Terapia Prin Rugaciune

Cartea profesională : CURSURI TERAPII / www.retetemaxim.
ro
DINCULESCU MAXIM
©Toate drepturile asupra prezentei ediții și lucrări aparțin autorului și site-ului www.retetemaxim.ro
1
Cartea profesională : CURSURI TERAPII / www.retetemaxim.ro
Rugăciunea, alături de multe alte tehnici, face parte din « Abordarea corp-spirit ».
Acest suport de curs vă prezintă principiile pe care se bazează aceste abordări , la fel ca
și principalele aplicații potențiale.
PRACTICA RELIGIOASĂ
Mărirea speranței de viață.

Reacții mai bune în fața unor situații stresante.
Favorizarea unei bune sănătăți mentale .
Promovarea unor comportamente sănătoase la adolescenți .
Ameliorarea calității vieții în caz de cancer .
Atenuarea simptomelor menopauzei .
Ameliorarea supraviețuirii persoanelor atinse de virusul HIV ( SIDA) .
Atenuarea problemelor de sănătate, în general .

Reducerea complicațiilor chirurgiei cardiace .
Ajută retroactiv la vindecarea persoanelor infectate .
Ameliorarea fertilizării în vitro .
Fără a fi o terapie cum sunt altele, este de nenegat că rugăciunea poate avea veritabile
efecte terapeutice, dincolo de conotațiile spirituale și religioase.
Se pot afirma cel puțin două lucruri despre rugăciune , pentru care se consideră că
este o « modalitate terapeutică » :
Ea are efecte pozitive observabile și măsurabile asupra sănătății .
2
Nu se înțeleg prea bine , încă, care sunt mecanismele care antrenează aceste efecte.
Bine înțeles, aceste afirmații arată anumite nuanțe. Studiile asupra efectelor specifice
ale rugăciunii sunt , relativ, puțin numeroase, dar cele care sunt au demonstrat
rezultate pozitive. Informațiile actuale par, deci, promițătoare și justifică continuarea
cercetărilor. Dar ele nu sunt, totuși, suficiente pentru a trage concluzia și a introduce
rugăciunea în rândul tratamentelor medicale .
Mulți cercetători sceptici , afirmau , totuși, până nu de mult , că în absența explicațiilor
raționale care să permită înțelegerea modului cum acționează rugăciunea , avem de
fapt de-a face cu efectul placebo , în loc de varianta mai rea a unei fraude . Acest punct
de vedere prevalează din ce în ce mai puțin .
În fapt, mai multe ipoteze sunt studiate foarte serios ; ele vizează teoria psiho-neuro-
imunologiei ( abordarea corp-spirit) trecând la răspunsul de relaxare și chiar de
intervenție a « entităților spirituale » (vezi mai departe).
Oamenii de știință sunt totuși, prea puțin înclinați în analiza explicațiilor care fac apel la
noțiuni cum sunt spiritualitatea și transcendența. Fără a nega existența acestor
fenomene, nici chiar influența lor reală asupra sănătății ,ei preferă în general să excludă
aceste noțiuni din câmpul lor de investigare.
În ceea ce privește practica religioasă, datele sunt mai concludente . Numeroase
sinteze de studii și de meta-analize stabilesc o legătură clară între practica religioasă și
sănătate . Aceasta a dus, la crearea unui nou câmp de studii , epidemiologia
religiei.Astfel, două studii , făcute pe câteva zeci de mii de americani , au stabilit o
legătură clară între practica religioasă și speranța de viață. Cercetătorii au constatat
că persoanele care nu aveau nici un fel de practică religioasă aveau cu aproape de două
ori mai multe riscuri de a muri în următorii 8 ani decât cei care practicau religia mai
mult de o dată pe săptămână. Și speranța de viață la vârsta de 20 de ani , la acești
practicanți sunt superioare cu 7 ani și jumătate celor ale persoanelor non practicante
religios .
3
Totuși, cercetătorii se întreabă în ce măsură aceste beneficii sunt atribuibile practicii
religioase și în ce măsură , modului de viață sănătos cu care practica religioasă este
asociată. În fapt, persoanele care au o viață religioasă activă au o tendință mai mare de
consuma fructe și legume, de a mânca corect, de a face exerciții fizice, de a dormi cel
puțin 7 ore pe noapte și de a adopta o conduită preventivă și non agresivă la volan. Ei
vor avea și un comportament mai puțin riscant în ceea ce privește tutunul, alcoolul și
sexualitatea, de exemplu.
În plus, practica religioasă permite adesea dezvoltarea și întreținerea relațiilor
sociale , ceea ce este un factor propice sănătății.
În sfârșit, unii cercetători au emis ipoteza conform căreia religia și spiritualitatea , dau
un sens vieții și procură un sentiment de stăpânire a gândurilor și ideilor, permițând
înfruntarea cu mai multă eficacitate a stresului, a bolilor și a dificultăților.
Rugăciunea – și tot ce are legătură cu spiritualitatea – este un subiect delicat unde se

