Sunteți pe pagina 1din 5

III.

REGLEMENTARILE LEGALE IN BAZA CARORA FUNCTIONEAZA


UNITATEA IN CARE S-A DESFASURAT ACTIVITATEA DE
PRACTICA DE SPECIALITATE

Scurt istoric

Activitatea avocatilor din Romania se desfasoara conform prevederilor Legii


nr. 51/1995 privind organizare si desfasurarea profesiei de avocat, republicata in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 113/6 martie 2001 si conform
Statutului profesiei de avocat.
In exercitarea profesiei si in legatura cu aceasta avocatul este protejat de
lege.
In conformitate cu prevederile art. 5 din Legea nr. 51/1995 “ Profesia de avocat se
exercita, la alegere, in cabinete individuale, cabinete asociate sau societati civile
profesionale. In cabinetul individual isi exercita profesia un avocat definitiv, singur
sau impreuna cu alti avocati colaboratori.”
Avocatul este dator sa studieze temeinic cauzele care i-au fost incredintate,
angajate sau din oficiu, sa se prezinte la fiecare termen la instantele de judecata sau
la organele de urmarire penala ori la alte institutii, conform mandatului incredintat,
sa manifeste constiinciozitate si probitate profesionala, sa pledeze cu demnitate
fata de judecatori si de partile din proces, sa depuna concluzii scrise sau note de
sedinta ori de cate ori natura sau dificultatea cauzei cere aceasta sau instanta de
judecata dispune in acest sens.
In exercitarea profesiei avocatul este independent si se supune numai legii,
statutului profesiei si codului deontologic. Profesia de avocat se exercita numai de
avocatii inscrisi in Tabloul avocatilor intocmit de baroul din care fac parte.
Profesia de avocat este organizata si functioneaza in baza principiului autonomiei
si descentralizarii, in conditiile prevazute de Lege si Statut.
În cazul unui proces civil, înaintea începerii sedintei de judecata, avocatii au
posibilitatea de a cere dosarele pentru a le consulta. Ei trebuie sa lase actul de
identitate cât timp studiaza dosarul si nu pot poarasi incinta salii de judecata cu
dosarul.În momentul în care judecatorul intra în sala, cei prezenti se ridica în
picioare. Judecatorul începe prin a întreba care dintre dosare se doresc a fi amânate
si pe ce motive, avocatii comunicându-i numerele acestora. Daca motivele de
amânare sunt întemeiate, judecatorul admitea amânarea, stabilind urmatorul termen
pentru dosar.Dupa aceasta faza, judecatorul trece la solutionarea celorlalte dosare.
Asculta partile, avocatii. Daca considera ca este necesar în cauza, poate cere
aducerea unor noi materiale sau înscrisuri necesare solutionarii cauzei, stabilind
apoi noi termene.
IV. DESCRIEREA ACTIVITATILOR PRESTATE DE UNITATEA
IN CARE S-A DESFASURAT ACTIVITATEA DE PRACTICA DE
SPECIALITATE SI ORGANIZAREA ACESTEIA

Activitatea desfasurata la Cabinetul de avocatura consta in prima faza in


acordarea de consultatii in diverse domenii ale dreptului, dar in principal in
domeniul dreptului civil si al familiei.

Astfel, in momentul in care avocatul este solicitat de catre o persoana care


are o problema de natura legala, fluxul activitatilor este urmatorul:

- se programeaza o consultatie la care potentialul client prezinta problema


juridica, ulterior aducand si actele din care sa reiasa si sa sustina problema
prezentata. Avocatul, dupa ce asculta potentialul client si in urma sudierii
actelor hotaraste daca il poate consilia de acesta si ii prezinta urmaatoarele
etape, precum si ..

Urmeaza incheirea unui contract de asistenta juridica si semnarea de catre client a


unei imputerniciri avocatiale, in baza careia avocatul isi poate reprezenta clientul la
diferitele organe si instiutii.

Urmeaza intocmirea actiunii ce va fi depusa de catre avocat la instanta competenta


sa solutioneze cauza, cu exceptia situatiilor in care speta clientului este un divort,
la care este obligatoriu ca acesta sa se prezinte personal la judecatorul de serviciu
pentru depunerea actiunii.

