Sunteți pe pagina 1din 3

1. ROLUL INSTALAŢIEI DE GUVERNARE. CLASIFICARE.

TIPURI EXISTENTE

1.1. ROLUL INSTALAŢIEI DE GUVERNARE

În timpul navigaţiei pe mare deschisă, nava trebuie să-şi păstreze timp îndelungat o
anumită direcţie de deplasare, de asemenea, mişcarea navei în diverse condiţii de exploatare
presupune numeroase schimbări de drum, determinate de :
 ruta de navigaţie;
 direcţia de acţiune a vântului;
 direcţia de propagare a valurilor;
 configuraţia acvatoriilor porturilor în care se efectuează manevrele de acostare şi de
plecare de la cheu;
Din cele arătate reiese faptul că, pentru efectuarea navigaţiei în condiţii de siguranţă
nava trebuie să îndeplinească două calităţi nautico-dinamice şi anume:
 STABILITATEA DE DRUM care reprezintă proprietatea navei aflate în mişcare, de
a se menţine timp îndelungat pe o anumită direcţie;
 MANEVRABILITATEA care reprezintă proprietatea navei aflate în mişcare, de a
efectua schimbări rapide de direcţie cu ajutorul instalaţiei de guvernare.
Îmbinând aceste doua calităţi nautice se obţine guvernarea, o noţiune mai largă, ce
exprimă comportarea generală a navei pe timpul navigaţiei în diferite condiţii impuse de
cerinţele de exploatare.
Guvernarea este calitatea navei de a se deplasa pe o anumita traiectorie, dreapta sau
curba, impusa.
Guvernarea navei depinde de o serie de factori, dintre care, cei mai importanţi sunt:
 mijloacele de guvernare folosite;
 formele geometrice ale carenei (îndeosebi pupa);
 forma geometrică şi aria suprafeţei de derivă;
 rapoartele între dimensiunile principale (L/B,L/T);
 numărul, poziţia şi sensul de rotaţie al propulsoarelor;
 condiţii hidro-meteorologice în care navigă.
Dintre factorii enumerati, rolul determinant revine mijloacelor de guvernare folosite.
Instalaţia de guvernare în timpul marşului lucrează în permanenţă, dat fiind faptul că
navele cu propulsie prin elice nu au stabilitate de drum, înţelegându-se că direcţia dorită de
marş nu poate fi păstrată, deoarece asupra navei intervin forţe perturbatoare (valuri, vânturi)
creând momente de giraţie.
Menţinerea navei pe drumul dorit se face prin anularea momentelor de giraţie
perturbatorii cu momente create de instalaţia de guvernare.

1.2. CLASIFICAREA INSTALAŢIILOR DE GUVERNARE

Datorită multitudinilor de nave apărute s-au diversificat şi tipurile de instalaţii de


guvernare. Astfel ele se pot clasifica în :
a) Instalaţia de guvernare cu cârmă simplă :
- sunt cele mai eficace instalaţii de guvernare pentru menţinerea navei pe drumul
dorit;
- sunt cele mai răspândite instalaţii de guvernare.
b) Instalaţii de guvernare cu cârmă activă :
- realizează menţinerea direcţiei în timpul marşului datorită unui jet creat de
instalaţie;
- dezavantajul acestei instalaţii este că nu poate asigura manevrabilitatea la viteze
mici;
- majoritatea navelor dotate cu aceste instalaţii de guvernare au două sisteme :
I - INSTALAŢIA PENTRU ASIGURAREA STABILITĂŢII DE DRUM;
II –INSTALAŢIA PENTRU ASIGURAREA MANEVRABILITĂŢII ÎN TIMPUL
MANEVRELOR;
- cârma activă constă dintr-o elice amplasată în bordul de fugă al penei cârmei ce dă
o împingere suficientă pentru asigurarea giraţiei navei.
c) Instalaţii de guvernare cu duze orientabile :
- sunt întâlnite frecvent la navele fluviale cu adâncimi mici;
- pentru a simplifica instalaţia de guvernare s-au realizat duze orientabile;
- această instalaţie nu s-a extins datorită dificultăţilor constructive ale duzei.
d) Instalaţia de guvernare cu propulsie specială :
- formată din propulsoare tip VOITH-SHNEIDER;
- se caracterizează prin aceea că poate realiza împingerea în orice direcţie şi poate
înlocui cârma.
După modul de asamblare a penei cârmei cu corpul navei, se deosebesc :
-cârmele simple, care sunt susţinute de corpul navei atât la partea superioară cât şi la
partea inferioară (figura 2.1). Acest tip de cârme se utilizează la navele de transport care au
coşul pupa de dimensiuni mari;

Fig.1. 1. Cârme sprijinite pe pintenul navei

Fig. 1.2. Cârme semisuspendate


- cârme semisususpendate, care sunt suspendate pe ax şi rezemate, de corpul navei
sau pe o consolă specială, într-un punct situat în apropierea jumătăţii înălţimii penei (figura 2.
2). Uneori, sunt prevăzute cu reazeme superioare suplimentare şi se utilizează la navele
maritime;