Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CURS 5
ENDOCRINOLOGIE
GLANDA TIROIDA – GENERALITATI
Glanda tiroida – Generalitati
Patologia glandei tiroide reprezinta cea mai mare parte a afectiunilor endocrine.
Glanda tiroida se localizeaza pe partea anterioara a gatului, sub „marul lui Adam“, are o forma de fluture,
2 lobi legati de istm. Dimensiunile normale a unui lob sunt de aproximativ 4X2X1 cm.
Glanda tiroida este stimulata de hormonul hipofizar TSH si secreta hormoni tiroidieni (T4, T3, fT4).
Sinteza hormonilor tiroidieni are la baza iodul, de aceea aportul normal de iod este important in functia
tiroidiana.
Hormonii tiroidieni sunt esentiali pentru functionarea normala a organismului, sunt implicati in
metabolismul bazal, in productia de caldura a corpului, au rol in procesul de crestere, in dezvoltarea
sistemului nervos etc.
GUSA
Gusa difuza sau nodulara
Gusa, prin definitie, reprezinta cresterea in volum a glandei tiroide, de obicei cu pastrarea a functiei sale.
Cauza gusei endemice (care apare in acelasi regiune geografica) este o carenta in aportul de iod din
alimentatie si apa.
O alta cauza a gusei poate fi tiroidita cronica autoimuna Hashimoto, care este o inflamatie autoimuna a
tesutului tiroidian.
Tabloul clinic
Gusa in sine poate produce semne si simptome clinice dependente de dimensiunea glandei tiroide
hipertrofiate. Astfel poate produce fenomene compresive care duc la dificultate de a inghiti, modoficarea
vocii prin raguseala, tulburari de respiratie si chiar de circulatie sanguina la nivel cervical.
Carenta de iod duce la sinteza deficitara a hormonilor tiroidieni, in primul pas la hipotiroidism subclinic
(TSH crescut, fT4 normal) apoi la hipotiroidism clinic (TSH crescut, fT4 scazut).
Hipotiroidismul se caracterizeaza prin cresterea in greutate (pana 5-10 kg), intoleranta la frig (frilozitate),
edeme palpebrale, in jurul ochilor, a mainilor si a picioarelor, piele uscata, palida, unghii friabile, caderea
parului, raguseala, bradicardie (scaderea pulsului cardiac), tulburari digestive (greturi, varsaturi,
constipatie), dureri articulare, slabiciune musculara, crampe musculare, somnolenta, oboseala, letargie.
Diagnostic
Dozarile hormonale: TSH, fT4, anticorpi anti-TPO, anticorpi anti-Tg
Ecografie tiroidiana (masurarea volumului tiroidian si identificarea posibilelor noduli)
Scintigrafie tiroidiana cu Iod 131 sau Technetiu 99m
CT cervico-toracal daca se suspecteaza o gusa voluminoasa cu evolutie retrosternala (joasa, in
torace)
Tratament
Tratamentul medicamentos
Cand gusa se asociaza cu hipotiroidism se administraza tratament substitutiv cu hormon tiroidian
sintetic, Levotiroxina (peraparte comerciale Euthyrox, L-Thyroxin) in doze de 1,6 micrograme/kg corp,
in general, dar trebuie individualizat in fiecare caz sub supravegherea unui medic endocinolog.
De mentinut ca levotiroxina trebuie luata zilnic, dimineata, pe stomacul gol, cu 30 minute inainte de mic
dejun pentru a asigura absorbtia corecta a medicamentului.
Evaluarea TSH-ului, dupa care se ghideaza pentru ajustarea dozelor se face la minim 6 saptamani.
In cazuri rare se poate folosi o combinatie intre cei doi hormoni tiridieni (levotiroxina si triiodtronina) intr-
un preparat numit Novothyral.
In cazurile cand gusa este normofunctionala tratamentul este controversat. Dozele de hormoni troidieni
care sa freneze TSH-ul si astfel sa inhibe progresia in dimensiuni a gusei pot avea efecte adverse grave
(tulburari de ritm cardiac, osteoporoza) si astfel nu sunt reomandate.
Tratament chirurgical
In cazuile cand gusa produce fenomene compresive (vezi mai sus) sau exista suspiciunea de nodul
malign (canceros) se inica tiroidectomia, adica indepartarea chirrgicala a glandei tiroide. Dupa acesta
este nevoie de instituirea tratamentului substitutiv tiroidian, hormonii tiroidieni fiind esentiali pentru
organism.
TIROIDITA HASHIMOTO
Tabloul clinic este caracterizat de cresterea in volum al tiroidei, de obicei fara noduli tiroidieni (gusa
difuza) care poate porduce fenomene compresive: senzatie de presiune sau disconfort local si tulburari
de inghitire in functie de dimensiunile tiroidei.