V. DESCRIEREA ACTIVITATII DESFASURATE

In cadrul activitatilor desfasurate la cabinetul de avocatura am putut folosi


cunostintele accumulate la disciplinele Drept civil, Obligatii-Contracte, Obligatii-
Responsabilitati, Drept penal si Drept procesual penal.

Ca activitati concrete am asistat la acordarea de consultatii clientilor, la


redactarea actiunilor ce urmau a fi depuse la instanta, precum si la desfasurarea
unui process in instanta.
STUDIU DE CAZ INTALNIT PE PERIOADA

ACTIVITATII DE PRACTICA

Numitele T.D. si B.C. au formulat, in termen, contestatie impotriva


Dispozitiei Primarului orașului Brezoi de respingere a notificarii nr. …. formulata
in baza Legii nr. 10/2001 pentru retrocedarea imobilului din Bucuresti, B-
dul Dacia nr. 51 (fost 105), motivata in sensul ca petentele nu ar avea calitatea de
persoane indreptatite la restituire.
Prin actiune, petentele au invederat ca sunt mostenitoare testamentare
ale numitei A. C. N., de pe numele careia s-a nationalizat imobilul, pe care ea il
dobandise in anul 1939, prin 2 acte de vanzare-cumparare.
Au invederat totodata ca au depus testamentul, certificatul de
mostenitor emis in baza acestuia, actele de stare civila si copiile de pe actele de
identitate, declaratii de notorietate, din care rezulta ca ele sunt persoanele la care se
refera testamentul.
Astfel ca, in raport de prevederile Legii nr. 10/2001 au facut dovada
calitatii de persoane indreptatite la restituire, iar Primarul General al Municipiului
Bucuresti a emis o dispozitie de respingere cu indicarea prevederilor acesteia.
Primarul, prin reprezentant legal, a depus la dosar intampinare prin
care a aratat ca in conformitate cu prevederile legii, petentii trebuiau sa faca
dovada atat a calitatii de persoane indreptatite la restituire, cat si dovada titlului de
proprietate al autoarei lor si sa le depuna in termenul legal, respectiv pana la
solutionarea notificarii, la dosar, ceea ce in speta considera ca nu s-a facut.
La primul termen de jduecata s-au propus probe, respective inscrisuri
si expertiza topografica si constructii, care sa identifice imobilul, de catre
contestatoare, probe ce au fost admise.
Depunandu-se expertiza, intrucat din cuprinsul ei reiesea ca imobilul
ar fi fost nationalizat partial, instanta a solicitat precizari expertului si totodata
actul in baza caruia a constatat aceasta.
La termenul urmator, expertul a depus o fisa de inventar, apartinand
fostului ICRAL (SC APOLODOR SA) pe care s-ar fi bazat afirmatia ca imobilul
este partial nationalizat.
In cadrul probei cu inscrisuri, Primăria Orașului Brezoi, Serviciul
Fond Locativ, a depus o adresa din care ar fi rezultat ca o parte a imobilului este
detinut de Muzeu.
Fata de aceasta situatie s-au cerut precizari, fostul ICRAL (actual SC
APOLODOR SA) depunand la urmaotrul termen 2 decizii, prima referindu-se la
preluarea de catre stat in baza unei asa-zise donatii a d-nei A. C. N. a unui
apartament din imobil, iar cea de-a 2-a la restituirea aceluiasi apartament din
imobil catre d-na A. C. N.
La termenul de judecata, Primarul, prin reprezentant legal, fata de
actele depuse, a invocat exceptia lipsei calitatii procesuale pasive, aratand ca nu
este detinatorul legal al intregului imobil, ci doar asupra a 2 apartamente detinute
cu titlu de chirie, de catre chiriasi, restul imobiluluii apartinand Muzeului.
Contestatoarele s-au aparat punand concluzii pe exceptie, invocand faptul
ca nu exista acte legale de transfer de drept de administrare de la Primarie catre
Muzeu, ca fiind vorba de un imobil nationalizat, Primaria l-a preluat si mai mult,
desi in raport de Legea nr. 10/2001, daca nu ar fi avut calitate de persoana
indreptatita la solutionarea notificarii, ar fi trebuit sa identifice unitatea detinatoare
si sa-i trimita spre competenta solutionare, aceasta a purces la solutionarea
notificarii, ceea ce face ca in speta sa aiba calitatea procesuala pasiva si sa nu se
mai poata prevala de lipsa calitatii de persoana indreptatita sa solutioneze
notificarea.
Pe fond, contestatoarele au cerut sa se admita contestatia astfel cum a fost
formulata, ele depunand la dosar toate actele doveditoare privind calitatea de
persoana indreptatita la restituire, precum si dovada dreptului de proprietate al
autorilor si au aratat s-a nationalizat intreg imobilul si ca deciziile depuse de SC
APOLODOR SA, nu reprezinta nici titlu al statului si nici acte de preluare contrare
care sa dovedeasca nationalizarea partiala.
De asemenea, fata de motivarea referatului care a stat la baza dispozitiei de
respingere, ca in testament este prevazuta pastrarea destinatiei de muzeu a partii
ocupate la acea data de acesta, au aratat ca este vorba de un legat cu sarcina,
obligatia impusa prin testament neavand relevanta si nedovedind lipsa calitatii de
persoana indreptatita la restituire.
La acea data, respectiv 19 mai 2009, s-a ramas in pronuntare, pronuntarea
amanandu-se succesiv cu cate o saptamana.
Solutia pronuntata in dosar a fost acea de admitere a contestatiei si de
obligare a Primariei Brezoi de a emite o decizie de restituire in natura a imobilului
din Brezoi, strada Șoimului nr. 51 (fost 105) asa cum a fost identificat prin
expertiza, care omologata fiind va face parte din hotarare, hotararea urmand sa se
redacteze.
Speța II

