarii.
Bunurile la care se aplică taxa pe valoare adăugată sunt :
 bunurile mobile corporale, cum sunt: materiile prime, materialele, obiectele de inventar,
mijloacele fixe care pot fi detaşate;
 bunurile imobile, cum sunt: locuinţele, construcţiile industriale, comerciale, agricole sau
cele destinate pentru alte activităţi, terenurile agricole, terenurile pentru construcţii şi
cele adiacente construcţiilor, inclusiv cele aferente localităţilor urbane sau rurale pe care
sunt amplasate construcţii sau alte amenajări;
 bunurile de natură mobilă care nu pot fi detaşate fără a fi deteriorate sau fără a antrena
deteriorarea imobilelor sau care devin bunuri imobiliare prin destinaţie;
12

 energia electrică şi termică, gazele, agentul frigorific.

2.2. Sfera de aplicare. Operatiunile impozabile si locul lor

Sunt impozabile operatiunile cu plata precum si cele asimilate acestora efectuate de o


manieră independentă de către persoanele juridice si cele fizice.
Prin livrare de bunuri se intelege transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor
detinute de proprietar către beneficiar, direct sau prin persoanele care actionează în numele
acestora .
Livrarile de bunuri se refera la:
 vânzarea de bunuri cu plata în rate;
 trecerea în domeniul public a unor bunuri din patrimoniul persoanelor impozabile,
în condiţiile prevăzute de legislaţia referitoare la proprietatea publică şi regimul
juridic al acesteia, în schimbul unei despăgubiri;
 transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor în urma executării silite.
 preluarea de către persoane impozabile a bunurilor achiziţionate sau fabricate de
către acestea pentru a fi utilizate în scopuri care nu au legătură cu activitatea
economică desfăşurată sau pentru a fi puse la dispoziţie altor persoane fizice sau
juridice în mod gratuit, dacă taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor
respective sau părţilor lor componente a fost dedusă total sau parţial. Se
exceptează de la aceste prevederi bunurile acordate în mod gratuit, în limitele şi
potrivit destinaţiilor prevăzute prin lege.
De asemenea taxa pe valoare adăugată se aplică si prestărilor de servicii, care sunt
considerate a fi :
 orice muncă fizică sau intelectuală;
 lucrări de construcţii-montaj;
 transport de persoane şi mărfuri;
 servicii de poştă şi telecomunicaţii, de transmisiuni radio şi TV
 închirierea, arendarea şi concesionarea de bunuri mobile sau imobile;
 operaţiuni de intermediere sau de comision;
 cesiuni şi concesiuni ale drepturilor de autor, brevete, licenţe, mărci de fabrică şi de
comerţ, titluri de participare şi alte drepturi similare;
 servicii de publicitate;
 operaţiuni bancare, financiare, de asigurare şi/sau reasigurare;
 amenajarea de spaţii de parcare, de depozitare şi de camping;
13

 activităţile hoteliere şi de alimentaţie publică;


 asigurarea accesului la reţelele de comunicaţii şi a posibilităţii de utilizare a acestora;
 prestaţiile consilierilor, inginerilor, avocaţilor, notarilor publici, executorilor
judecătoreşti, auditorilor, experţilor contabili, birourilor de studii şi alte prestaţii
similare, precum şi prelucrarea de date şi furnizarea de informaţii;
 operaţiuni de leasing.
În sfera taxei pe valoarea adăugată intra bunurile introduse în tară direct sau prin
intermediari autorizati de către orice persoana fizică sau juridică, în conditiile prevăzute de
Regulamentul Vamal.

Locul operatiuniilor impozabile.


Locul livrării de bunuri se consideră a fi în România atunci când bunurile sunt situate pe
teritoriul tării noastre si anume:
a) locul unde se găsesc bunurile în momentul când incepe expedierea sau transportul;
b) locul unde se efectuează instalarea sau montajul în cazul bunurilor care fac obiectul
unei instalării sau montaj, indiferent dacă punerea în functiune este efectuata de către
furnizor sau de altă persoană în contul sau.
c) locul unde se găsesc bunurile în momentul în care are loc livrarea ;
d) locul de plecare al transportului de pasagerii în cazul în care livrările de bunuri sunt
efectuate la bordul unui vapor sau avion;
e) locul de plecare al transportului de pasageri în cazul în care livrările de bunuri sunt
efectuate intr-un autocar sau tren.
Prin derogare, locul livrării bunurilor pentru importuri se consideră a fi România, în cazul
în care locul de unde a pornit expeditia sau transportul se află în afara Romaniei, însă
destinatia finala este România.

2.3. Platitorii taxei si obligatiile acestora

Potrivit articolului nr. 150 din Codul Fiscal, platitorii taxei pe valoarea adăugată datorată
bugetului de stat , pentru operatiuni din interiorul tării sunt:
a) persoanele impozabile inregistrati ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată pentru
operatiuni taxabile realizate;
b) beneficiarii prestărilor de servicii taxabile efectuate de persoane impozabile stabilite în
străinătate, pentru care locul prestării de servicii este sediul activitatii economice.
14

c) persoanele fizice, pentru bunurile introduse în tară potrivit regulamentului vamal


aplicabil acestora.
d) titularii operatiunilor de import de bunuri efectuate direct prin comisionari sau terte
persoane juridice care actioneaza în numele si din ordinul titularului operatiuni de
import, indiferent dacă sunt sau nu inregistrati ca plătitori de TVA la organele fiscale.
Obligatii:
Cu privire la înregistrarea la organele fiscale:
 Persoanele fizice şi juridice ce realizează livrări de bunuri sau prestări servicii ce se
încadrează în sfera de aplicare a T.V.A.-ului sunt obligate să depună la organul fiscal o
declaraţie de înregistrare ca plătitor de T.V.A.
 Declaraţia de înregistrare se face prin completarea formularului anexă la Hotărârea
Guvernului nr. 349/1992 care se depune la organul fiscal pe raza căruia îşi desfăşoară
activitatea
 La inceperea activitatii precum si în alte cazuri stabilite prin legislatie persoanele
impozabile sunt obligate să se inregistreze ca plătitori de TVA, urmând procedurile
privind înregistrarea fiscală a plătitorilor de impozit si taxe.
 să solicite organului fiscal scoaterea din evidentă ca plătitori de TVA în caz de încetare
a activitatii în termen de 15 zile de la data actului legal în care se consemneaza situatia
respectivă.
Cu privire la întocmirea documentelor:
a) să consemneze livrările de bunuri si/sau prestările de servicii în facturi fiscale sau în
alte documente legal aprobate si să completeze în mod obligatoriu urmatoarele date:
denumirea, adresa si Codul fiscal al furnizorului/prestatorului si, după caz ale
beneficiarului, data emiteri, denumirea bunurilor livrate si/sau a serviciilor prestate,
cantitatiile, după caz, pret unitar, valoarea bunurilor/serviciilor fară TVA, suma taxei
pe valoarea adăugată;
b) să solicite de la furnizori/prestatori facturi fiscale ori documente legal aprobate si să
verifice întocmirea corectă a acestora, iar pentru operatiunile cu o valoare a
TVA>5000 ron sunt obligati să solicite si copia de pe documentul legal care atestă
calitatea de platitor de TVA a furnizorului/prestatorului.
c) să întocmească declaratia vamală de import, direct sau prin reprezentanti autorizati să
determine baza de impozitare pentru bunurile importate si să calculeze TVA datorată
bugetului de stat.

Cu privire la evidenta operatiuniilor:


15

a) să tina evidenta contabilă potrivit legii astfel încât să poata determina baza de
impozitare si TVA colectată pentru livrarile de bunuri si/sau servicii (prestarii)
efectuate, precum si cea deductibilă aferentă intrărilor.
b) să asigure conditiile necesare pentru emiterea documentelor, prelucrarea informatiilor
si conducerea evidentelor prevazute de lege privind TVA;
c) să furnizeze organelor fiscale toate justificăriile necesare în vederea stabiliri
operatiuniilor realizate atât la sediul principal cât si la subunitati;
d) să contabilizeze distinct veniturile si cheltuielile rezultate din operatiunile asocierii în
participatiuni.

Cu privire la plata TVA:


a) să achite TVA datorată, potrivit decontului întocmit lunar, până la data de 25 a lunii
urmatoare inclusiv;
b) să achite TVA aferentă bunurilor plasate în regim de import la organul vamal cu
exceptia operatiuniilor de import scutite de TVA;
c) să achite TVA aferentă operatiunilor de leasing corespunzatoare sumelor si termenelor
de plată prevazute în contractele încheiate cu locatori/finantatorii din străinătate.
d) să achite TVA aferentă serviiciilor contractate cu prestatorii cu sediul sau cu domiciliul
în străinătate pentru care locul prestării se consideră a fi România.
e) să achite, în termen de 7 zile de la data primirii facturii externe TVA aferentă
serviciilor contractate cu prestatorii cu sediul sau cu domiciliul în străinătate pentru
care locul prestării se consideră a fi în România.
f) să achite taxa datorată bugetului de stat, anterior datei depuneri cererii la organul fiscal
pentru scoaterea din evidentă ca platitor de TVA în caz de încetare a activitatii.
g) în cazul persoanelor impozabile inregistrate ca plătitori de TVA dacă din decontul
privind TVA din luna precedentă rezultă taxa de rambursat, acestea au dreptul să
compenseze aceasta sumă cu suma datorată potrivit prevederilor legale.
Persoanele înregistrate în scopuri de TVA trebuie să depună la organele fiscale competente,
pentru fiecare perioadă fiscală, un decont de taxă, până la data de 25 inclusiv a lunii
următoare celei în care se încheie perioada fiscală respectivă.
Decontul de taxă întocmit de persoanele înregistrate în scopuri de TVA va cuprinde suma
taxei deductibile pentru care ia naştere dreptul de deducere în perioada fiscală de raportare şi,
după caz, suma taxei pentru care se exercită dreptul de deducere, suma taxei colectate a cărei
exigibilitate ia naştere în perioada fiscală de raportare şi, după caz, suma taxei colectate care
nu a fost înscrisă în decontul perioadei fiscale în care a luat naştere exigibilitatea taxei,
precum şi alte informaţii prevăzute în modelul stabilit de Ministerul Finanţelor Publice.
Datele înscrise incorect într-un decont de taxă se pot corecta prin decontul unei perioade
fiscale ulterioare şi se vor înscrie la rândurile de regularizări.
16

Persoanele impozabile care nu sunt inregistrate si care nu trebuie sa se inregistreze trebuie


sa intocmească si să depună la organele fiscale competente un decont special de taxa.
Decontul special de taxă pe valoarea adăugată trebuie întocmit potrivit modelului stabilit de
Ministerul Finanţelor Publice şi se depune până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei
în care ia naştere exigibilitatea operaţiunilor. Decontul special de taxă trebuie depus numai
pentru perioadele în care ia naştere exigibilitatea taxei.
Taxa de rambursat pentru luna de raportare stabilită prin decontul de TVA conform
metodologiei de mai sus se regularizează în ordinea urmatoare:
a) prin compensarea efectuată de persoana impozabilă în limita taxei ramase de plată
rezultate din decontul luni anterioare sau din deconturile lunilor urmatoare, după
caz, fără avizul organului fiscal, la întocmirea decontului de taxă pe valoare
adăugată.
b) prin compensarea cu alte impozite si taxe datorate bugetului de stat de persoana
impozabilă, efectuată de organele fiscale din oficiu sau, după caz, la solicitarea
expresă a persoanei impozabile, în termen de 30 de zile de la data depunerii cererii
de compensare;
c) prin rambursarea efectuata de organele fiscale, poate fi solicitată lunar.
Termenele de plată a T.V.A. datorată bugetului de stat sunt diferenţiate în funcţie de natura
operaţiilor impozabile realizate, astfel :
a) Până la 25 a lunii următoare se achită T.V.A. datorat pe luna precedentă.
b) Concomitent cu plata taxelor vamale pentru bunurile din import indiferent de
calitatea importatorului.
c) O dată cu îndeplinirea formalităţilor de vămuire pentru bunurile din import care sunt
exceptate sau scutite de taxe vamale dar care sunt supuse T.V.A.-ului.
d) Concomitent cu plata furnizorilor sau prestatorilor externi pentru bunurile şi
serviciile din import.
e) Concomitent cu cererea înaintată organului fiscal pentru scoaterea din evidenţă ca
plătitor de T.V.A. adăugată în caz de încetarea activităţii.
Plata se poate face :
- în numerar, când încasarea se face prin agenţi fiscali sau vamali.
- direct la casieria trezoreriei sau organului vamal
- prin cec cu limită de sumă care se prezintă organului fiscal la care s-a înregistrat ca
plătitor
- prin dispoziţie de plată depusă la banca unde agentul economic are cont deschis.
17

Organele fiscale sunt cele care controlează modul cum se respectă prevederile
normelor legale, de a calcula majorări de întârziere pentru plăţi restante şi de a aplica amenzi
pentru abaterile constatate care constituie contravenţie.
Agenţii economici care realizează operaţiuni impozabile au obligaţia asigurării
condiţiilor necesare pentru emitere documentelor, prelucrarea informaţiilor şi conducerea
evidenţelor prevăzute de reglementările în domeniul T.V.A.-ului iar cei care au ca obiect de
activitate comerţul cu amănuntul, activităţi hoteliere, prestări servicii către populaţie au
obligaţia instalării aparatelor de marcat care să corespundă cerinţelor privind aplicarea taxei
pe valoarea adăugată.
Agenţii economici vor asigură pregătirea adecvată a personalului propriu şi dotarea cu
aparatură tehnică necesară realizării în condiţii optime a lucrărilor prevăzute de normele
legale în domeniul taxei pe valoarea adăugată.