Tiroidita Hashimoto evoluaza spre atrofia (micsorarea) glandei tiroide cu aparitia hipotiroidismului prin
insuficienta tiroidei de a secreta hormoni in cantitate necesara (vezi tabloul clinic al hipotiroidismului).
La pacientii sub tratament substitutiv tiroidian este necesara cresterea dozelor in timp.
Rareori, tiroidita Hashimoto produce un hipertiroidism tranzitor cu scadere in greutate, intoleranta la
caldura, palpitatii, transpiratii, tremuraturi.
Diagnosticul se face prin dozarea anticorpilor tiroidieni (anticorpi anti-TPO si anticorpi anti-Tg) si
dozarea hormonilor tiroidieni (TSH, fT4) combinat cu ecografia tiroidiana care are un aspect specific in
tiroidita Hashimoto (aspect „mancat de molii“ sau de „fagure de miere“).
HIPOTIROIDISMUL
Hipotiroidismul
Prin definitie hipotiroidismul inseamna insuficienta glandei tiroide de a secreta hormoni tiroidieni in
cantitatea necesara. Tabloul clinic al hipotiroidismului se numeste si mixedem.
Tabloul clinic
crestere in greutate pana 5-10kg (nu este ingrasare ci depunerea de mucopolizaharide in tesutul
de sub piele)
intoleranta la frig (frilozitate)
oboseala, astenie, fatigabilitate
edeme (umflatura) al pleoapelor, in jurul ochilor (punga sub ochi), a mainilor si a picioarelor
piele uscata cu descuamare, palida, unghii friabile, caderea parului
marirea limbii, ingrosarea buzelor
raguseala, voce groasa, insuficienta respiratorie, infectii pulmonare, exsudat pleural (lichid in jurul
plaminilor)
bradicardie (scaderea pulsului cardiac), hipertensiune, exsudat pericardic (lichid in jurul inimii, de
vede la ecocardiografie)
tulburari digestive (scaderea poftei de mancare, greturi, varsaturi, constipatie, colici, balonare,
piatra la colecist)
dureri articulare, slabiciune si durere musculara, crampe musculare, furnicaturi
somnolenta, oboseala, letargie, tulburari de memorie, de concentrare, depresie, agitatie
infertilitate, tulburari de ciclu menstrual cu cicluri mai frecvente si abundente pana la abenta
ciclurilor
scaderea libidolului, tulburari erectile, infertilitate
anemie, hipercolesterolemie, hiperprolactinemie
Diagnostic
Analize de laborator
TSH (crescut), fT4 (normal sau scazut) (TSH normal sau scazut in hipotiroidismul central, rar),
PRL
Anticorpi anti-TPO, anticorpi anti-Tg (diagnosticul tiroiditei Hashimoto)
Hemoleucograma (anemie), colesterol, trigliceride (crescute), ionograma
Alte investigatii
Ecografia glandei tiroide
EKG, ecografie cardiaca, radiografie pulmonara
Tratament
Terapia se face prin substitutie de hormoni tiroidieni; cand cauza nu este una tranzitorie se face pe toata
durata vietii.
Cel mai des este folosita levotiroxina (preparate comerciale: L-Thyroxin, Euthyrox) care este unul dintre
hormonii tiroidieni, T4. Dozele se calculeaza cu formula de 1-2 micrograme T4/kg corp si se ajusteaza
individual la fiecare pacient. Dozele folosite sunt intre 25-150 mucrogram/zi. Se incepe cu o doza mai
mica si se ajusteaza doza dupa TSH la minim 6 saptamani. Este importanta administrarea corecta,
dimineata, pe stomacul gol, cu 30 minute inainte de mic dejun pentru a asigura o absorbtie ideala.
Preparatele de calciu, soia, antiacidele cu aluminiu, cu fier scad absorbtia de T4 si se administreaza la 4
ore dupa T4.
In cazuri rare se foloseste si triiodotironina (T3) sau o combinatie de T4 si T3, Novothyral.
Hormonii tiroidieni sintetici pentru substitutie nu au efecte secundare numai daca sunt supradozate, cand
produc simptomele hipertiroidismului (tremuraturi, palpitatii, transpiratii, agitatie) iar in acest caz trebuie
redusa doza.
La pacientii cu probleme cardiace (cardiopatie ischemica, tulburari de ritm) se incepe cu doza mica, se
ajusteaza dozele lent progresiv si se trateaza boala cardiaca.
Tratamentului substitutiv se asociaza vitaminoterapie si terapia bolilor asociate si a complicatiilor.
Complicatii
Se trateaza intr-o unitate de terapie intensiva cu hormoni tiroidieni pe cale intravenoasa, respiratie
asistata mecanic, corectarea tulburarilor sus mentionate.