amestecă elemente culturale și sociale, morale și etice , la fel de bine ca și religioase și
științifice. În acest context, poate fi util să precizăm sensul câtorva termeni :
Rugăciunea .
 Ea se poate defini ca o comunicație sau o deschidere spre sacral , spre
transcendență, spre un aspect non material și universal care depășește
existența individuală.
 Rugăciunea se poate practica în interiorul unui cadru religios sau nu.
 Se disting două categorii principale de rugăciuni. Prima constă din acțiunea de
a dirija vorbele și gândurile ( de pace sau vindecare, de exemplu) spre sine-
însuși sau spre alte persoane. Această rugăciune o putem califica drept
rugăciunea personală. A doua , rugăciunea prin solicitarea intervenției
divine , rugăciunea prin intercesiune , face apel la o putere demiurgică
4
exterioară – Dumnezeu, Allah, Buda, Univers, Shiva, etc. – pentru a interveni și
a da ajutor.
Spiritualitatea .
 Ea implică credința în forțe mai mari decât ale sale , active în tot Universul , la
fel ca și intuiția unei unități și unei interdependențe cu tot ce există.
 Ea are debușeul adesea asupra dezvoltării valorii personale , cum sunt
compasiunea, altruismul și pacea interioară. La fel ca și rugăciunea,
spiritualitatea poate fi asociată sau nu cu o practică religioasă.
Religiozitatea .
 Ea constă în a adera la credințele și practicile unei religii organizate în timp ce
spiritualitatea este mai mult o adunare a sensurilor sau o relație personală cu
o putere superioară.
 Cele mai multe studii științifice susțin vindecarea « spirituală » studiind
legăturile între sănătate și practica religioasă ( frecvența rugăciunilor,
participarea la slujbele religioase,etc.) pentru că religiozitatea este mai ușor
de măsurat obiectiv decât spiritualitatea.
82 % dintre persoane cred în virtuțile terapeutice ale rugăciunii.

73 % cred că rugăciunea pentru o altă persoană are un efect vindecător.
69 % dintre persoanele care se roagă din cauza unei probleme medicale specifice ,
estimează că rugăciunea este foarte eficace.
64 % cred că medicii trebuie să se roage pentru pacienții care le cer să o facă.
45 % au recurs la rugăciune când au avut probleme de sănătate în 2002, față de
35 % în 1997, și 25 % în 1991.
45 % spun că religia va influența deciziile lor medicale în caz de boală serioasă.
5
94 % estimează că medicii trebuie să discute despre credința religioasă a
pacienților lor grav bolnavi, ceea ce în practică , este foarte departe de a se întâmpla.
Mai multe sinteze de cercetare și meta-analize la fel ca și două studii epidemiologice