Reclamanţii au învestit Judecătoria Brezoi cu o acţiune în constatarea


nulităţii absolute a contractului de ipotecă autentificat de fostul Notariatul de Stat
Judeţean Vâlea, contract încheiat între B.R.D. Sucursala M.K. şi reclamantul D.A.,
prin mandatar, în calitate de girant ipotecar.
Conform dispoziţiilor art. 3 pct. 11 Cod comercial, sunt considerate acte de comerţ
operaţiunile de bancă şi schimb. Practica judiciară a decis constant că împrumutul
şi garanţiile acestuia sunt comerciale, dacă sunt făcute de un comerciant.
întreprinderile bancare, făcând operaţiuni de bancă şi de schimb, sunt considerate,
potrivit art. 3 pct. 11 şi art. 7 Cod comercial, ca fiind comerciante. Conform art. 56
Cod comercial, dacă un act este comercial numai pentru una din părţi, toţi
contractanţii sunt supuşi în ce priveşte acel act legii comerciale. Prin aceasta, legea
comercială a voit să facă egale părţile faţă de acest act. în consecinţă, una din
părţile contractante, fiind comerciant care realizează operaţiuni de bancă şi schimb
- fapte de comerţ obiective, conform art. 3 pct. 11, actele încheiate de aceasta în
realizarea obiectului de activitate sunt acte comerciale şi sunt supuse legii
comerciale, conform art. 56, chiar şi atunci când cealaltă parte contractantă este
necomerciant. Contractul de ipotecă încheiat de reclamantul D.A., prin mandatar,
cu pârâta B.R.D., constituie un act comercial, accesoriu la contractul de credit şi îi
este aplicabilă legea comercială.
Conform art. 2 pct. 1 lit. a) Cod procedură civilă, tribunalele judecă în primă
instanţă procesele şi cererile în materie comercială, al căror obiect are o valoare de
până la 10 miliarde lei inclusiv, precum şi procesele şi cererile în această materie al
căror obiect este neevaluabil în bani. Acţiunea în nulitatea contractului de ipotecă
încheiat de bancă reprezintă o cerere în materie comercială neevaluabilă în bani,
competenţa de soluţionare în primă instanţă revenind Tribunalului Vâlcea - Secţia
Comercială.

S-ar putea să vă placă și