Teoria dobânzii

Rezultatele oricărei activităţi financiare se mă-

soară ı̂n bani. O operaţiune financiară reprezintă
o modalitate de plasare a unei sume de bani,
ı̂n condiţii prestabilite şi cu un anumit scop,
de către un partener P1 (creditor) către un
partener P2 (debitor). Partenerii pot fi per-
soane, grupuri de persoane sau instituţii. De-
bitorul foloseşte temporar sumele de bani pro-
venite de la creditor ı̂n urma operaţiunii, con-
tra unei taxe denumite dobândă. La sfârşitul
perioadei de ı̂mprumut (la scadenţă), debitorul
ı̂napoiază creditorului suma de bani ı̂mprumutată
(capitalul, principalul) la care adaugă dobânda,
rezultând astfel valoarea acumulată.

1
 Dobânda simplă

La sfârşitul fiecărui an debitorul plăteşte credi-

torului o dobândă unitară anuală i > 0 pentru
fiecare unitate monetară (leu, euro, dolar, etc.)
din principal. i se mai numeşte rata anuală a
dobânzii, iar 100i se numeşte procent anual de
dobândă. Astfel, după un an se acumulează
suma C(1 + i), unde cu C am notat capitalul.
Rezultă că dobânda totală şi respectiv suma
acumulată după n ani sunt Cni şi respectiv
C(1 + ni).

2
 Dobânda compusă

La sfârşitul fiecărui an se adaugă dobânda core-

spunzătoare ratei anuale i la suma acumulată
până atunci, aceasta jucând rol de principal
pentru anul care urmează. Suma acumulată
după un an este C(1 + i), după 2 ani C(1 + i)2,
iar după n ani C(1 + i)n (inducţie). Ca să
obţinem suma acumulată S peste n ani trebuie
să investim la momentul 0 capitalul

C = S/(1 + i)n = Sv n
unde v = 1/(1 + i) reprezintă factorul de actu-
alizare anual. Valoarea Sv n se numeşte valoa-
rea actualizată a sumei S. Inversul factorului
de actualizare se numeşte factor de acumulare.

3
 Observaţii

• Suma acumulată ı̂n regim de dobândă simplă

este o progresie aritmetică ı̂n care termenul
iniţial este principalul, iar raţia este dobânda
anuală totală.

• Suma acumulată ı̂n regim de dobândă com-

pusă este o progresie geometrică ı̂n care
termenul iniţial este principalul, iar raţia
este factorul de acumulare (inversul fac-
torului de actualizare).

• Dobânda compusă este superioară celei sim-

ple (din punct de vedere al creditorului).
Mai precis,

(1 + i)n ≥ 1 + ni ∀n ∈ N
cu egalitate doar pentru n ∈ {0, 1}.

4
Scadenţa este un număr pozitiv de ani,
nu neapărat ı̂ntreg

• În cazul dobânzii simple se foloseşte for-

mula
S = C(1 + ni)

• În cazul dobânzii compuse sunt disponibile

două variante:

– Soluţia comercială

S = C(1 + i)n

– Soluţia raţională

S = C(1 + i)[n](1 + {n}i)

5
 Observaţii

• Soluţia comercială şi cea raţională coincid

pentru scadenţe ı̂ntregi.

• Pentru scadenţe sub un an soluţia raţională

coincide cu dobânda simplă şi este supe-
rioară soluţiei comerciale.

• Pentru scadenţe mai mari decât un an soluţia

raţională este superioară celei comerciale,
care la rândul ei este superioară dobânzii
simple.