făcute pe aproape 4000 de persoane într0o perioadă de 6 ani, au încercat să
demonstreze o legătură directă între practica spirituală ( personală sau într-un cadru
formal) pe de o parte și o mai bună sănătate sau o mai mare longevitate , pe de altă
parte.
După Dr. Larry Dossey, unul dintre cercetătorii cei mai reputați din domeniu ,
concluziile cercetărilor nu lasă nici o îndoială : religia și spiritualitatea sunt excelente
atât pentru sănătate în general cât și pentru problemele speciale cum ar fi tulburările
cardiace, hipertensiunea, problemele digestive, etc.
În ceea ce privește virtuțile rugăciunii în particular, mai multe sinteze de studii
concluzionează că, în ciuda multor imperfecțiuni metodologice, ele tind să demonstreze
efectele benefice ale rugăciunii pentru anumite boli dintre care sunt problemele
cardiace ( vezi cap. Aplicații terapeutice) .
Mulți experți se arată sceptici în fața acestor rezultate. Este cazul Dr. Richard Sloan,
psihiatru și profesor la Universitatea Columbia din New York. După afirmațiile acestuia,
studiile asupra rugăciunii prin intercesiune sunt lipsite de rigoare și prezintă
importante lacune metodologice. În plus, el consideră că medicina își depășește sfera
de activitate când începe să se ocupe de spiritualitate. Chiar dacă el admite că, pentru
multe persoane , religia aduce un confort când sunt lovite de o boală, aceasta nu
înseamnă că medicina trebuie să considere practica religioasă ca și un tratament
complementar.
Este asemănător și avizul profesorului în filozofie Derek Turner, pentru care faptul de a
studia rugăciunea la distanță, ca și cum ar fi vorba de un medicament , este un
6
nonsens etic și metodologic. El deplânge faptul că multe studii asupra acestui subiect
au fost conduse fără a se obține consimțământul clar al participanților, făcându-se
astfel abstracție de la dreptul fundamental al oamenilor de a se retrage dintr-un
asemenea proiect. Acest autor pune, de altfel, și numeroase întrebări despre faptul că
nimic nu îi împiedică pe participanți de a primi rugăciunile celor apropiați sau că
grupele de rugăciuni nu decid să se roage la fel , pentru grupa martor. El termină,
menționând că studiile asupra rugăciunii la distanță , nu fac, până la urmă, decât să
reproducă tensiunile ancestrale între știință și religie.
Practicarea religiei poate avea, de asemenea , efecte perverse . Iată câteva dintre
concluziile la care au ajuns cercetătorii, după ce au recenzat studiile pe acest subiect :
Culpabilitatea vizavi de religiei, incapacitatea de a se conforma la ceea ce cere
aceasta sau teama pe care ea o suscită adeseori putând contribui la boală.
Vindecarea « prin credință », dacă este cauza respingerii tratamentului medical ,
poate antrena consecințe grave ducând până la moarte.
Problemele de depresie sunt asociate unei practici religioase extrinseci ( când
religia este considerată, mai ales, utilitară și comportă un Dumnezeu exterior
atotputernic, dar și despotic, care poate fi blamat pentru adversitate) .
Relațiile interpersonale negative și criticile primite într-un cadru religios cresc
riscurile de depresie.
La persoanele în vârstă sau grav bolnave , îndoiala și conflictele interioare pe
subiectul credinței sunt legate de o creștere semnificativă a riscului de mortalitate.
Factorii psiho-sociali sau efectul placebo pot explica unele dintre efectele practicii
religioase . Nu este totuși cazul pentru rugăciunea prin intercesiune . După Dr. Dale
7
Matthews , în cazul studiilor făcute pe rugăciunea la distanță, chiar dacă sunt
eliminate toate variabilele care pot crea confuzii ( vârsta, starea de sănătate prealabilă,
factorii sociali, etc.) concluziile rămân și nu pot fi explicate doar prin intermediul
științei clasice . Nimic din știința medicală actuală nu poate explica de ce persoanele
pentru care s-au făcut rugăciuni au obținut rezultate diferite de altele. Aceste diferențe
nu pot fi atribuibile decât unei forțe « supranaturale » sau unui tip de « energie » a cărei
natură nu este încă cunoscută.
Dr. Harold Koenig, care a publicat mai multe studii asupra rugăciunii și a religiozității,
admite că am putea fi tentați să credem că , consecințele lor asupra sănătății nu depind
decât de susținerea socială, de modul de viață sau de efectul meditativ. Trebuie să mai
fie și « altceva ». Credincioșii spun că este intervenția lui Dumnezeu. Oamenii de știință
spun că este vorba despre ceva pe care nu-l putem explica, pentru moment. Iată, cu
siguranță, multe ipoteze care se ivesc la orizontul cunoașterii :
Psiho-neuro-imunologia .
 Această știință , care a văzut lumina zilei în urmă cu 25 de ani ( vezi lucrarea
Abordarea Corp - Spirit) , studiază interdependența între corp și spirit, între
biologie și gânduri… Deja, în anul 2000 , cercetătorii afirmau , pornind de la o
recenzie de cercetări experimentale și clinice , că erau siguri că spiritul și corpul
se influențează mutual , indiferent că este vorba despre boală sau despre