2.4. Baza de impozitare si cotele de impunere

Baza de calcul sau baza de impozitare reprezinta contravaloarea bunurilor livrate sau
serviciilor prestate, exclusiv taxa pe valoarea adăugată.
Baza de impozitare reprezinta elementul principal care ajută la calculul taxei pe valoarea
adăugată si este determinata de :
a) preturile negociate intre vanzator si cumpărător ;
b) tarifele negociate pentru prestari de servicii;
c) comisionul pentru operatiunile de intermediere ;
d) preturile de piata sau în lipsa acestora costurile bunurilor ;
e) valoarea în vama la care se adauga taxa vamala, alte taxe si accizele datorate pentru
bunurile si serviciile din import.
Se cuprind în baza de impozitare a TVA:
a) impozitele, taxele, dacă prin lege nu se prevede altfel, exclusiv TVA;
b) cheltuieli accesorii cum ar fi: comisioanele, cheltuieli de ambalare, transport si
asigurare, decontate cumpărătorului sau clientului.
Baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată este considerata :
18

a) pentru livrări de bunuri si prestari de servicii din tot ceea ce constituie contrapartida
obtinută sau care urmează a fi obtinută de furnizor/prestator din partea
cumpărătorului, beneficiarului sau a unui tert.
b) preturile de achizitionare sau în lipsa acestora, pretul de cost, determinat la momentul
livrarii. Dacă bunurile sunt mijloace fixe pretul de achizitie sau pretul de cost se
ajustează;
c) suma cheltuielilor efectuate de persoana impozabilă pentru executarea prestarilor de
servicii.

Baza de impozitare nu cuprinde urmatoarele:


a) rabaturile, remizele, risturnele, sconturile si alte reduceri de pret, acordate de furnizori
direct clientilor la data exigibilitatii taxei;
b) sumele reprezentand daune-interese, stabilite prin hotarare judecatorească definitivă si
irevocabilă, penalizarile si orice alte sume solicitate pentru neindeplinirea totala sau
partială a obligatiilor contractuale, dacă sunt percepute peste preturile si/sau tarifele
negociate. Nu se exclud din baza de impozitare orice sume care, în fapt, reprezintă
contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate;
c) dobanzile, percepute după data livrarii sau prestării, pentru plati cu intarziere;
d) valoarea ambalajelor care circulă intre furnizorii de marfă si clienti, prin schimb, fără
facturare;
e) sumele achitate de furnizor sau prestator, în numele si în contul clientului, si care apoi
se decontează acestuia, precum si sumele încasate în numele si în contul unei alte
persoane.
Baza de impozitare se ajustează în urmatoarele situatii:
a) dacă au fost emise facturi fiscale si, ulterior, operatiunea este anulată total sau partial,
înainte de livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor.
b) în cazul refuzurilor totale sau partiale privind cantitatea, calitatea sau preturile
bunurilor livrate sau a serviciilor prestate .
c) în situatia în care reduceriile de pret sunt acordate după livrarea bunurilor sau
prestarea serviciilor precum si în cazul majorarii pretului ulterior livrării sau prestării;
d) contrvaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate nu se poate incasa din cauza
falimentului beneficiarului; ajustarea este permisa incepand cu data de la care se
deruleaza falimentul.
e) în cazul în care cumpărătorul returnează ambalajele în care s-a expediat mărfurile,
pentru ambalajele care circulă prin facturare.
19

În România cota standard a taxei pe valoarea adăugată este de 19% şi se aplică operaţiunilor
impozabile, cu excepţia celor scutite de taxa pe valoarea adăugată.
Cota de taxă pe valoarea adăugată aplicabilă este cea în vigoare la data la care ia naştere
faptul generator al taxei pe valoarea adăugată.
Cota redusa a TVA este de 9% si se aplica asupra bazei de impozitare pentru urmatoarele
prestarii de servicii si/sau livrarii de bunuri :
a) dreptul de intrare la castele ,muzee,case memoriale, monumente istorice;
b) livrarea de manuale scolare ,cărti, reviste, ziare;
c) livrări de produse ortopedice;
d) medicamente de uz uman si veterinar;
e) cazarea în cadrul sectorului hotelier inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru
camping.
Cota redusa de 5% se aplica asupra bazei de impozitare pentru livrarea locuintelor ca parte
a politicii sociale, inclusiv a terenului pe care sunt construite.

2.5.Operatiuni scutite

Se exonerează de la plata taxei pe valoarea adăugată livrările de bunuri cât si prestările


de servicii care sunt efectuate de organizatii si unitati de interes national, mentionate de
lege:
 activitatea de invătământ desfasurată de unitătile autorizate, inclusiv activitatea
căminelor si a cantinelor organizate pe lângă aceste unitati.
 spitalizarea, îngrijirile medicale, inclusiv veterinare, şi operaţiunile strâns legate de
acestea, desfăşurate de unităţi autorizate pentru astfel de activităti
 serviciile ce au strânsă legătură cu practicarea sportului sau a educaţiei fizice prestate
de organizaţii fără scop patrimonial în beneficiul persoanelor care practică sportul
 realizarea şi difuzarea programelor de radio şi televiziune, cu excepţia celor de
publicitate;
 operaţiuni bancare şi financiare: acordarea de credite, inclusiv acordarea de
împrumuturi de asociaţii/acţionarii societăţilor comerciale în vederea asigurării
resurselor financiare ale societăţii, precum şi acordarea de împrumuturi de către orice
persoană fizică sau juridica; operaţiunile specifice efectuate de Banca Naţională a
României
20

 activităţile de organizare şi exploatare a jocurilor de noroc, efectuate de Compania


Naţională "Loteria Română" - S.A. şi contribuabilii autorizaţi de Comisia de
coordonare, avizare şi atestare a jocurilor de noroc;
 lucrările de construcţii, amenajări, reparaţii şi întreţinere executate pentru monumente
comemorative ale combatanţilor, eroilor, victimelor de război şi ale Revoluţiei din
decembrie 1989
 valorificarea obiectelor şi veşmintelor de cult, tipărirea cărţilor de cult, teologice sau
cu conţinut bisericesc
 bunurile importate destinate comercializării în regim duty-free
 reparaţiile şi transformările la nave şi aeronave româneşti în străinătate, precum şi
carburanţii şi alte bunuri, aprovizionate din străinătate, destinate utilizării pe nave
şi/sau aeronave;

2.6 Faptul generator si exigibilitatea

Cele două noţiuni sunt asociate în condiţiile în care ambele intervin în momentul livrării
mărfii sau la data prestării serviciului.
Faptul generator al taxei reprezintă faptul prin care sunt realizate condiţiile legale,
necesare pentru exigibilitatea taxei.
Codul fiscal leagă faptul generator de îndeplinirea condiţiilor ca taxa să devină exigibilă.
Taxa pe valoarea adăugată devine exigibilă atunci când autoritatea fiscală este îndreptăţită în
baza legii, la un moment dat, să solicite taxa de la plătitorii ei, chiar dacă plata acesteia este
stabilită prin lege la o altă dată. Momentul este dat la care se livrează marfa sau se prestează
serviciul.
Livrările de mărfuri şi prestările de servicii care se efectuează continuu, dând loc la
decontări sau plăţi succesive cum sunt:
 energia electrică şi termică;
 gazele naturale, apa;
 serviciile telefonice, etc.
Se consideră că sunt făcute în momentul expirării perioadelor la care se referă aceste
decontări sau plăţi astfel că în cazul lor exigibilitatea taxei intervine la data întocmiri
documentelor prin care furnizorul sau prestatorul serviciului a stabilit cantităţile livrate şi
serviciile prestate, dar nu mai târziu de finele lunii următoare celei în care s-a realizat livrarea
mărfii sau prestării serviciului.
21

Există cazuri în care exigibilitatea taxei este anticipată faptului generator şi anume:
 atunci când factura se emite înaintea livrării mărfii sau prestării serviciului
exigibilitatea intervine la data emiterii facturii;
 dacă se încasează avansuri înaintea livrări de bunuri sau prestării de servicii
exigibilitatea intervine la data încasării serviciului.
Pentru serviciile efectuate de către persoanele impozabile stabilite în străinătate, pentru
care beneficiarii au obligaţia plăţii TVA, exigibilitatea intervine la data primirii facturii
prestatorului.
Pentru operaţiunile de leasing extern şi intern, pentru livrările de bunuri cu plata în rate,
pentru închirieri, concesionări sau arendări de bunuri exigibilitatea intervine la fiecare din
datele specificate de contract pentru plata ratelor, a chiriei, rentei sau arendei.
În cazul livrării de bunuri sau prestării de servicii, realizate prin intermediul unor maşini
automate de vânzare sau de jocuri, taxa pe valoarea adăugată devine exigibilă la data când se
extrage numerar din automatul de vânzare sau de jocuri.
Exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată aferentă sumelor constituite drept garanţie
pentru acoperirea eventualelor reclamaţii privind calitatea lucrărilor de construcţii – montaj ia
naştere la data încheierii procesului verbal de recepţie definitivă sau, după caz, la data
încasării sumelor, dacă încasarea este anterioară acestuia.
În cazul unei achiziţii intra-comunitare de bunuri, faptul generator intervine la data la
care ar interveni faptul generator pentru livrări de bunuri similare, în Statul Membru în care se
face achiziţia.
În sfârşit, în cazul importului de bunuri, taxa devine exigibilă la data când se generează
drepturile de import pentru bunurile respective, conform legislaţiei vamale.
Merită subliniat că în privinţa faptului generator şi a exigibilităţii taxei legislaţia
românească este complet armonizată cu cea comunitară.
Dacă exigibilitatea intervine, în general, în momentul livrării mărfurilor, în schimb
obligaţia vărsării taxei pentru luna expirată este până la data de 25 a lunii următoare, dar
indiferent dacă marfa livrată a fost sau nu încasată de la client.
Se aprecia că acest răgaz este suficient ca sumele cuvenite să ajungă în contul
furnizorului, iar intenţia legiuitorului era aceea de a cointeresa furnizorii să-şi găsească clienţi
solvabili, astfel încât să încaseze mărfurile livrate până la data de 25 a lunii următoare, când
impozitul datorat trebuie vărsat la bugetul statului. Astfel să se decapitalizeze, vărsând sumele
datorate din propriile venituri şi neavând nici posibilitatea recuperării prin deducere a TVA
imobilizat la cumpărări în luna expirată.
22

