Sunteți pe pagina 1din 4

Curs 9 Anatomie

Laringele
Organ unic implicat in fonație si aparținând cailor respiratorii. Are
următoarele limite: SUP- aditusul laringian, INF- C5 la copii, C6 la adulți,
C7 la varstnici.
Structural, laringele prezintă o mucoasa, o submucoasa, un schelet
fibrocartilaginos si o serie de muschi.
Mucoasa laringelui si configuratia interna
Mucoasa este de tip respirator, fiind un epiteliu pseudostraficat ciliat, cilii
batand sincron spre faringe, deci in sus.
La nivelul lumenului laringian pe peretii laterali se observa 2 perechi de
plici: Superior – plicile vestibulare, Inferior – plicile vocale
Fig. 1
Intre plicile vestibulare spatiul delimitat poarta denumirea de rima
vestibulara, iar intre plicile vocale rima glotică.
Plica vestibulara este ridicata de ligamentul vestibular, plica vocala este
ridicata de ligamentul vocal si mușchiul vocal (muschi tiroaritenoidian).
Plicile impart cavitatea laringiana in 3 compartimente: superior – vestibul
laringian, mijloc intre plici – ventriculul, inferior – cavitatea infraglotica.
Submucoasa
Are aspectul unei membrane fibroelastice impartita si ea datorita plicilor
vestibulare si vocale in: mb cvadrangulara situata superior de plicile
vestibulare si conul elastic situat inferior de plicile vocale. Intre
submucoasa si mucoasa exista o serie de foliculi limfoizi ce alcătuiesc
tonsila/amigdala laringiana.
Scheletul cartilaginos al laringelui
Are darul de a menține deschis lumenul laringian, scheletul fibros fiind
format din cartilaje pereche si cartilaje nepereche.
Cartilajele nepereche: 1. Cartilajul tiroid
2. Cartilajul cricoid
3. Epiglota
Cartilajele pereche: 1. Cartilajele aritenoide
2. Cartilajele corniculate
3. Cartilajele cuneoiforme
Cartilajul tiroid fig. 2
Are aspectul unei carti deschise posterior, fiind format din 2 lame – dreapta
si stanga, unite anterior la nivelul proeminentei laringiene cu aspectul unei
creste verticale. Proeminenta laringiana este mai dezvoltata la sexul
masculin purtand denumirea de marul lui Adam. La nivelul lamei se
observa creasta oblica pe care se insera muschii sternotiroidian,
tirohioidian, constrictorul inferior al faringelui. Creasta va fi delimitata la
extremitati prin tuberculii superior, resp inferior. In partea posterioara, lama
cartilajuluo tiroid prezinta 2 coarne: cornul superior si cornul inferior.
Cartilajul cricoid fig. 3
Are aspectul unui inel cu pecete(ghiul), fiind format dintr-un arc situat
anterior si o lama verticala situata posterior.
La nivelul lamei, se observa de o parte si de alta 2 suprafețe articulare: una
inferioara corespunzătoare cornului inferior al cartilajului tiroid si una
superioara corespunzătoare bazei cartilajului aritenoid.
Epiglota
Are aspectul unei frunze fiind formata din lama epiglotei ce prezinta o
proeminenta pe fata posterioara numita tubercul epiglotic si mai prezintă un
pețiol.

Cartilajul aritenoid fig. 4


Are aspectul unei piramide, prezentand o baza si un varf.
 Baza – se articulează cu cart cricoid, artic cricoaritenoidiana fiind
esentiala in fonație, la acest nivel avand loc miscari de translatie si de
rotație. Prezinta 2 proeminente: una posterioara numita proces
muscular, unde se insera muschii aritenoizi oblici si transversi, o
proeminenta anterioara numita proces vocal. Pe varful procesului
vocal se insera mușchiul si ligamentul vocal. La baza procesului
vocal se insera ligamentul vestibular
 Vârful – se articulează cu cartilajul corniculat, de la acest nivel
pornind ligamentul ariepiglotic.
Cartilajul corniculat
Este un cartilaj mic situat la vârful cartilajului aritenoid, aici inserandu-se
ligamentul ariepiglotic, ligament ce va ridica plica ariepiglotica. Plicile
ariepiglotice dreaptă si stângă delimitează de o parte si de alta aditusul
laringian.
Cartilajele cuneiforme
Sunt cele mai mici cartilaje ale laringelui fiind situate in grosimea
ligamentului ariepiglotic. Cartilajul va determina la nivelul plicii ariepiglotice
tuberculul cuneiform ridicat de cartilajul cuneiform. La nivelul laringelui intrr
cartilaje se formează o serie de membrane si ligamente ce vor reprezenta
alături de scheletul cartilaginos insertiile mușchilor laringelui.
Fig. 5
Ligamente
1. Membrana tirohioidiana – se intinde intre marginea inferioara a
corpului hioidului, cornele mari ale acestuia, resp marginea
superioara a cartilajului tiroid. Aceasta membrana prezinta o
ingrosare pe linia mediana ce va forma ligamentul tirohioidian
median. Prezinta de asemenea 2 ingrosari laterale posterior ce vor
forma ligamentele tirohioidiene.
2. Ligamentul cricotiroidian – situat intre arcul cricoidului si incizura
inferioara a tiroidului.
3. Ligamente cerato-cricoidiene – intre cornul inferior al cartilajului tiroid
si lama cartilajului cricoid
4. Ligamentul vestibular – intre baza procesului vocal si marginea
inferioara a cartilajului tiroid.
5. Ligamentul vocal/tiroaritenoidian – intre incizura inferioara a
cartilajului tiroid si vârful procesului vocal.
6. Ligamentul ariepiglotic – intre varful aritenoidului, cartilajul cricoid,
respectiv pețiolul epiglotei.
7. Ligamentul hioepiglotic – intre corpul hioidului si pețiolul epiglotei
8. Ligamentul tiroepiglotic – intre marginea superioara a cartilajului tiroid
si epiglota
Muschii laringelui – striati
Se împart in 2 categorii:
1. Muschi extrinseci: mușchiul cricotiroidian, intre marginea inferioara a
tiroidului si arcul cricoidului, are 2 părți – anterioara dreapta si laterală
oblica; este inervat de ramura externa a nervului laringeu superior.
Afectarea acestui muschi nu determina afonie.
2. Muschi intrinseci:
A. M. cricoaritenoidian – intre lama cricoidului si procesul
muscular al aritenoidului, are o parte laterala si o parte
posterioara si este singurul muschi dilatator al laringelui
B. Mm. aritenoizi oblici si transversi – situati intre procesele
musculare ale cartilajelor aritenoide
C. M. ariepiglotic – are aceeași dispozitie cu ligamentul ariepiglotic
D. M. vocal, numit si tiroaritenoidian – aceeasi dispoziția ca si
ligamentul omonim avand 2 parti: o parte tirovocala si o parte
arivocala.
Inervatia mușchilor intrinseci: N. laringeu inferior
Raporturile laringelui
Laringele se găsește in regiunea anterioara a gatului, fiind acoperit anterior
de tegument, muschiul platysma, lama superficiala a fasciei cervicale si
lama pretraheala.
Are raporturi anterioare cu v. jugulara externa si lateral cu MVN al gatului si
lobii tiroidieni. Posterior, are raporturi cu laringofaringele.