sănătate. Pe de altă parte, este recunoscut științific că dacă direcționăm
gândurile cu o intenție precisă, ne putem juca cu sisteme aleatorii simple , chiar
dacă efectele măsurate sunt foarte slabe.
 Conform anumitor cercetători, dacă se poate demonstra că gândurile dirijate
intenționat – nu contează distanța – au o influență asupra vindecării, aceasta
implică că ființele umane sunt mult mai mult legate între ele și responsabile una
de alta , decât se credea până acum. Dacă aceste legături există, provin ele de la
Dumnezeu, de la conștiință, din dragoste, de la electroni sau sânt o combinație a
toate acestea ? Cercetările viitoare , poate vor răspunde…
8
Fizica cuantică.
 Fizica modernă explică că toate obiectele – un creion sau o casă , un cui sau un
vapor – pot fi văzute ca o aglomerare de particule în mișcare care conțin, în
realitate, o cantitate infimă de « materie ». ceea ce le dă formă , « materialitate »
acestor obiecte provine mai repede din mișcarea rapidă a particulelor lor -
« energia » lor – decât din « materia » lor. Medicina modernă începe să-și
imagineze că s-ar putea să existe chiar și organisme vii care ar putea fi descrise
drept entități energetice.
 În plus, fizica cuantică a constatat că particulele subatomice care sunt în contact
între ele și care sunt separate după aceea, rămân « în legătură ». O schimbare
într-o particulă este instantaneu reprodusă într-o altă particulă, chiar dacă ea se
găsește la mii de kilometri distanță.
 Este posibil ca un fenomen asemănător să se producă între gânduri și astfel să se
explice rugăciunea la distanță? Este o întrebare asupra căreia s-au axat , în
momentul de față, unii oameni de știință .
Efectul meditativ și răspunsul de relaxare .
 O sinteză a cercetărilor a confirmat că faptul de a recita rugăciuni sau de a se
consacra practicilor spirituale, o stare de relaxare asemănătoare celei pe care o
procură meditația. Această stare stimulează funcțiile neurologice, endocrine,
imunitare și cardiovasculare.
 La sfârșitul anilor 1960, Dr. Herbert Benson , director emerit al Benson-Henry
Institute for Mind Body Medicine, a constatat că repetiția de mișcări, de sunete,
de fraze sau de cuvinte (cum este cazul la rugăciune) creează un ansamblu de
reacții metabolice și emotive. Printre ele sunt : activitatea anumitor zone ale
creierului, diminuarea ritmului cardiac și al presiunii sanguine și o calmare
generalizată. Benson a denumit acest fenomen Răspunsul de relaxare , în
opoziție cu « răspunsul la stres » care, provoacă o mărire a ritmului cardiac, o
creștere a adrenalinei , mai multă tensiune musculară, etc. Aceasta ar putea
9
explica o parte a beneficiilor rugăciunii pentru sănătate. După Dr. Benson , starea
de bine și de « unitate » care rezultă dintr-o ședință de rugăciune ar putea fi
interpretată, încă o dată, ca o conexiune divină de către credincioși , și ca un
simplu atribut al creierului de către necredincioși.
 Menționăm, de asemenea, că un alt studiu a permis constatarea că recitarea
tradițională a rugăciunii Tatăl Nostru și al mantei din yoga Om-mani-padme-
om antrenează, amândouă , o ajustare a respirației la 6 cicli / minut. Cercetătorii
au constatat că acest ritm este benefic, în special, pentru funcțiunile cardio-
vasculare și respiratorii, oxigenarea sângelui și rezistența la efort. Ei emit ipoteza
că ritmul rugăciunilor și al mantrelor au fost alese pentru că ele permit
sincronizarea cu anumite ritmuri benefice , inerente fiziologiei umane.
În urmă cu câțiva ani, prin intermediul revistei Archives of Internal Medicine editată
de American Medical Association, mai mulți specialiști s-au aplecat asupra oportunității
de a ține cont de o dimensiune « divină » în cercetările științifice asupra rugăciunii.
Unii dintre ei consideră că rugăciunea implică o relație directă între oameni și o
realitate transcendentă , în afară de cadrul naturii , și că, prin consecință, știința – care
studiază natura – nu ar trebui să se preocupe de aceasta . Alții afirmă că, dacă
rugăciunea face să apară o intervenție a unui element « divin », dotat cu înțelepciunea
și intențiile sale proprii, știința , care nu poate controla această « variabilă », ar trebui
să se retragă din acest câmp de investigare.
Un alt punct de vedere est că ar fi de dorit ca știința și medicina să recunoască
importanța religiei și a spiritualității asupra sănătății, chiar dacă ele nu pot aplica
metode științifice în cercetările asupra rugăciunii.
Diferitele tradiții spirituale, cum este budismul și antroposofia (vezi lucrarea
) propun un, cu totul, alt punct de vedere. Conform acestora ,
10
ar trebui să includem știința materială , așa cum o cunoaștem astăzi, în interiorul
domeniului mai vast al unei veritabile științe spirituale. Această știință , va fi dotată
inclusiv cu unelte de măsurare plecând de la cele 5 simțuri ale noastre , de maniera de
include fenomenul de spirit în cercetările sale.
Chiar dacă, după sondajele americanilor, mai mult de 80 % dintre persoanele