În condiţiile blocajului financiar prelungit din România producătorul este adesea pus în
situaţii delicate. Dacă clienţii săi sunt rău platnici el ar putea să condiţioneze livrarea
mărfurilor de achitarea imediată a acestora. Dacă însă sunt în cauză principalii săi clienţi, prin
întreruperea livrărilor producătorul riscă să producă pe stoc şi la scurt timp să-şi întrerupă
activitatea.
Dacă livrează totuşi mărfurile către aceştia, în speranţa că le va încasa cândva, riscă să
se decapitalizeze. Şi atunci, alege răul cel mai mic. De regulă, îşi asigură resursele
indispensabile pentru plata salariilor, pentru a evita conflictele sociale, întârzie plata propriilor
furnizori şi adesea acumulează datorii însemnate către stat, inclusiv în privinţa TVA.
De aceea există vechea şi insistenta solicitare ca vărsarea TVA să se facă doar în
momentul încasării mărfurilor şi nu pentru mărfurile expirate în luna expirată, indiferent dacă
acestea au fost sau nu încasate. O astfel de soluţie nu este agreată de stat deoarece ar afecta şi
mai mult ritmicitatea colectării veniturilor la buget.4

2.7.Deductibilitatea TVA

Agentii economici plătitori de TVA au dreptul sa deduca TVA pentru achizitii de


materii prime si materiale, combustibil si energie, obiecte de inventar si de natura mijloacelor
fixe, precum si alte bunuri sau servicii ce sunt reflectate în cheltuielile de productie, investitii
sau circulante.
Sfera de aplicare a dreptului de deducere
Dreptul de deducere ia nastere la momentul exigibilitatii taxei si poate fi exercitat de orice
persoana impozabilă dacă achizitiile sunt destinate utilizarii pentru realizarea urmatoarelor
operatiuni:
 operatiuni taxabile;
 operatiuni rezultate din activităti economice pentru care locul livrarii sau prestarii se
considera a fi în străinătate;
Nu este deductibila:
1. taxa aferentă sumelor achitate în numele si în contul clientului si care apoi se
deconteaza acestuia;

4
Legislaţie fiscală, vol. I – Taxa pe valoarea adăugată, Editura All Beck, Actualizat 15.06.2005, Bucureşti,
2005, p.23-27.
Constantin I. Tulai, Simona G. Serbu, Fiscalitate comparată şi armonizări fiscale, Editura Casa Cărţii de
Ştiinţă, Cluj Napoca, 2005, p.253-254.
23

2. taxa aferentă sumelor incasate în numele si în contul altei persoane, care nu sunt
incluse în baza de impozitare a livrarilor sau a prestarilor de servicii;
3. taxa datorata sau achitata pentru achizitiile de bauturi alcoolice si produse din tutun,
cu exceptia cazurilor în care aceste bunuri sunt destinate revanzarii sau pentru a fi
utilizate pentru prestari de servicii.
Conditii de exercitare a dreptului de deducere
Pentru exercitarea dreptului de deducere a taxei, persoana impozabilă trebuie sa indeplineasca
urmatoarele conditii:
1) sa detina o factura pentru taxa datorata sau achitata, aferentă bunurilor care i-au fost
ori urmează sa ii fie livrate sau serviciilor care i-au fost ori urmează sa ii fie prestate în
beneficiul sau;
2) sa plateasca taxa aferentă bunurilor care i-au fost ori urmează sa ii fie livrate sau
serviciilor care i-au fost ori urmează sa ii fie prestate în beneficiul sau prin inregistrarea ca
taxa colectata în decontul aferent perioadei fiscale în care ia nastere exigibilitatea taxei;
3) sa detina declaratia vamala de import sau actul constatator emis de organele vamale
pentru taxa achitata aferentă importului de bunuri si documentul de plata a taxei de către
importator sau de către alta persoana în contul sau;
4) taxa sa fie aferentă unei achizitii intracomunitare de bunuri si sa inregistreze ca taxa
colectata în decontul aferent perioadei fiscale în care ia nastere exigibilitatea;
5) sa detina o autofactura emisa în statul membru din care bunurile au fost trans-
portate ori expediate pentru taxa aferentă unei operatiuni asimilate cu o achizitie
intracomunitara de bunuri si sa inregistreze aceasta taxa ca taxa colectata în decontul aferent
perioadei fiscale în care ia nastere exigibilitatea taxei.
24

Capitolul III.
STUDIU DE CAZ LA S.C. AGATIA S.R.L.

3.1. Prezentarea generala a societatii

Societatea Comercială Agatia S.R.L. a fost fondată în anul 1993 fiind inregistrată la
Camera Comertului cu nr J13/4310/93 Codul Unic de Înregistrare fiind RO 4648324.
Obiectul principal de activitate al societătii îl constituie confectionarea încăltămintei cod
CAEN 1520.
Ea se dezvoltă pentru a satisface noile cerinţe si aşteptări ale clienţilor, pentru a avansa
în acelaşi ritm cu societatea în care trăim şi de asemenea caută permanent să ridice
standardele în ceea ce priveşte eficienţa şi rentabilitatea în beneficiul clienţilor şi angajaţilor.
Firma opereaza pe plan national avand un număr de 100 de firme colaboratoare,
magazine de distributie raspandite pe intreg teritoriul tării dar si furnizori de materii prime,
materiale si accesorii.
În conditiile unei concurente acerbe pe plan local, firma a reusit sa-si mentină si chiar
sa-si crească productivitatea, reputatia, dar si numarul clientilor. A reusit sa-si contureze o
imagine bazată pe stabilitate si credibilitate dar cel mai important aspect fiind cel de asigurare
a calitatii. Productivitatea firmei este oferită atât de un colectiv competent si cu experientă de
peste 40 de ani dar si de o linie tehnologica de inaltă calitate si inovatie.
Prin activitatea sa de peste 15 ani a devenit o companie recunoscută pe plan local
pentru promptitudinea si amabilitatea personalului. Firma dispune de un centru de creatie
propriu.
Firma Agatia S.R.L. are o echipa de 50 de angajati cu vastă experientă în domeniul
productiei de incăltăminte din piele având o experientă indelungată pe piata din România.
Principala preocupare a companiei Agatia S.R.L. este de a sprijini clientii în gasirea celor mai
optime solutii în achizitionarea produselor si serviciilor .
25

Echipa pe care se bazeaza, seriozitatea ofertei si relatiile excelente cu partenerii de


afaceri reprezintă garantia faptului ca oferă servicii de cea mai buna calitate. Firma plasează
în centrul atentiei clientul, cu necesitatile si dorintele sale.
Societatea are relaţii comerciale de colaborare atat cu clienti cât si cu furnizori. În acest
moment societatea acţionează în peste 10 judeţe: Galaţi, Brăila, Tulcea, Ialomita, Arges,
Prahova, Brasov, Dâmbovita, Călărasi şi Constanţa .
Livrarea produselor se realizeaza cu un autoturism Volswagen dar si prin agentiile de
curierat rapid.
Societatea Agatia S.R.L. a desfăsurat o activitate profitabila de-a lungul anilor si cauta
sa fie în permanentă competitivitate în domeniul Productiei Incaltamintei printr-o preocupare
permanenta de mentinere a partenerilor traditionali, de câstigare a noi segmente de piată, de
crestere a calitătii produselor si serviciilor sale prin actiuni de publicitate si marketing propriu.

3.2. Organizarea activitatii privind TVA


Organizarea activităsii Societătii Agatia S.R.L. este ilustrata prin urmatoarea
organigramă.

Director General

Director Economic Director Resurse Umane Director Comercial

Contabilitate Productie Vânzări

Aprovizionare

La nivelul S.C. Agatia S.R.L. contabilitatea este organizată si se conduce in


compartimentul financiar-contabil, raspunderea pentru aplicarea corespunzatoare a
reglementarilor fiscale revenindu-i directorului economic. Acest compartiment este
subordonat directorului general, dar totodata colaboreaza cu toate departamentele functionale
ale firmei.
26

La nivelul întreprinderii, jurnalele, registrele, evidentele si alte documente similare se


intocmesc în cadrul compartimentului financiar-contabil, astfel încât sa cuprinda cel putin
elementele prevazute pentru fiecare dintre acestea.
Documentele nu sunt formulare tipizate stabilite de Ministerul Economiei si
Finantelor. Fiecare persoana impozabilă poate sa îsi stabileasca modelul documentelor pe
baza carora determina taxa colectată si taxa deductibilă, conform specificului propriu de
activitate.
In cadrul societătii Agatia S.R.L., documentele prevazute se intocmesc prin utilizarea
sistemului informatic.
Evidenţa TVA deductibilă şi colectată se conduce cu ajutorul Jurnalului pentru
cumpărări şi a Jurnalului pentru vânzări. S-au verificat documentele justificative care au stat
la baza înregistrării TVA deductibilă şi colectată în perioada Ianuarie 2006 – Decembrie 2008,
documente care corespund poziţiilor din aceste jurnale.

Jurnalul pentru vânzari, serveste ca:


 registru jurnal auxiliar pentru înregistrarea vânzarilor de bunuri si servicii;
 document de stabilire lunară a TVA colectat;
 document de control al unor operatii înregistrate în contabilitate.
Se completează într-un singur exemplar în care se înregistrează zilnic pe baza documentelor
tipizate cu regim special, elementele necesare determinării corecte a TVA colectată.

Jurnalul pentru cumpărări serveste ca:


 document de stabilire lunară a TVA deductibila;
 registru fiscal auxiliar pentru înregistrarea cumpararilor de valori materiale sau a
prestarilor de servicii;
 document de control a unor operatii înregistrate în contabilitate.
În jurnal se înscriu toate documentele aferente intrarilor de bunuri si servicii pentru nevoile
firmei, indiferent de destinatia lor, pentru realizarea de operatiuni impozabile.
Înregistrările contabile pentru a determina, în final, taxa pe valoarea adăugată de plată sau
taxa pe valoarea adăugată de recuperat prezintă unele particularităţi:
 dacă întreaga activitate economică a întreprinderii şi totalitatea vânzărilor sunt supuse
plăţii taxei pe valoarea adăugată;
 dacă sunt activităţi scutite de taxă pe valoarea adăugată;
 dacă întreprinderea are livrări la export pentru care este stabilită cota zero;
27

Intreaga activitate desfasurată de S.C. AGATIA S.R.L. este supusă plăţii taxei pe valoarea
adăugată.
După ce vânzările şi cumpărările au fost înregistrate în jurnale se face diferenţa între taxa
pe valoarea adăugată colectată şi taxa pe valoarea adăugată deductibilă.
Sunt posibile următoarele situaţii:
 dacă TVA colectată  TVA deductibilă → TVA de plată
 dacă TVA colectată  TVA deductibilă → TVA de recuperat de la buget
Bonurile fiscale de benzina sunt supuse deducerii dar nu si bonurile fiscale neînsotite de
factură fiscală.
S.C. Agatia S.R.L. a achizitonat în perioada analizata pe parcursul prezentului studiu
de caz bunuri cum ar fi produse de papetarie si detergenti pe baza de bonuri fiscale neînsotite
de facturi, iar acestea au fost corect înregistrate în Jurnalul de Cumparari, la rubrica
neimpozabile. De asemenea, bunurile fiscale privind servicii de intretinere a autoturismelor au
fost tratate în conformitate cu prevederile legale, fiind înregistrate în Registrul de Cumpărări
la rubrica de scutite/neimpozabile.

Decontul de TVA

Pe baza datelor centralizate lunar în aceste jurnale, agentii economici au obligatia


completarii si depunerii la unitatea fiscală teritoriala a decontului de TVA, în care se
evidentiaza TVA colectata si suma impozabila, TVA deductibila si suma impozabilă, TVA de
plata sau de recuperat, după caz.
După înregistrarea operaţiilor contabile cronologice şi sistematice, la finalul
exerciţiului se înregistrează în contabilitate regularizarea de TVA. Această operaţie se
realizeză în momentul în care s-a întocmit jurnalul de cumpărări, respectiv jurnalul de vânzări.
Taxa pe valoarea adăugată se regularizează prin diferenţa dintre TVA deductibilă înregistrată
în jurnalul de cumpărări şi TVA colectată înregistrată în jurnalul de vânzări.
În urma acestor regularizări se întocmeşte lunar pe baza jurnalelor de vânzări şi a
jurnalelor de cumpărări, decontul de TVA (anexa nr.1), care se depune la Direcţia Generală a
Finanţelor Publice pâna la data de 25 a lunii următoare, potrivit prevederilor art. 156 din
Codul Fiscal
Decontul de taxa în cadrul S.C. Agatia S.R.L. cuprinde:
 Suma taxei deductibile pentru care ia nastere dreptul de deducere în perioada fiscală
de raportare;
28

 Suma taxei colectate a cărei exigibilitate ia nastere în perioada fiscală de raportare si,
după caz, suma taxei colectate care nu a fost inscrisa în decontul perioadei fiscale în
care a luat nastere exigibilitatea taxei, precum si alte informatii prevazute în modelul
stabilit de Ministerul Finantelor Publice.
 Datele inscrise incorect intr-un decont de taxa se pot corecta prin decontul unei
perioade fiscale ulterioare si se vor inscrie la randurile de regularizării.
 Decontul de taxă se depune la organele fiscale competente pentru fiecare perioada
fiscală până la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei în care se încheie perioada
fiscală respectiva.