chestionate cred că o rugăciune sau un contact cu Dumnezeu poate avea un efect
terapeutic, și că aproape 70 % dintre medici recunosc că pacienții le fac cereri de
natură religioasă , când sunt în fază terminală, doar 10 % dintre medici se informează
despre practicile sau despre credința spirituală a pacienților lor.
La acest punct , un studiu a concluzionat că în funcție de datele științifice care stabilesc
o legătură între practica religioasă și sănătate, și de la nevoia de a stabili un contact mai
uman între medici și pacienți, este important pentru practicienii din domeniul
sănătății să abordeze chestiunile legate de religie și de spiritualitate de manieră
respectuoasă, cu integritate și demnitate. De altfel , este exact ceea ce cer , din ce în ce
mai des , pacienții , care văd în asta, între altele, un mod de a-și umaniza îngrijirea
sănătății lor.
Un cercetător australian, DD Turner , a concluzionat în 2007 că :
Cele mai recente studii demonstrează importanța includerii în practica clinică , a
preocupărilor spirituale și religioase a pacienților. Dacă nu, riscăm să trecem peste
elemente determinante pentru vindecarea lor și pentru starea lor de bine.
Când se preocupă de dimensiunea spirituală a pacientului lor, specialiștii din
domeniul sănătății , demonstrează interesul lor pentru persoană, în integritatea ei.
Aceasta poate ameliora relația pacient – specialist (medic, terapeut, etc.) , și astfel
crește efectul tratamentelor .
11
Profesioniștii din sănătate nu trebuie, totuși , să « prescrie » practici religioase sau
să facă promovare a propriei lor credințe. Pentru consultații în profunzime , ei
trebuie să dirijeze pacienții spre persoanele potrivite .
Medicii pot include, în bilanțul de sănătate al pacienților lor , întrebări , pentru a
cunoaște istoria lor « spirituală ».
Iată un set de 4 întrebări, propuse de un comitet de la American College of
Physicians (Colegiul American al Medicilor).
1) Este importantă pentru dvs. religia sau spiritualitatea ?
2) Au fost ele importante în alte momente ale vieții ?
3) Există cineva cu care puteți vorbi despre aceste chestiuni ?
4) V-ar face plăcere să abordați aceste chestiuni cu cineva ?
Numeroase studii s-au ocupat de legăturile dintre spiritualitate și sănătate .

Ele pot fi împărțite în două categorii principale :
Studiile asupra practicii religioase, incluzând :
 frecventarea bisericii
 rugăciunea personală
 meditația spirituală
 lectura și studiul de cărți sacre ( cum este Biblia, Talmudul, Coranul, etc.).
Studiile care evaluează rugăciunea prin intercesiune – adică solicitarea
intervenției divine a lui Dumnezeu(Universul, Buda, Allah, etc. )sau o altă putere
superioară , în favoarea unui individ sau a unui pacient.
12
Creșterea speranței de viață .

 Legătura între implicațiile religioase și nivelul de mortalitate a făcut obiectul
unei reviste publicate în 2004. Autorii au concluzionat că există o legătură clară
între cele două variabile din sânul populației americane .
 Mecanismul prin care implicarea religioasă influențează mortalitatea , conține
elemente cum sunt : integrarea și susținerea socială, reglarea socială ( norme
apropo de alcool, sau droguri și de anumite comportamente, de exemplu) la fel
ca și disponibilitatea de resurse psihologice .
Reacții mai bune în fața situațiilor stresante .
 În 2005, într-o meta-analiză care regrupa 49 de studii, cercetătorii au încercat să
descopere dacă prezența religiei în viața oamenilor poate avea vreo influență
asupra capacității de a înfrunta situațiile stresante. Rezultatele indică că, atunci
când religia este văzută « pozitiv » (fac parte dintr-un mare tot spiritual,
Dumnezeu este un partener care mă ajută și mă iartă…), acest fapt permite
efectiv combaterea stresului de manieră semnificativ mai eficace. Din contră, o
viziune « negativă » a religiei ( Dumnezeu mă supraveghează și mă poate
pedepsi , există el cu adevărat …) antrenează o amplificare a consecințelor
nefaste ale stresului, cum sunt anxietatea și depresia.
 În 2010, un studiu aleatoriu, realizat pe 111 studenți , având drept obiectiv
evaluarea schimbărilor de nivel de stres pe timpul unei întrevederi de 4 minute.
La mijlocul întrevederii, ei trebuiau , pentru a se destinde, fie să citească un text
neutru, un text de auto-motivare sau o rugăciune. Rezultatele au demonstrat că
o mai mare reducere a stresului a fost observată la grupele cu textul de auto-
motivație și la cele cu rugăciunea decât la cea cu textul neutru . dar nu au fost
diferențe semnificative între primele două grupe.
13
Favorizarea bunei sănătăți mentale

 Între anii 2006-2008, lucrările din literatura științifică au studiat legătura între
religiozitate și sănătatea mentală. Majoritatea studiilor sunt de acord asupra
faptului că o implicare religioasă importantă este asociată pozitiv cu
indicatorii de stare de bine psihologică ( satisfacție în fața vieții personale,
fericire, etc.) la fel ca și o scăzută incidență de depresie, de gânduri și
comportamente suicidare, și de abuzuri de alcool sau droguri.
 În plus, acest efect pozitiv este în avantajul persoanelor care sunt în contact cu
situații stresante. Autorii expun, de asemenea, teorii care pot explica această
asociere pozitivă, de exemplu , spun că majoritatea religiilor recomandă și
propovăduiesc comportamente și stiluri de viață sănătoase sau chiar furnizează o
susținere socială în caz de nevoie.
Promovarea comportamentelor sănătoase la adolescenți .
 O lucrare sistematică (în 2006) care regrupa 43 de studii s-a ocupat de asocierea
între religiozitatea/ spiritualitatea adolescenților și atitudinea și
comportamentul propice pentru favorizarea unei bune sănătăți : exerciții,
obiceiuri sănătoase alimentare, somn suficient, practici sexuale sănătoase, etc.
Mai mult de trei sferturi din studii au tras concluzia că există o legătură ăntre
sănătate și religiozitate/spiritualitate.
Ameliorarea calității vieții în caz de cancer .
 Legătura între religiozitate/spiritualitate și cancer a făcut obiectul unei lucrări de
sinteză în 2006 în care au fost reținute 17 studii. Din acest număr 7 au
concluzionat că religiozitatea ameliorează adaptarea pe termen lung la această
boală. Ea favorizează , între altele, menținerea stimei de sine și a unui sens și al
unui scop în viață, la fel ca și o stare de bine emoțională și speranța în viitor. Din
contră, 7 alte studii nu au demonstrat nici o legătură semnificativă de acest ordin.
Alte trei au concluzionat că religiozitatea poate fi chiar nefastă atunci când un
14
individ trebuie să lupte împotriva cancerului. Conform autorilor, pentru moment ,
nici o concluzie fermă nu poate fi trasă pe subiectul legăturii între religiozitate și
adaptarea la cancer.
Atenuarea simptomelor menopauzei .
 În 2009, o anchetă canadiană asupra utilizării medicinii alternative și
complementare, realizată pe femei la menopauză, a fost publicată. 91% dintre
femei au raportat că au utilizat o terapie alternativă și complementară, dintre ele ,
35,7 % au utilizat rugăciunea pentru a-și ușura simptomele de menopauză.
Autorii au observat că terapiile considerate ca cele mai eficace de către
utilizatoare au fost rugăciunea și spiritualitatea (73,2 %), relaxarea (71,0 %),
consilierea (66,4 %) și atingerea terapeutică la fel ca și Reiki (66,0 %).
Ameliorarea supraviețuirii persoanelor atinse de virusul HIV ( SIDA)
 Timp de trei ani, 901 persoane atinse de virusul HIV au fost urmărite pentru o
documentare asupra utilizării terapiilor corp-spirit și spirituale. Cercetătorii au
constatat o asociere între activitățile spirituale, cum este rugăciunea , meditația și
vizualizarea și o ameliorare a nivelului de supraviețuire. Această relație a fost
mai marcantă la pacienții mai grav atinși de boli.
Atenuarea problemelor de sănătate în general .