Operatiuni inregistrate în anul 2006

Martie
Societatea a efectuat cumpărări de servicii si produse după cum urmează:
Furnizori Baza impozitare TVA deductibilă Total
Participări târguri si expozitii 2 869 545,11 3 414,11
Leasing masini 5 000 950 5 950
Combustibil 750 142,5 892,5
Curierat rapid 500 95 595
Electrica 500 95 595
Materii prime 16 327 3 102,13 19 429,13
Consumabile 1000 190 1190
Abonament Telefon 615 116,85 731,85

Pe baza acestor facturi societatea a întocmit Registrul Jurnalul de Cumpărări. Pe baza


sumelor din facturi s-au făcut înregistrări contabile.
Societatea a efectuat vânzări de produse după cum urmează:

Clienti Bază impozitare TVA colectata Total


S.C. Rodav S.R.L. 2475.2 470,288 2 945,488
S.C. Cris Com S.R.L. 4026.96 765,12 4 792,08
S.C. Romarta Lux S.R.L. 9978.15 1 895,84 11 873,99
S.C. Elima Com S.R.L. 2930.97 556,88 3 487,85
S.C. Comlux S.R.L. 3855.6 732,56 4 588,16
Pe baza acestor facturi societatea a întocmit Registrul Jurnal de Vânzări. Pe baza
sumelor din facturi s-au făcut înregistrări contabile.
Toatal Jurnal Cumpărări a fost de 27 561 ron, iar Totalul Jurnalului Vânzări a fost de
15821,71 ron deoarece aferent vânzărilor în valoare totala de 23 266,88 ron, au fost
inregistrate si 3 retururi în valoare toatala de 7445.17 ron.
29

Pe baza sumelor din facturile fiscale si din jurnalele de vânzare si cumparare, au fost
intocmite fisele analitice ale conturilor de TVA si s-a completat “Decontul privind taxa pe
valoarea adăugată”.
Deoarece cifra de afaceri a anului anterior nu a depasit suma de 100.000 de euro,
societatea va depune Decontul de taxa pe valoare adăugată trimestrial.
În perioada ianuarie-martie 2006 societatea a livrat bunuri în valoare totala de 74 205
ron cu TVA aferentă de 14 099 ron si a achizitionat bunuri si servicii în valoare totala de 60
839 ron cu TVA aferentă de 11 559 ron. Astfel, Taxa de plată în perioada de raportare a fost de
2 540 ron.

Iunie
Societatea a efectuat cumpărări de servicii si produse după cum urmează:
Furnizori Baza impozitare TVA deductibilă Total
Leasing masini 4 500 855 5 355
Combustibil 1 500 285 1 785
Curierat rapid 1 600 304 1 904
Electrica 418 79,42 497,42
Materii prime 27 798.47 5 281,7 33 080,17
Consumabile 1 500 285 1 785
Abonament Telefon 500 95 595

Pe baza acestor facturi societatea a întocmit Registrul Jurnalul de Cumpărări. Pe baza


sumelor din facturi s-au făcut înregistrări contabile.
Societatea a efectuat vânzări de produse după cum urmează:
Clienti Bază impozitare TVA colectata Total
S.C. Arc Vis Dento S.R.L. 1 582.7 300,7 1 883,4
S.C. Cris Com S.R.L. 885.36 168,2 1 053,5
S.C. Romarta Lux S.R.L. 12 105 2 299.9 14 404,9
S.C. Elima Com S.R.L. 3 086.86 586,5 3 673,3
S.C. Consum Coop S.R.L. 1 922 365,18 2 287,18
S.C. Consens S.R.L. 3 723.5 707,4 4 430,9

Pe baza acestor facturi societatea a întocmit Registrul Jurnal de Vânzări. Pe baza sumelor
din facturi s-au făcut înregistrări contabile.
Toatal Jurnal Cumpărări a fost de 37 816 ron, iar Totalul jurnalului Vânzări a fost de 21
189.58 ron deoarece aferent vânzărilor în valoare totala de 23 305 ron, au fost inregistrate si
3 retururi în valoare toatala de 2 106.42 ron.
În perioada aprilie-iunie 2006 societatea a livrat bunuri în valoare totala de 108 957
ron cu TVA aferentă de 20 702 ron si a achizitionat bunuri si servicii în valoare totala de 85
30

036 ron cu TVA aferentă de 15 966 ron. Astfel, Taxa de plata în perioada de raportare a fost de
4 736 ron.

Septembrie
Societatea a efectuat cumpărări de servicii si produse după cum urmează:
Furnizori Baza de impozitare TVA deductibilă Total
Leasing masini 2400 45,6 2445,6
Combustibil 1000 190 1190
Curierat rapid 600 114 714
Electrica 290 55,1 345,1
Materii prime 43 621.11 8 288 51 909
Consumabile 300 57 357
Abonament Telefon 334 63,46 397,46

Pe baza acestor facturi societatea a întocmit Registrul Jurnalul de Cumpărări. Pe baza


sumelor din facturi s-au făcut înregistrări contabile.
Societatea a efectuat vânzări de produse după cum urmează:
Clienti Bază impozitare TVA colectata Total
S.C. Elima Com S.R.L. 8 500 1 615 10 115
S.C. I0-ge S.R.L. 2 564 487,16 3 051,16
S.C Gala Niro s.r.l 2 939.3 558,46 3 497,76
S.C. Romarta Lux S.R.L. 6 699.66 1 272,9 7 972,5
S.C. Asistel S.R.L. 1 260 239,4 1 499,4
S.C. Oferta Impex S.R.L. 7 700 1463 9163
Pe baza acestor facturi societatea a întocmit Registrul Jurnal de Vânzări. Pe baza
sumelor din facturi s-au făcut înregistrări contabile.
Toatal Jurnal Cumpărări a fost de 48 545.11 ron, iar Totalul jurnalului Vânzări a fost
de 29 662.96 ron
În perioada iulie-septembrie 2006 societatea a livrat bunuri în valoare totala de 84 242
ron cu TVA aferentă de 16 006 ron si a achizitionat bunuri si servicii în valoare totala de 69
416 ron cu TVA aferentă de 13 189 ron. Astfel, Taxa de plata în perioada de raportare a fost de
2 817 ron.

Decembrie
Societatea a efectuat cumpărări de servicii si produse după cum urmează:
Furnizori Baza de impozitare TVA deductibilă Total
Târguri si expozitii 2 000 380 2380
Leasing masini 2 200 418 2618
Combustibil 1 000 190 1190
Curierat rapid 300 57 357
Electrica 375 71,25 446,25
31

Materii prime 28 290.79 5 375,25 33 666


Consumabile 100 19 119
Abonament Telefon 370 70,3 440,3
Chirie spatiu comercial 1 400 266 1 666

Pe baza acestor facturi societatea a întocmit Registrul Jurnalul de Cumpărări. Pe baza


sumelor din facturi s-au făcut înregistrări contabile.
Incepând cu luna Noiembrie, societatea a încheiat un contract de închiriere a unui
spatiu comercial de desfacere în vederea promovarii produselor. Deasemenea societatea a
încheiat un contract cu o firma de curierat rapid pentru a reduce costurile provenite din
utilizarea mai multor firme de curierat.
În luna Octombrie, contractul uneia din masini cumparata în leasing s-a terminat.
Societatea a efectuat vânzări de produse după cum urmează:
Clienti Bază impozitare TVA colectata Total
S.C. Romarta S.R.L 2 000 380 2 380
S.C. Elima com S.R.L. 6000 1 140 7 140
S.C. Vertcon S.R.L. 18 706 3 554,14 22 260,14

Pe baza acestor facturi societatea a întocmit Registrul Jurnal de Vânzări. Pe baza sumelor
din facturi s-au făcut înregistrări contabile.
Totalul Jurnal Cumpărări a fost de 36 135.79 ron.Totalul Jurnalului de Vânzări a fost
de 26 706 ron.
În perioada octombrie-decembrie 2006 societatea a livrat bunuri în valoare totala de
139 203 ron cu TVA aferentă de 26 449 ron si a achizitionat bunuri si servicii în valoare totala
de 101 706 ron cu TVA aferentă de 19 324 ron. Astfel, Taxa de plata în perioada de raportare a
fost de 7125 ron.

Operatiuni inregistrate în anul 2007


Martie
Societatea a efectuat cumpărări de servicii si produse după cum urmează:
Furnizori Baza de impozitare TVA deductibilă Total
Chirie spatiu comercial 1 800 342 2 142
Leasing masini 3 300 627 3 927
Combustibil 1 000 190 1 190
Curierat rapid 350 66,5 416,5
Electrica 300 57 357
Materii prime 28 914 5 493,66 34 407,66
Consumabile 150 28,5 178,5
Abonament Telefon 300 57 357
32

Pe baza acestor facturi societatea a întocmit Registrul Jurnalul de Cumpărări. Pe baza


sumelor din facturi s-au făcut înregistrări contabile.
În aceasta luna societatea încheie un contract de leasing pt un alt autoturism.
Societatea a efectuat vânzări de produse după cum urmează:
Clienti Bază impozitare TVA colectata Total
S.C. Romarta Lux S.R.L. 36 560 6 946,4 43 506,4
S.C. Elima Com S.R.L. 3 576 679,44 4 255,44

Pe baza acestor facturi societatea a întocmit Registrul Jurnal de Vânzări. Pe baza


sumelor din facturi s-au făcut înregistrări contabile.
Toatal Jurnal Cumpărări a fost de 36 114 ron, iar Totalul jurnalului Vânzări a fost de
40 136 ron.
Deoarece Cifra de Afaceri a anului trecut a depasit suma de 100.000 de euro, Decontul
de TVA se va depune de către societate lunar.
Societatea a livrat bunuri în valoare totala de 40 136 ron cu TVA aferentă de 7 626 ron
si a achizitionat bunuri si servicii în valoare totala de 36 114 ron cu TVA aferentă de 6
862 ron. Astfel, Taxa de plata în perioada de raportare a fost de 764 ron.

Iunie
Societatea a efectuat cumpărări de servicii si produse după cum urmează:
Furnizori Baza de impozitare TVA deductibilă Total
Târguri si expozitii 2 000 380 2 380
Chirie spatiu comercial 1 800 342 2 142
Leasing masini 3 500 665 4 165
Combustibil 800 152 952
Curierat rapid 600 114 714
Electrica 350 66,5 416,5
Materii prime 24 175 4 593,25 28 768,25
Consumabile 200 38 238
Abonament Telefon 350 66,5 416,5

Pe baza acestor facturi societatea a întocmit Registrul Jurnalul de Cumpărări. Pe baza


sumelor din facturi s-au făcut înregistrări contabile.
Societatea a efectuat vânzări de produse după cum urmează:
Clienti Bază impozitare TVA colectata Total
S.C. Asistel S.R.L. 1 900 361 2 261
S.C. Consesn S.R.L. 5 184 984,96 6 168,96
33

S.C. Metropol S.R.L. 3 200 608 3 808


S.C. Cris Com S.R.L. 2 015 382,85 2 397,85
S.C. Romarta Lux S.R.L. 25 000 4 750 29 750
S.C. Consum Coop S.R.L. 4300 817 5 117
S.C. Elima Com S.R.L. 1 400 266 1666
S.C. Oferta Impex s.r.l 3 700 703 4 403

Pe baza acestor facturi societatea a întocmit Registrul Jurnal de Vânzări. Pe baza


sumelor din facturi s-au făcut înregistrări contabile.
Toatal Jurnal Cumpărări a fost de 33 775 ron, iar Totalul jurnalului Vânzări a fost de
46 699 ron.
Societatea a livrat bunuri în valoare totala de 46 699 ron cu TVA aferentă de 8 873 ron
si a achizitionat bunuri si servicii în valoare totala de 33 775 ron cu TVA aferentă de 6
417 ron. Astfel, Taxa de plata în perioada de raportare a fost de 2 456 ron.

Septembrie
Societatea a efectuat cumpărări de servicii si produse după cum urmează:
Furnizori Baza de impozitare TVA deductibilă Total
Servicii Birou Notarial 2 000 380 2 380
Chirie spatiu comercial 1 900 361 2 261
Abonament Telefon 900 171 1 071
Consumabile 500 95 595
Materii prime 44 111 8 381,09 52 492,09
Electrica 680 129,2 809,2
Curierat rapid 1 520 288,8 1 808,8
Combustibil 1 400 266 1 666
Leasing masini 3 600 684 4 284
Târguri si expozitii 2 100 399 2 499

Pe baza acestor facturi societatea a întocmit Registrul Jurnalul de Cumpărări. Pe baza


sumelor din facturi s-au făcut înregistrări contabile.
Societatea a efectuat vânzări de produse după cum urmează:
Clienti Bază impozitare TVA colectata Total
S.C. Romarta Lux S.R.L. 27 575 5 239,25 32 814,25
S.C. Asistel Com S.R.L. 2 900 551 3 451
S.C. Cris com S.R.L. 5 870 1 115,3 6 985,3
S.C. Io-ge S.R.L. 3 080 585,2 3 665,2
S.C. Treib Consult S.R.L. 2 800 532 3 332
S.C. Consen S.R.L. 3 090 587,1 3 677,1
S.C. Gala Niro S.R.L. 1 700 323 2 023
S.C. Trada com S.R.L. 2 300 437 2 737
34

S.C. Compa Dani S.R.L. 3 480 661,2 4 141,2


Botoc Nicoleta 50 400 9 576 59 976

Pe baza acestor facturi societatea a întocmit Registrul Jurnal de Vânzări. Pe baza


sumelor din facturi s-au făcut înregistrări contabile.
Toatal Jurnal Cumpărări a fost de 58 711 ron iar Totalul jurnalului Vânzări a fost de
103 195 ron.
Societatea a livrat bunuri în valoare totala de 103 195 ron cu TVA aferentă de 19 607
ron si a achizitionat bunuri si servicii în valoare totala de 58 711 ron cu TVA aferentă de 11
155 ron . Astfel, Taxa de plata în perioada de raportare a fost de 8 452 ron.

Decembrie
Societatea a efectuat cumpărări de servicii si produse după cum urmează:
Furnizori Baza de impozitare TVA deductibilă Total
Leasing masini 3 400 646 4 046
Combustibil 800 152 952
Curier rapid 500 95 595
Târguri si expozitii 2 300 437 2 737
Chirie spatiu comercial 1 200 228 1 428
Consumabile 200 38 238
Electrica 100 19 119
Materii prime 9 276 1 762,44 11 038,44

Pe baza acestor facturi societatea a întocmit Registrul Jurnalul de Cumpărări. Pe baza


sumelor din facturi s-au făcut înregistrări contabile.
Societatea a efectuat vânzări de produse după cum urmează:
Clienti Bază impozitare TVA colectata Total
S.C. Consum Coop S.R.L. 1 600 304 1 904
S.C. Rodav S.R.L. 1 800 342 2 142
S.C. Romarta lux S.R.L. 5 051 959,69 6 010,69
S.C. Asistel S.R.L. 1 400 266 1 666
S.C. Consens S.R.L. 3 300 627 3 927
S.C. Compa Dani S.R.L. 1 700 323 2 023
S.C. Oferta impex S.R.L. 5 400 1 026 6 426
S.C. Cmsn S.R.L. 870 165,3 1 035,3
Pe baza acestor facturi societatea a întocmit Registrul Jurnal de Vânzări. Pe baza
sumelor din facturi s-au făcut înregistrări contabile.
Toatal Jurnal Cumpărări a fost de 17 776 ron, iar Totalul jurnalului Vânzări a fost de
21 121 ron.
35

Societatea a livrat bunuri în valoare totala de 21 121 ron cu TVA aferent de 4012 ron
si a achizitionat bunuri si servicii în valoare totala de 17 776 ron cu TVA aferent de 3 377
ron. Astfel, Taxa de plata în perioada de raportare a fost de 635 ron.

Operatiuni inregistrate în anul 2008

Martie
Societatea a efectuat cumpărări de servicii si produse după cum urmează:
Furnizori Baza de impozitare TVA deductibilă Total
Consumabile 800 152 952
Târguri si expozitii 5 000 950 5 950
Combustibil 800 152 952
Leasing masini 8 000 1 520 9 520
Electrica 400 76 476
Curierat 500 95 595
Materii prime 32 123 6 103,37 38 226,37
Chirie spatiu comercial 1 500 285 1 785
Abonament telefon 500 95 595

Pe baza acestor facturi societatea a întocmit Registrul Jurnalul de Cumpărări.Pe baza


sumelor din facturi s-au făcut înregistrări contabile.
Societatea a efectuat vânzări de produse după cum urmează:
Clienti Bază impozitare TVA colectata Total
S.C. Rodav S.R.L. 3 046 578,74 3 624,74
S.C. Elima com S.R.L. 3 500 665 4 165
S.C. Comlux S.R.L. 5 900 1 121 7 021
S.C. Gala Niro S.R.L. 1 400 266 1 666
S.C. Treib Construct S.R.L. 3 900 741 4 641
S.C. Consum Coop S.R.L. 3 100 589 3 689
S.C. Romarta Lux S.R.L. 20 166 3 831,54 23 997,54
S.C. Oferta impex S.R.L. 1 300 247 1 547
S.C. Io –ge S.R.L. 7 300 1 387 8 687
S.C. Daria Mod S.R.L. 5 200 988 6 188
S.C. Cris Com S.R.L. 1 500 285 1 785
S.C. Foto Dumbrava S.R.L. 1 300 247 1 547
S.C. Compa Dani S.R.L. 2 000 380 2 380

Pe baza acestor facturi societatea a întocmit Registrul Jurnal de Vânzări. Pe baza


sumelor din facturi s-au făcut înregistrări contabile.
Toatal Jurnal Cumpărări a fost de 49 623 ron , iar Totalul jurnalului Vânzări a fost de
59 612 ron .
36

Societatea a livrat bunuri în valoare totala de 59 612 ron cu TVA aferent de 11 326
ron si a achizitionat bunuri si servicii în valoare totala de 49 623 ron cu TVA aferent de
9 428 ron. Astfel, Taxa de plata în perioada de raportare a fost de 1 898 ron.

Iunie
Societatea a efectuat cumpărări de servicii si produse după cum urmează:
Furnizori Baza de impozitare TVA deductibilă Total
Consumabile 600 114 714
Combustibil 1 200 228 1 428
Leasing masini 3 700 703 4 403
Electrica 440 83,6 523,6
Curierat 800 152 952
Chirie spatiu comercial 1 300 247 1 547
Abonament telefon 1 100 209 1 309
Târguri si expozitii 7 800 1 482 9 282
Materii prime 30 000 5 700 35 700

Pe baza acestor facturi societatea a întocmit Registrul Jurnalul de Cumpărări.Pe baza


sumelor din facturi s-au făcut înregistrări contabile.
Societatea a efectuat vânzări de produse după cum urmează:

Clienti Bază impozitare TVA colectata Total


S.C. Consum coop S.R.L. 3 300 627 3 927
S.C. Cris com S.R.L. 8 300 1 577 9 877
S.C. Compa Dani S.R.L. 2 700 513 3 213
S.C. Elima com S.R.L. 9 120 1 732,8 10 852,8
S.C. Oferta impex S.R.L. 9 800 1 862 11 662
S.C. Asistel com S.R.L. 2 400 456 2 856
S.C. Trada com S.R.L. 3 750 712,5 4 462,5
S.C. Foto dumbrava S.R.L. 4 800 912 5 712
S.C. Mini cora S.R.L. 7 600 1 444 9 044
S.C. Romarta Lux S.R.L. 16 954 3 221,26 20 175,26

Pe baza acestor facturi societatea a întocmit Registrul Jurnal de Vânzări.Pe baza


sumelor din facturi s-au făcut înregistrări contabile.Toatal Jurnal Cumpărări a fost de 58 100
ron, iar Totalul jurnalului Vânzări a fost de 68 724 ron .
Societatea a livrat bunuri în valoare totala de 68 724 ron cu TVA aferent de 13 058
ron si a achizitionat bunuri si servicii în valoare totala de 58 100 ron cu TVA aferent de 11
699 ron. Astfel, Taxa de plata în perioada de raportare a fost de 2 019 ron.

Septembrie
37

Societatea a efectuat cumpărări de servicii si produse după cum urmează:


Furnizori Baza de impozitare TVA deductibilă Total
Consumabile 800 152 952
Târguri si expozitii 7 300 1 387 8 687
Combustibil 1 600 304 1 904
Leasing masini 5 700 1 083 6 783
Curierat 920 174,8 1 094,8
Materii prime 48 755 9 263,45 58 018,45
Chirie spatiu comercial 1 900 361 2 261
Abonament telefon 950 180,5 1 130,5
Electrica 600 114 714

Pe baza acestor facturi societatea a întocmit Registrul Jurnalul de Cumpărări. Pe baza


sumelor din facturi s-au făcut înregistrări contabile.
Societatea a efectuat vânzări de produse după cum urmează:
Clienti Bază impozitare TVA colectata Total
S.C. Romarta lux S.R.L. 12 710 2 414,9 15 124,9
S.C. Asistel S.R.L. 10 700 2 033 12 733
S.C. Io-ge S.R.L. 11 000 2 090 13 090
S.C. Elima com S.R.L. 2 700 513 3 213
S.C. Oferta impex S.R.L. 11 500 2 185 13 685
S.C. Consum coop S.R.L. 1 000 190 1 190
S.C. Compa Dani S.R.L. 2 600 494 3 094
S.C. Trada com S.R.L. 7 000 1 330 8 330
S.C. Cris com S.R.L. 8 700 1 653 10 353

Pe baza acestor facturi societatea a întocmit Registrul Jurnal de Vânzări.Pe baza sumelor
din facturi s-au făcut înregistrări contabile.Toatal Jurnal Cumpărări a fost de 68 525 ron ,iar
Totalul jurnalului Vânzări a fost de 67 910 ron .
Societatea a livrat bunuri în valoare totala de 67 910 ron cu TVA aferent de 12 903
ron si a achizitionat bunuri si servicii în valoare totala de 68 525 ron cu TVA aferent de
13 020 ron. Astfel, Taxa de plata în perioada de raportare a fost o suma negativa de -117 ron.
Deoarece achizitiile au devansat livrarile ne confruntam cu o Taxa pe valoare
adăugată de recuperat.Societatea alege reportatrea acestei sume pentru luna urmatoare.

Decembrie
Societatea a efectuat cumpărări de servicii si produse după cum urmează:
Furnizori Baza de impozitare TVA deductibilă Total
Consumabile 900 171 1 071
Târguri si expozitii 2 300 437 2 737
Combustibile 600 114 714
Leasing masini 4 000 760 4 760
38

Electrica 330 62,7 392,7


Curierat 620 117,8 737,8
Materii prime 25 277 4 802,63 30 079,63
Chirie spatiu comercial 1 500 285 1 785
Abonament telefon 340 64,6 404,6

Pe baza acestor facturi societatea a întocmit Registrul Jurnalul de Cumpărări.Pe baza


sumelor din facturi s-au făcut înregistrări contabile.
Societatea a efectuat vânzări de produse după cum urmează:
Clienti Bază impozitare TVA colectata Total
S.C. Asistel com S.R.L. 3 000 570 3 570
S.C. Oferta impex S.R.L. 3 700 703 4 403
S.C. Romarta lux S.R.L. 10 650 2 023,5 12 673,5
S.C. Consum Coop S.R.L. 4 900 931 5 831
S.C. Mini Cora S.R.L. 2 800 532 3 332
S.C. Elima Com S.R.L. 4 300 817 5 117
S.C. Io-ge S.R.L. 3 600 684 4 284
S.C. Geo-val S.R.L. 2 700 513 3 213
S.C. Cris com S.R.L. 2 900 551 3 451

Pe baza acestor facturi societatea a întocmit Registrul Jurnal de Vânzări.Pe baza sumelor
din facturi s-au făcut înregistrări contabile.
Toatal Jurnal Cumpărări a fost de 35 867 ron , iar Totalul jurnalului Vânzări a fost de
38 550 ron .
Societatea a livrat bunuri în valoare totala de 38 550 ron cu TVA aferent de 7 324 ron
si a achizitionat bunuri si servicii în valoare totala de 35 867 ron cu TVA aferent de 6 815
ron. Astfel, Taxa de plata în perioada de raportare a fost de 509 ron.