 O revistă a literaturii științifice , care conținea doar studii clinice aleatorii, a fost
publicată în 2009 pe acest subiect . Autorii socoteau că nu se pot trage concluzii
fiabile din aceste studii, din care majoritatea prezentau rezultate echivoce. Ei
constatau, totuși, că pentru fertilizarea in vitro, rugăciunea putea avea un efect
pozitiv ( vezi mai departe). Ei concluzionează că rezultatele acumulate până în
prezent sunt suficient de interesante pentru a justifica continuarea cercetătorilor.
15
Reducerea complicațiilor chirurgiei cardiace .

 Patru studii clinice aleatorii de anvergură au evaluat influența rugăciunii asupra
pacienților care suferă de probleme cardiace. Primele două studii au relevat
rezultate pozitive. În celelalte două, rugăciunea nu a arătat nici un efect pozitiv.
Al patrulea studiu, a demonstrat chiar efecte negative în cazul în care subiecții
știau că se roagă pentru ei.
 Primul studiu, publicat în 1988, era făcut pe 393 pacineți care urmau să sufere o
intervenție de chirurgie cardiacă. Creștini , care nu cunoșteau subiecții, s-au
rugat pentru jumătate dintre aceștia până la ieșirea din spital. Participanții din
grupa pentru care s-au făcut rugăciuni , au avut nevoie de mai puțină asistență
ventilatorie, de antibiotice și diuretice ca urmare a operației , în comparație cu
grupa martor.
 Al doilea studiu, publicat în 1999 , s-a ocupat de efectul rugăciunii asupra stării
generale și duratei internării pacienților cardiaci. Din 990 pacienți, 466 au făcut
obiectul rugăciunilor cotidiene , timp de 4 săptămâni. Rezultatele au favorizat
grupa pentru care s-au făcut rugăciuni , pentru un ansamblu de parametrii cum
sunt hipotensiunea, utilizarea de antibiotice, sângerările gastrointestinale , etc.
( denumite scoruri MAHI-CCU). În același timp, nu a fost observată nici o
schimbare în durata internării.
 Al treilea studiu, publicat în 2001, a verificat efectul rugăciunii asupra progresiei
bolii cardiovasculare , ca urmare a externării pentru 799 pacienți dintr-o
unitate coronariană. Voluntarii s-au rugat pentru jumătate dintre ei , cel puțin o
dată pe săptămână, timp de 26 de săptămâni. Rugăciunile nu au avut nici un efect
semnificativ asupra nici unuia dintre elementele studiate : rata de mortalitate ,
stopurile cardiace subsecvente, respitalizările, vizitele de urgență legate de boală
și numărul de re-vascularizări coronariene.
16
 În sfârșit, cel de-al patrulea studiu, realizat în 2006, și la care au participat 6
spitale, a evaluat efectul rugăciunii asupra a 1.802 pacienți care trebuiau să fie
supuși unor intervenții chirurgicale de deviere a arterei coronare. Pacienții au
fost împărțiți, la întâmplare, uneia dintre următoarele trei grupe :
Cei care nu primeau rugăciuni , dar nu știau dacă se roagă cineva pentru ei
sau nu ;
Cei care primeau rugăciuni, dar nu știau dacă se fac rugăciuni pentru ei sau
nu ;
Cei care primeau rugăciuni , și știau că se roagă cineva pentru ei .
 Rugăciunile au fost efectuate de către creștini timp de 14 zile. Nivelul de
complicații post-operatorii , urmate de evenimente majore sau de mortalitate , au
rămas la fel , indiferent că s-a rugat cineva sau nu pentru acești pacienți. Din
contră, persoanele care erau sigure că au primit rugăciuni , și care le-au primit
efectiv , au prezentat un nivel de complicații cu aproape 10 % mai ridicate decât