3.3. Organizarea contabilitătii privind TVA


Compartimentul contabilitate al unitătii este organizat conform prevederilor articolului
11 din Legea Contabilitătii nr. 82/1991 cu modificarile si completările ulterioare pe
compartimente distincte conduse de contabilul sef.
Compartimentele care functioneaza în cadrul unitătii sunt:
 Compartimentul Aprovizionare – desfacere
 Compartimentul contabilitate
 Compartimentul financiar
În cadrul compartimentului Aprovizionare – desfacere se întocmesc comenzile către
furnizori în vederea aprovizionării unitătii cu mărfurile necesare activitatii de comercializare
pe care o desfasoara.
39

Documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în evidentele contabile ale


întreprinderii sunt prezentate în continuare, avându-se în vedere compartimentele în cadrul
cărora aceastea sunt întocmite :

 APROVIZIONAREA
La sosirea mărfii aceasta este receptionată de către gestionar si comisia de receptie
care confruntă cantitătile din factură cu cele existente faptic. De asemenea se face si o
verificare a calitătii mărfurilor primite.
Dacă nu s-au constatat diferente se întocmeste nota de intrare receptie (anexa nr.3)
al cărei număr este trecut pe spatele facturii; gestionarul semnează de primirea mărfii.
De aici factura merge la contabilitate unde este trecută în registrul de scadentă.
NOTA DE INTRARE RECEPtIE SI CONSTATARE DE DIFERENTE
Serveste ca:
-document pentru receptia valorilor materiale
-document justificativ pentru încărcarea în gestiune
-act de probă în litigii cu caărăusii si furnizorii pentru diferentele constatate la receptie
-document justificativ de înregistrare în evidenta marfurilor si în contabilitate
Circulă la:
-magazie după semnarea de către comisia de receptie, delegatii furnizorului si gestionar
-la compartimentul de aprovizionare pentru înregistrarea cantitatilor aprovizionate si
certificarea efectuarii plătilor către furnizor
-la compartimentul financiar – contabil pentru înregistrarea în contabilitatea sintetica si
analitică
Se arhivează la compartimentul financiar – contabil. Nota de intrare receptie la sfirsitul
lunii este contabilizată pe fiecare gestiune si apoi pe total gestiuni.
În cadrul S.C:Agatia S.R.L. se achizitionează bunuri folosite pentru nevoile firmei -
nu se achiziâineaza bunuri în scopul revânzării lor în formă brută, ci doar bunuri de natura
materiilor prime, utilizate la producerea de încăltăminte. În acest sens, pe NIR nu este trecut
un adaos comercial, acesta fiind stabilit asupra produsului finit. Întreprinderea practică un
adaos comercial cuprons între 0-75%. În momentul înregistrării adaosului comercial, TVA-ul
aferent este înregistrat în contul 4428, TVA neexigibil, până la data vanzării, când se va trece
în contul 4427 TVA colectată.
40

 DESFACEREA – LIVRAREA marfurilor din magazie către clienti se face pe baza de


factură fiscală care se întocmeste normal în trei exemplare de către compartimentul desfacere
si se semnează de către reprezentantii acestuia.
Factura fiscală serveste ca:
 document de însotire a mărfii pe timpul transportului
 document de încărcare în gestiunea primitorului (clientului)
 document justificativ de înregistrare în contabilitate (furnizorului si cumpărătorului)
Circulă la:
 compartimentul financiar, pentru acordarea vizei de control preventiv
 la persoanele care dispun încasări si plăti din contul de la banca al unitătii
 la compartimentul desfacere, în vederea înregistrării în evidentele operative si pentru
eventualele reclamatii ale clientilor (exemplarul 2 al facturii, la care se adauga
dispozitia de livrare)
 la compartimentul financiar – contabil, pentru înregistrarea în contabilitate
(exemplarul 3)
Se arhiveaza:
 la compartimentul desfacere (exemplarul 2)
 la compartimentul financiar – contabil (exemplarul 3)
La sfîrsitul fiecărei zile se întocmeste borderoul de livrare în două exemplare pe
fiecare gestiune în parte de către serviciul desfacere.
Acestea ajung la serviciul contabilitate insotite de exemplarul 3 al facturii. Aici se face
verificarea aritmetică a calculelor si în cazul în care se constată erori se corectează atât factura
cât si borderoul.
Facturile fiscale de achizitie a bunurilor sunt înregistrate zilnic în registrul de vânzari,
fiind luate în calcul la întocmirea decontului de TVA.
La sfarsitul lunii pe baza totalului din lună, defalcat se poate întocmi nota contabila 2 –
livrări mărfuri din gestiune.
Aceste două note contabile – 1 si 2 stau la baza întocmirii decontului de Taxa pe
valoare adăugată.

 Conturi utilizate la înregistrarea taxei pe valoarea adaugată în evidentele contabile ale


S.C. Agatia S.R.L.:
41

 Contului 442 „Taxa pe valoarea adăugată”, care este un cont sintetic de gradul I
neoperaţional, care prin conturile sintetice de gradul II nominalizate mai jos, asigură
evidenţa şi reflectarea în contabilitate a impozitului indirect general de consum pe
transportul bunurilor şi serviciilor:

 Contul 4423 „T.V.A. de plată” este un cont operaţional, având funcţia contabilă de
pasiv, în a cărui conţinut economic se regăseşte obligaţia de plată a întreprinderii, rezultată
din operaţiunile de acest gen. Se creditează cu valoarea T.V.A.-ului de plătit bugetului de
stat, dacă T.V.A.-ul colectat are un rulaj creditor mai mare decât contul de T.V.A. deductibilă.
Se debitează cu sumele plătite la bugetul de stat, reprezentând taxa pe valoarea adăugată şi
cu taxa pe valoarea adăugată de recuperat, compensată în perioadele următoare cu T.V.A. de
plată, datorii prescrise anulate. Contul realizeză principiul de bază, pe care se sprijină acest
tip de impozit, şi anume principiul deductibilităţii. Soldul creditor reprezintă taxa pe
valoarea adăugată constituită ca obligaţie, exigibilă la plată, dar neplătită.

 Contul 4424 „T.V.A. de recuperat” este un cont cu funcţia contabilă de activ, în debitul
căruia se înregistrează la sfârşitul fiecărei luni, când din închiderea contului privind taxa pe
valoarea adăugată a rezultat T.V.A. de recuperat de la bugetul statului, respectiv atunci când
valoarea T.V.A.-ului deductibilă este mai mare decât valoare T.V.A.-ului colectată, situaţie
în care rezultă o creanţă faţă de bugetul statului. Se creditează cu sumele recuperate de la
buget sau ca urmare a operaţiunilor de compensare, prin diminuarea în lunile următoare a
T.V.A.-ului de plată. Soldul contului exprimă valoarea T.V.A.-ului de încasat de la bugetul
statului sau de recuperat în perioada următoare.

 Contul 4426 „T.V.A. deductibilă” este un cont cu funcţia contabilă de activ, în a cărui
conţinut economic se regăseşte taxa pe valoarea adăugată înscrisă în facturile furnizorilor de
bunuri şi servicii, deductibilă din punct de vedere fiscal. Se debitează cu sumele
reprezentând taxa pe valoarea adăugată aferentă cumpărătorilor. Se creditează cu sumele
deductibile din taxa pe valoarea adăugată înregistrate deductibile scazute/compensate din
T.V.A. colectată, cu sumele reprezentând taxa pe valoarea adăugată deductibilă ce depăşesc
valoarea taxei pe valoarea adăugată colectată ce urmează a se încasa de la bugetul statului/
diferenţele rezultate la sfârşitul perioadei între T.V.A. deductibilă şi T.V.A. colectată.
42

 Contul 4427 „T.V.A. colectată” este un cont cu funcţia contabilă de pasiv, a cărui
conţinut economic asigură reflectarea în contabilitate a taxei pe valoarea adăugată aferentă
operaţiunilor de vânzare din întreprindere a bunurilor şi serviciilor. Se creditează cu taxa pe
valoarea adăugată aferentă mijloacelor fixe realizate în regie proprie, taxa pe valoarea
adăugată înscrisă în facturile emise către clienţi sau alte documente legale reprezentând
vânzările de mărfuri şi bunuri, prestările de servicii şi executările de lucrări/ serviciile
prestate, taxa pe valoarea adăugată aferentă avansurilor încasate. Se debitează cu sumele
reprezentând taxa pe valoarea adăugată plătibilă bugetului de stat. La sfârşitul fiecărei luni
se soldează în corespondenţă cu T.V.A. deductibilă şi T.V.A. de plată.

 Contul 4428 „T.V.A. neexigibilă” este un cont bifuncţional, în care se înregistrează


valoarea taxei pe valoarea adăugată neexigibilă, provenită din operaţiunile de vânzare şi
cumpărare, pentru care nu s-au întocmit acte legale. În creditul contului se înregistrează taxa
pe valoarea adăugată, aferentă livrărilor de bunuri, prestărilor de servicii şi executărilor de
lucrări cu plata în rate conform prevederilor legale, mărfurilor din unităţile comerciale cu
amanuntul, livrărilor de bunuri, prestărilor de servicii şi executărilor de lucrări pentru care nu
s-au întocmit facturi. În debitul contului se înregistrează taxa pe valoarea adăugată, aferentă
cumpărărilor efectuate cu plata în rate conform prevederilor legale, vânzărilor de mărfuri din
unităţile comerciale cu amănuntul, vânzărilor de bunuri şi servicii sau prestărilor de lucrări
cu plata în rate, devenită exigibilă în cursul exercitiului şi taxa pe valoarea adăugată amânată
la plată. Soldul contului reprezintă taxa pe valoarea adăugată neexigibilă.

Înregistrările contabile pentru a determina, în final, taxa pe valoarea adăugată de plată sau
taxa pe valoarea adăugată de recuperat prezintă unele particularităţi:
a) dacă întreaga activitate economică a întreprinderii şi totalitatea vânzărilor sunt supuse
plăţii taxei pe valoarea adăugată;
b) dacă sunt activităţi scutite de taxă pe valoarea adăugată;
c) dacă întreprinderea are livrări la export pentru care este stabilită cota zero;
d) particularităţi privind contabilitatea taxei pe valoarea adăugată de regularizat.
După ce vânzările şi cumpărările au fost înregistrate în jurnale se face diferenţa între
taxa pe valoarea adăugată colectată şi taxa pe valoarea adăugată deductibilă.
Sunt posibile următoarele situaţii :
 dacă TVA colectată  TVA deductibilă → TVA de plată
 înregistrarea TVA deductibilă
% = 401 „Furnizori” 1547
43

301 „Materii prime” 1300


4426 „TVA deductibilă” 247

 înregistrarea TVA colectată


4111 „Clienţi” = % 11305
701 „Venituri din vânzarea 9500
produselor finite”
4427 „TVA colectată” 1805

 închiderea conturilor de taxă pe valoarea adăugată


4427 „TVA colectată” = % 1805
4426 „TVA deductibilă” 247
4423 „TVA de plată” 1558

 înregistrarea plăţii prin virament bancar


4423 „TVA de plată” = 5121 „Conturi la bănci în lei” 1558

 dacă TVA colectată  TVA deductibilă → TVA de recuperat de la buget


 închiderea conturilor de taxă pe valoarea adăugată
% = 4426 „TVA deductibilă” 700
4427 „TVA colectată” 400
4424 „TVA de recuperat” 300

 înregistrarea recuperării de la buget prin contul bancar


5121 „Conturi la bănci în lei” = 4424 „TVA de recuperat” 300

3.4 Analiza comparativă a evolutiei taxei pe valoarea adaugată


 Compararea evolutiei TVA deductibilă si a TVA colectată în cursul anului 2006
44

Perioada 2006 TVA colectată TVA deductibilă

Ian-Martie 14099 11559

Apr-Iunie 20702 15966

Iulie-Sept 16006 13189

Oct-Decem 26449 19324

Se observă asemănarea între curba de evolutie a TVA colectatî si a curbei de evolutie a


TVA deductibilă, fapt ce indică o strânsă corelare a volumului vânzărilor cu cel al achizitiei de
bunuri si servicii. Această curelare provine si din faptul ca S.C. Agatia S.R:L. a avut o buna
politică de previzionare a vânzarilor pe perioade calendaristice.
 Compararea evolutiei TVA deductibilă si a TVA colectată în cursul anului 2007
45

Per 2007 Ian Feb Mart Apr Mai Iun Iul Aug Sept Oct Noi Dec
TVA
8553 6602 7626 5203 9819 8873 8139 3170 19607 9161 11289 4012
colectata
TVA
9769 5148 6862 4769 3639 6417 4117 9772 11155 8515 10521 3377
deductib

În cursul anului 2007 se observă faptul că în cadrul întreprinderii există traiectorii inegale
ale curbelor de tax ape valoarea adaugata supuse compararii. Astfel în perioada iulie – august,
societatea a prevăzut o crestere a nivelului vânzărilor în perioada imediat urmatoare si a
crescut stocul materiilor prime, rezultând astfel TVA de recuperate. Ulterior, adaosul

commercial, nivelul ridicat al vanzarilor si productivitatea muncii au condus la realizarea unei


cifre de afaceri semnificative în perioada august-octombrie. Taxa ape valoarea adaugată de
46

plată obtinută în această perioadă nu a avut o influentă semnificativă asupra trezoreriei


firmei, având în vedere faptul că majoritatea vanzărilor s-a realizat cu numerar.

 Compararea evolutiei TVA deductibilă si a TVA colectată în cursul anului 2008

Per 2008 Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sept Oct Noi Dec
TVA
2822 13080 11326 8526 6266 13058 3980 7918 12903 12681 9314 7324
colectata
TVA
9272 6054 9428 6173 4465 11699 3451 6602 13020 12268 9272 6815
deductib
47

În primul trimestru al anului 2008, se observă faptul că nivelul stocurilor realizate în


perioada precedentă a fost suficient pentru necesarul de productie previzionat. Drept rezultat,
societatea a avut TVA de plată. În perioada urmăatore, respective începând cu luna aprilie,
nivelul vânzărilor previzionate a fost strâns corelat cu nivelul stocurilor, fapt ce a condus la o
tax ape valoarea adaugata de plata relativ constantă.

3.5. Implicatiile taxei pe valoare adăugată asupra rentabilitătii întreprinderii

3.5.1 Taxa pe valoare adăugată în raport cu rezultatele întreprinderii


În cazul TVA se pune problema evaluării patrimoniului determinat de măsurarea
activelor si pasivelor cheltuielilor si veniturilor. Fiscalitatea si-a însusit unul dintre principiile
contabilitătii, si anume metodele de evaluare ale patrimoniului trebuie să fie aceleasi în tot
cursul exercitiului financiar si de la un exercitiu la altul. Dacă în cazuri justificate se schimbă
metodele, trebuie calculate influentele asupra situatiei patrimoniale si financiare, precum si
asupra nivelului contului de rezultate. TVA generează costuri pentru întreprindere în calitatea
sa de colector fiscal. Aceste costuri pot fi determinate de urmatoarele categorii: costuri
directe, costuri de gestiune si costuri de trezorerie.
48

Costurile directe intervin în cazul în care TVA nu este deductibilă în totalitate, partea
nedeductibila fiind cuprinsă în costul de achizitie al bunului respectiv si în situatia în care
întreprinderea este ea însăsi asimilată consumatorului final.
Pentru a-si lua în calcul dimensiunea fiscală a afacerilor, agentul economic trebuie să-
si analizeze foarte bine obiectul de activitate. Dacă consumurile intermediare, ca participante
la valoarea adăugată, sunt mari, atunci poate să aprecieze luarea în considerare a capacitătii
fiscale si este decizia sa normală de optiune ca plătitor de TVA. Pentru un agent economic, al
cărui obiect de activitate îl constituie prestările de servicii, prin analize, consultatii, evaluare,
proiectare si în general exploatarea inteligentei, consumurile intermediare vor fi mai mici.
În asemenea situatii, întreprinderea nu va opta pentru o gestiune eficientă, pentru plata
TVA, deoarece aceasta va fi suportată de client, iar în concurentă cu alte întreprinderi
neplătitoare de TVA, va renunta la serviciile sale, chiar dacă calitatea lucrărilor prestate este
de nivel înalt.
Respectând principiul costului istoric privind evaluarea bunurilor intrate în patrimoniu
cu titlu oneros, TVA, ca parte nedeductibila, trebuie să fie cuprinsă în costul bunului
achizitionat si nu în contul 635 Cheltuieli cu alte impozite, taxe si vărsăminte asimilate, asa
cum spre exemplu se înregistrează operatiunile de export import.
Cresterea costului de achizitie prin includerea taxei fiscale nedeductibile conduce
implicit la cresterea cheltuielilor de exploatare si micsorarea rezultatului contabil.
Costurile de gestiune sunt generate de rolul întreprinderii de colector fiscal privind
TVA. În acest scop, trebuie întocmite documentele justificative si registrele privind TVA. De
asemenea, trebuie organizată o evidentă contabilă riguroasă, detaliată, complexă pentru a
dispune de timp si de informatiile necesare întocmirii decontului de TVA, necesitând o fortă
de muncă deloc neglijabilă. Colectarea TVA se derulează, nu în putine cazuri, pe fondul
riscului de insolvabilitate al clientilor si al litigiilor ce pot interveni în relatiile cu furnizorii.
Costurile de gestiune implică fortă de muncă suplimentară si deci, cresterea cheltuielilor cu
muncă vie.
Costurile de trezorerie sunt determinate de intervalul de timp între creantele asupra
bugetului de stat privind TVA deductibilă la intrare si datoriile fată de bugetul de stat privind
TVA colectată la iesire.
TVA generează creditul clienti si creditul furnizori. Aceste diferente sunt regularizate
până la data de 25 a lunii următoare. TVA de plată se achită pe baza decontului TVA depus. În
schimb, TVA de recuperat se rambursează selectiv pentru anumiti agenti economici, în termen
de maximum 30 de zile de la depunerea decontului, a cererii de rambursare si a documentatiei
justificative.
49

Pentru alti agenti economici, TVA de recuperat se compensează cu TVA de plată în


lunile următoare. În situatia în care, pe o durată de trei luni, TVA de recuperat nu este
compensată integral de TVA de plată, diferenta se rambursează de organul fiscal în termen de
30 de zile de la depunerea decontului aferent lunii a treia si a cererii de rambursare.
TVA angajează un cost legat de gestiunea trezoreriei pentru avansurile încasate la
clientii creditori. Din punct de vedere fiscal, avansurile sunt purtătoare de TVA si se
facturează.
Dacă în luna respectivă, agentul economic nu are consumuri intermediare, deci TVA
deductibila sau mărimea sa este nesemnificativă, furnizorul de bunuri are obligatia de a vira
un buget integral TVA aferentă avansurilor încasate. Prin suma virată la buget se creează la
unitatea furnizoare o reducere de disponibilităti bănesti, sumă ce nu se poate recupera decât în
lunile următoare. Această situatie poate conduce întreprinderea furnizoare în întârzieri la plată
unor obligatii scadente.
Există si posibilitatea ca derularea operatiunii pentru care s-a încasat avansul să nu se
mai realizeze, avansul urmând a fi restituit integral clientului.
Întrucât virarea la buget a TVA calculată pentru avansurile încasate a avut loc,
recuperarea urmează a se realiza în lunile urmatoare de la alte operatiuni sau prin rambursarea
de la buget. Este de preferat renuntarea înregistrarii TVA asupra avansurilor încasate /platite.
O situatie deosebită între relatiile comerciale ale agentului economic o reprezintă
pierderea, deprecierea sau distrugerea bunurilor pe timpul transportului către client. Stabilirea
taxei datorate se face în strânsă corelatie cu prevederile contractuale. Dacă bunurile s-au
pierdut pe timpul transportului către client si contractul îl face responsabil pentru orice
pierdere înregistrată după predarea bunului, furnizorul datorează taxa aferentă bunurilor
respective, clientul având drept de deducere a taxei cuprinse în factura furnizorului în masura
în care bunurile erau destinate realizarii de operatii impozabile.
Pentru bunurile destinate unor operatii, scutite de taxe sau cheltuieli care nu au
legatură directă cu activitatea firmei, TVA aferentă bunurilor pierdute pe timpul transportului
nu poate fi dedusă.
Dacă contractul îl face responsabil pe furnizor pentru pierderile intervenite înainte de
predarea la client, există două posibilităti de solutionare:
a. în situatia în care furnizorul nu a emis factura, atunci nu datorează TVA, deoarece se
consideră că nu s-a efectuat livrarea lor. În situatia inversă se datorează taxa inclusă în factură.
b. Dacă clientul refuză plata facturii deoarece nu a primit marfa, problema se reglementeaza
prin emiterea unei noi facturi, în rosu, pentru taxa de scazut. Legea nr. 345/2002 privind TVA
50

nu permite deductibilitatea TVA pentru bunuri lipsa, pierdute pe timpul transportului,


depreciate calitativ, constatate pe baza de inventariere peste normele legale neimputabile.
Există situatii în care beneficiarii bunurilor sau serviciilor sunt declarati insolvabili
prin hotarâri judecatoresti definitive, iar furnizorii si prestatorii de servicii beneficiază de
dreptul de deducere prin restituire de la bugetul statului a TVA corespunzatoare sumelor ce nu
pot fi încasate.

CA TVA DE PLATA

2006 390017 17218

2007 494450 16479

2008 574372 8380


51

In perioada 2006 - 2007 societatea Agatia S.R.L. a avut o cifra de afaceri crescatoare.
Printr-o corelare foarte buna a nivelului vânzărilor cu nivelul achizitiilor de materii prime si
servicii, taxa pe valoare adaugata de plata a avut o evolutie relativ constanta, fara modificari
majore. Această corelare provine si din faptul ca S.C. Agatia S.R:L. a avut o buna politică de
previzionare a vânzarilor pe perioade calendaristice.

3.5.2 Impactul T.V.A. asupra situatiei financiar-patrimoniale si a fluxurilor de trezorerie


52

Analiza impactului TVA asupra situatiei financiar-patrimoniale si asupra fluxurilor


de trezorerie se referă la influenta acesteia asupra pozitiei financiare si a indicatorilor
echilibrului financiar.
În situatia în care agentul economic are de plată la bugetul de stat TVA, această
sumă trebuie achitată în data de 25 a lunii următoare, rezultă că agentul respectiv beneficiază
de un surplus de trezorerie pentru 25 de zile, cu conditia ca suma pentru vânzările efectuate să
fie încasată de la terti până la data de întâi a lunii următoare. În caz contrar se reduce
proportional cu numărul de zile aferente neîncasării contravalorii facturilor emise.
Societatea a achizitionat servicii si produsein luna ianuarie 2006 în valoare de 39
243 lei, din care:
- cost achizitie 32 977lei
- TVA deductibilă 6 266 lei
În cursul aceleiasi luni, a vândut mărfuri în valoare de 27 954 lei din care:
- pret de vânzare 23 489 lei
- TVA colectată 4465 lei
Rezultă că are de plată la bugetul de stat suma de 1 801 lei.
În situatia în care vânzările sunt constante, pentru cele 25 de zile se generează
fluxuri de trezorerie nete de 1 801 lei, care contribuie la mentinerea echilibrului trezoreriei,
după cum reiese din următorul tabel.

TVA de plata % aferentă Fluxuri de trezorerie


Zile perioadei
Incasata Neincasata Pozitive Negative
de incasare
- 1 801 - 25/25= 1 - -
1 1 801 24/25 1 728,96 72,04
2 1 801 23/25 1 656,92 144,08
..... ... ...
10 1 801 15/25 1 080,6 720,4
... ... ...
25 1 801 - 1 801

Dacă clientii achită factura după 10 zile de la data scadentei, fluxurile de trezorerie
nete se reduc cu 720,4 lei. În situatia în care clientii nu au achitat factura, agentul economic
este pus în situatia de a apela la un imprumut de 1 801 lei, fie a sista platile scadente către terti
pentru a achita TVA datorat bugetului de stat.
53

În situatia în care vânzarile ramân constante si termenul de scadentă nu se modifică,


societatea beneficiază din partea statului de un credit constant în valoare de 1 801 lei pe luna,
caz în care societatea realizează un profit suplimentar determinat de rata dobânzii practicată
de băncile comerciale, pentru creditul bancar neangajat.