ceilalți bolnavi. Autorii au emis ipoteza că persoanele au avut mai puțină
responsabilitate proprie atunci când știau că se roagă cineva pentru ei.
Cercetătorii au făcut aceeași constatare într-un studiu privind alcoolici.
Ajutorul retroactiv la vindecarea persoanelor infectate .
 O încercare clinică aleatorie , publicată în 2001, a studiat efectul pe care-l poate
avea rugăciunea asupra evenimentelor deja trăite. În acest caz era vorba despre
consecințele unei spitalizări consecutive unei infecții sanguine. Astfel, în anul
2000, , 3.393 pacienți acre au avut o infecție sanguină între 1990 și 1996 , au fost
separați, aleatoriu, în 2 grupe : o grupă martor ( fără rugăciuni) și o grupă care a
primit rugăciuni a posteriori de rugăciuni la distanță. Rugăciunile erau făcute de
către o persoană , care cerea stare de bine și recuperare completă pentru toată
grupa. Rezultatele au indicat că durata spitalizării și febrei au fost semnificativ
mai scurte pentru grupa de persoane pentru care s-au făcut rugăciuni cu câțiva
ani mai târziu decât pentru ceilalți.
17
 Inutil de spus că aceste rezultate , care păreau să desfidă rațiunea, au suscitat o
mare controversă în mediile științifice și medicale. O controversă care nu pare să
fi fost încă rezolvată.
Ameliorarea la fertilizarea in vitro.
 O încercare clinică publicată în 2001 a evaluat efectul rugăciunii asupra
numărului de sarcini la un număr de 219 femei tratate prin fertilizarea in vitro.
Acest studiu fiind multicentric , investigatorii proveneau din Statele Unite ,
particpanții din Coreea iar grupele de rugăciuni din Canada, Australia și Statele
Unite. Rezultatele indicau că nivelul de implementare al embrionilor la fel ca și
cel de graviditate au fost net superioare la grupa pentru care s-au făcut rugăciuni.
Autorii au concluzionat că aceste rezultate erau încurajatoare , dar au precizat că
nu erau decât rezultate preliminare.
Bibliografie
Benson-Henry Institute for Mind Body Medicine. www.mgh.harvard.edu
Center for Spirituality, Theology and Health. www.dukespiritualityandhealth.org
Dossey Dr Larry. Do religion and spirituality matter in health? A response to the
recent article in The Lancet. Altern Ther Health Med. 1999 May
Dossey Dr Larry. How healing happens: exploring the nonlocal gap, Altern Ther
Health Med. 2002 Mar-Apr;
Gundersen Linda. Faith and Healing, Annals of Internal Medicine, 2000;
www.annals.org
PubMed - National Library of Medicine. www.ncbi.nlm.nih.gov
18

Terapia Prin Rugaciune

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Terapia Prin Rugaciune

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cartea profesională : CURSURI TERAPII / www.retetemaxim.

Mărirea speranței de viață.

Atenuarea problemelor de sănătate, în general .

Rugăciunea – și tot ce are legătură cu spiritualitatea – este un subiect delicat unde se

82 % dintre persoane cred în virtuțile terapeutice ale rugăciunii.

Mai multe sinteze de cercetare și meta-analize la fel ca și două studii epidemiologice

Chiar dacă, după sondajele americanilor, mai mult de 80 % dintre persoanele

Numeroase studii s-au ocupat de legăturile dintre spiritualitate și sănătate .

Creșterea speranței de viață .

Favorizarea bunei sănătăți mentale

Atenuarea problemelor de sănătate în general .

Reducerea complicațiilor chirurgiei cardiace .

S-ar putea să vă placă și