3.5.3 Influenta cheltuielilor de exploatare angajate de TVA asupra rezultatelor


întreprinderii

Având în vedere ca TVA conduce la cresterea costului de achizitie prin includerea taxei
fiscale nedeductibile, în situatia în care TVA nu este deductibilă în totalitate si în situatia în
care întreprinderea este ea însăsi asimilată consumatorului final, implicit cresc cheltuielile de
exploatare si se micsorează rezultatul contabil.
Cresterea cheltuielilor de exploatare implică modificarea soldurilor intermediare de
gestiune.
Societatea Agatia S.R.L.are prin efectul legii prorata de 100% astfel, situatia generală
nu este afectată si nici rentabilitatea întreprinderii.
Pentru agentii economici supusi plătii TVA, care livrează bunuri si servicii impozabile
si nu au prorata 100%, situatia generala este afectata influentând rentabilitatea întreprinderii.
TVA conduce la cresterea costurilor.
Pentru cei care livreaza bunuri si servicii care prin efectul legii sunt scutite de plata
TVA, se majorează cheltuielile de exploatare. Astfel, marja comerciala se va diminua în cazul
unui raport integrat al TVA asupra rentabilitătii întreprinderii, cu TVA nedeductibilă aferentă
livrarilor de bunuri scutite. Aceasta va conduce la diminuarea valorii adaugate, excedentul
brut din exploatare, rezultatului exploatarii, rezultatului curent si rezultatului exercitiului cu
valoarea corespunzatoare TVA nedeductibilă.

Perioada Total livrari TVA


TVA colectata Total achizitii TVA de plata
2006 bunuri deductibila

Ian-Martie 74205 14099 60839 11559 2540

Apr-Iunie 108957 20702 84036 15966 4736

Iulie-Sept 84242 16006 69416 13189 2817

Oct-Decem 139203 26449 101706 19324 7125


54

In anul 2006 se observaa modificări ale valorii cifrei de afaceri, modificări ce au influentat
direct si in aceleasi sensuri calorile taxei pe valoare adăugată de plată.

Perioada 2007 Total livrari bun TVA colectata Total achizitii TVA deductib TVA de plata

Ianuarie 45018 8553 51982 9769 -1216

Februarie 34750 6602 28666 5148 1454

Martie 40136 7626 36114 6862 764

Aprilie 27384 5203 25154 4769 434

Mai 49898 9819 19153 3639 6180


55

Iunie 46699 8873 33775 6417 2456

Iulie 42838 8139 21667 4117 4022

August 16683 3170 51433 9772 -6602

Septembrie 103195 19607 58711 11155 8452

Octombrie 48215 9161 44816 8515 646

Noiembrie 59402 11289 55375 10521 765

Decembrie 21121 4012 17776 3377 635

In anul 2007 evolutia taxei pe valoare adăugată de plata a fost strans legată de evolutia
nivelului vânzărilor. Aceasta situatie rezulta din o buna si eficientă aplicare a politicilor de
previzionare a vânzarilor pe perioade calendaristice.

Total livrari TVA


Perioada 2008 TVA colectata Total achizitii TVA de plata
bunuri deductibila

Ianuarie 14854 2822 48799 9272 -6450

Februarie 68843 13080 31866 6054 7026

Martie 59612 11326 49623 9428 1898

Aprilie 44873 8526 32491 6173 2353

Mai 32977 6266 23498 4465 1801

Iunie 68724 13058 58100 11699 2019

Iulie 20947 3980 18165 3451 529

August 41674 7918 34745 6602 1316

Septembrie 67910 12903 68525 13020 -117

Octombrie 66739 12681 64567 12268 413

Noiembrie 49022 9314 49205 9272 42

Decembrie 38550 7324 35867 6815 509


56

Desi in anul 2008 Societatea Agatia a înregistrat fluctuatii semnificative ale nivelului
vânzărilor, a reusit sa obtină o taxa pe valoare adăugată de plată relativ constantă. Datorita
nivelului ridicat de materii prime achizitionat la inceputul anului si a unui nivel mic de
vânzări raportat la aceiasi perioadă, marimea taxei pe valoare adăugată deductibila a fost mai
mare decat cea a taxei pe valoare adăugată colectată, astfel, societatea a inregistrat o taxa pe
valoare adăugată de recuperat. Insa in luna februarie stocurile de materii prime au fost
suficiente pentru nivelul vînzărilor iar achizitiile au fost mult inferioare vânzărilor ceea ce a
generat o taxa pe valoare adăugată de plata relativ mare, in comparatie cu perioada urmatoare
in care societatea a reusit sa coreleze foarte bine achizitiile cu vânzările.

3.5.4. Influenta TVA asupra lichiditătii si solvabilitătii întreprinderii


Raportul integral al taxei pe valoarea adăugată nu generează miscarea valorii ratelor de
solvabilitate si de lichiditate.
Influenta TVA asupra ratelor de lichiditate si solvabilliate în sensul cresterii acestora
apare în situatia în care agentul economic are de plată la bugetul de stat TVA, beneficiind de
un surplus de trezorerie.
În situatia în care vânzarile ramân constante si termenul de scadentă nu se modifică,
societatea beneficiază din partea statului de un credit constant, caz în care societatea
57

realizează un profit suplimentar, determinat de raza dobânzii, practicat de bancile comerciale,


prin folosirea de disponibilităti.
Dacă societatea are de recuperat TVA, atunci se va confrunta cu necesitatea de
disponibilităti, aflându-se în situatia de a contracta un împrumut bancar, să îsi diminueze
stocurile prin accelerarea vitezei de rotatie a acestora, sau să diminueze volumul creditului
acordat clientilor, prin accelerarea procedurilor de încasare a creantelor de la partenerii de
afaceri. Aceste măsuri vor conduce la scăderea ratelor de lichiditate si solvabilitate.
58

PerioadA 2008 Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Noi Dec

TVA de plata -6450 7026 1898 2353 1801 2019 529 1316 -117 413 42 509

Casa si Conturi 30 625 41 638 70 495 75 045 57 775 53 768 70 765 75 050 79 118 71 100 86 276 100 29
59

Taxa pe valoare adăugată a avut o influeța importantă asupra lichiditatilor si


solvabilității firmei doar la inceputul perioadei analizate, repsectiv la inceputul anului 2008,
dupa care, nivelul ridicat al incasarilor impreuna cu politica firmei privind stocurile au
contribuit la diminuarea semnificativă a impactului taxei pe valoare adăugată de plata asupra
lichiditatilor intreprinderii.
60

CONCLUZII SI PROPUNERI

Într-o economie normală, unde aprovizionarea, producţia şi comercializarea


produselor finite se desfăşoară ritmic, TVA incită la o activitate performantă în toate aceste
stadii. Cumpărătorul are interesul să-şi optimizeze stocurile, apropiind cât mai mult momentul
aprovizionării de acela al lansării lor în fabricaţie; producătorul este interesat să producă
rapid, cu costuri cât mai mici şi la o calitate corespunzătoare pentru a fi competitiv pe piaţă,
iar furnizorul interesat să-şi vândă cât mai grabnic mărfurile produse şi să le încaseze rapid,
dat fiind faptul că el datorează TVA la livrarea mărfurilor şi nu la încasarea acestora.
În felul acesta, prin eforturi conjugate, se reduce perioada de imobilizare a sumelor
plătite ca TVA în momentul cumpărării mărfurilor, vânzând cât mai grabnic propriile produse
şi recuperând din TVA colectat pe cel deductibil.
Pe lângă avantajele evidente, TVA are şi unele neajunsuri propri impozitelor indirecte.
Este vorba mai întâi de regresivitatea sa în raport cu mărimea veniturilor consumatorului,
fiind mai greu de suportat decătre cei cu venituri mici şi familii numeroase. Prin scutirea sau
impozitarea cu cote reduse a produselor vitale şi prin suprataxarea veniturilor nemetrica a
consumului de lux cu incovenient a fost în parte corectat.
Pe de altă parte TVA poate exercita o presiune inflaţionistă dacă salariile se indexează în
raport cu evoluţia preţurilor.
În ciuda complexităţii metodelor de impozitare, avantajele impozitului unic încasat
fracţionat sunt evidente ; datorită acestora modelul francez de impozitare a valorii adăugate s-
a generalizat în ţările U.E. iar în prezent se aplică în peste 70 de ţări.
Presedintele Traian Basescu a dat in repetate randuri declaratii referitoare la situatia
taxei pe valoare adăugata in Romania, de actualitate fiind cea prin care acesta propune o cota
a taxei pe valoare adăugată nemodificata in conditiile actuale de criză.
Deasemenea liderul PNL Crin Antonescu a declarat, luni 1 iunie 2009, la o dezbatere
privind relansarea economiei româneşti, că actuala criză poate fi trecută cu bine dacă
România urmează trei direcţii: statul minimal, taxe în favoarea prosperităţii, respectiv cotă
unică de 10% şi TVA de 15 % .
61

In cadrul lucrarii am abordat problematica taxei pe valoare adăugata din perspectiva


societătii AGATIA S.R.L. evidenţiând influenţa TVA-ului asupra rentabilitătii si rezultatelor
întreprinderii, asupra situatiei financiar-patrimoniale si a fluxurilor de trezorerie, lichiditătii si
solvabilitătii întreprinderii dar si influenta cheltuielilor de exploatare angajate de taxa pe
valoare adăugată asupra rezultatelor întreprinderii.
SC AGATIA SRL în calitatea de plătitoare de TVA, susţine şi înţelege importanţa
cotei pe valoarea adăugată pentru bugetul statului, TVA-ul având o pondere considerabilă în
formarea acestuia.
Deşi activitatea pe care o desfăşoară nu este una foarte „bogată”, societatea propune
revizuirea TVA-ului, considerând că este necesară să se găsească o soluţie pentru înlocuirea
TVA-ului, cu condiţia ca noua taxă să nu determine o creştere a sarcinii fiscale a
întreprinderilor sau cetăţenilor şi că orice modificare adusă reglementărilor în vigoare
referitoare la TVA trebuie să reducă substanţial riscul de fraudă, să excludă noi riscuri şi, mai
presus de orice, să nu genereze o birocraţie excesivă pentru societăţi şi pentru autorităţi.
62

BIBLIOGRAFIE

1. Negrea Alexandru „Fiscalitate”, Editura Ex Ponto, Constanta, 2002

2. Negrea Alexandru „ Finante publice, teorie, pactică, reglementări”


Dobre Elena Editura Ex Ponto, Constata 2002

3. Dobre Elena „ Finante Publice.Nosiuni de bază, studii de caz si teste


Oana Dobrescu grilă”, Editura Muntenia, Constanta, 2005
Irena Munteanu

4. Dr.N. Lacrita „Taxa pe valoarea adaugata”, Editura


Tribuna Economica, Bucuresti, 2006

5. L.Tatu „Fiscalitate.De la lege la practica” Editura


Cosmin Serbanescu C.H.Beck , Bucuresti 2007
Delia Catarama
Emilian Miricescu
Adrian Nica

6. Gh. D. Bistriceanu „Sistemul fiscal al Romaniei”, Editura Universul


Minica Boaja Juridic,Bucuresti, 2006.

7. Pavel Belean „Finante Publice ale Romaniei”editia a-II-a reviz.


Gabriel Anghelache si adaugita, Editura Economica,Bucuresti,2005

8. Dumitru A.P.Florescu „Fiscalitatea in Romania”, Editura All Beck,


Paul Coman Bucuresti,2005.
Gabriel Balasa

9. Sever Gabriel Bombos „Taxa pe valoarea adaugata –Legislatie.Doctrina.


Mihaela Galantou Jurisprudenta”,Editura C.H.Beck,Bucuresti,2006.

10.***- Legea nr. 571 din 22 decembrie 2003 privind Codul fiscal (TITLUL VI, Cap. I-XV de
la art. 125 la art. 1611), publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 927 din 23
decembrie 2003

11. *** Legea contabilitătii nr.82 din 24 decembrie 1991

12. WWW.MFINANTE.RO

S-ar putea să vă placă și