O problemă identificată în învățământul biologic actual și o posibilă rezolvare a acesteia

Biologia este știința naturală care se ocupă cu studiul vieții și al tuturor organismelor vii. Ca știință a vieții,
biologia studiază organismele din punct de vedere structural, al proceselor chimice, al interacțiunilor moleculare, al
mecanismelor fiziologice, al dezvoltării și al evoluției. În ciuda complexității acestei științe, există doar câteva
concepte simple care stau la baza acesteia, și anume teoria celulară, evoluția, genetica și homeostazia (Campbell et.
colab., 2006). Astfel, în teoria fundamentală a biologiei se spune că celula este unitatea de bază a vieții, gena este
unitatea de bază a eredității, iar evoluția este motivul apariției sau extincției speciilor. Organismele vii sunt sisteme
termodinamice a căror supraviețuire se bazează pe transformarea continuă a energiei și pe descreșterea entropiei
locale, cu scopul menținerii homeostaziei (stării de echilibru intern a unui organism) (Modell et. colab., 2015) (Davies
et. colab., 2013).
Termenul a fost introdus în știință în anul 1802 de către Jean-Baptiste de Lamarck și G. Treviranus și provine
din cuvintele grecești: bios – viață și logos – cuvânt, discurs, știință. Cele mai vechi cunoștințe scrise din domeniul
biologiei datează de la Aristotel și Teofrast. Dintre personalitățile biologice mondiale putem aminti pe Ernst Haeckel,
Jean-Baptiste de Lamarck, Carl Linné, Charles Darwin, G.J. Mendel și mulți alții. În prezent, biologia este una dintre
materiile standard de învățământ în școli și universități de pretutindeni, iar peste un milion de articole sunt publicate
anual într-un număr mare de jurnale din domeniul biologiei și medicinei (King et. Roberts, 1987).
În ceea ce privește învățământul biologic actual este bine cunoscut faptul că acesta se axează pe studierea
corpului uman, plantelor, animalelor, dar nu în ultimul rând și pe studierea ecologiei. În învățământul școlar, biologia
este o știință obligatorie, mai ales pentru profilul științelor naturii. Chiar dacă această disciplină este una obligatorie,
multe școli nu beneficiază de un laborator de biologie sau cel mai important, de materiale necesare (planșe, mulaje)
pentru a exemplifica elevilor componentele corpului uman, alcătuirea fiecărui sistem al organismului, componentele
sângelui, dar și materiale cu privire la studierea lecțiilor legate de plante, precum celula vegetală.
Lipsa materialelor didactice din cadrul lecțiilor de biologie este o problemă majoră în multe școli de la noi din
țară. Această problemă se datorează lipsei fondurilor, dar și a neglijenței elevilor în ceea ce privește păstrarea acestora
într-un loc sigur. Pentru ca o lecție de biologie să decurgă într-un mod echilibrat și eficient, atât pentru elevi cât și
pentru cadrele didactice, este nevoie de prezența planșelor și a mulajelor, pe care profesorul poate să le pună în fața
clasei pentru a explica anumite aspecte ale lecției pe baza acestora.
Pentru rezolvarea acestei probleme, m-am gândit că este mult mai eficient să discutăm cu elevii și să
propunem o anumită zi și un anumit interval orar în care să ne întâlnim, astfel încât, împreună să realizăm mulaje și
planșe cu cele necesare pentru viitoarele lecții de biologie. Pentru realizarea acestora, elevii au la dispoziție planșe,
creioane colorate, plastilină, markere, lipici, hârtie creponată, burete și alte materiale care să-i ajute la realizarea
mulajelor și a planșelor. Pe parcursul realizării materialelor didactice, profesorul îi monitorizează permanent pe elevi
pentru a evita orice accidentare, conflict (deoarece poate apărea atunci când doi elevi vor să facă același lucru) sau
orice neînțelegere, dar și pentru a-i ajuta atunci când au nevoie. Prin implicarea elevilor la realizarea acestor mulaje și
planșe, aceștia vor învăța cu mai multă dăruire, știind faptul că ei sunt cei care au ajutat la realizarea materialelor
didactice. De asemenea, atunci când elevii conștientizează faptul că materialele au fost realizate de ei, vor știi să le
aprecieze și să le păstreze cu o mai mare grijă decât au făcut-o vreodată. Pentru ca materialele să fie păstrate într-un
loc sigur, acestea sunt puse în sala profesorală acolo unde elevii nu pot ajunge la ele, acestea fiind aduse la ore de către
cadrul didactic.
Odată cu implicarea elevilor în realizarea materialelor, intervine creativitatea (care este foarte bogată și care
îi ajută atunci când întâmpină anumite probleme), munca în echipă, cooperarea, sprijinul reciproc, comunicarea,
ajutorul reciproc, înțelegerea și nu în ultimul rând respectul față de colegi.
Biologia presupune observarea multor imagini pentru exemplificare, pentru abilitatea de a înțelege anumite
procese care se petrec în interiorul organismului. Pentru aceasta este nevoie de proiectarea imaginilor pe un video-
proiector, de care nu toate școlile dispun, ceea ce reduce într-o oarecare măsură posibilitatea ca profesorul să-și
realizeze obiectivele propuse pentru lecție. De aceea, o soluție ar fi aceea de a propune în sala profesorală, strângerea
unor fonduri pentru a putea achiziționa un video-proiector care să fie pus într-o sală în care fiecare clasă să poată
merge (atunci când are nevoie). De asemenea, profesorul este nevoit să-și aducă propriul laptop pentru a putea să-și
ducă lecția la sfârșit.
 În concluzie, biologia este o materie care necesită prezența materialelor didactice pentru ca profesorul să-i
facă pe elevi să înțeleagă cu ușurință procesele complexe ce au loc în lumea vie. Cu ajutorul acestora, elevii vor fi
capabili să rețină cu ușurință cele explicate de profesor, iar biologia o să ajungă să fie îndrăgită de ei, datorită prezenței
planșelor, mulajelor, dar nu în ultimul rând, multitudinilor de imagini reprezentative. Să nu uităm faptul că, cu cât îi
implicăm mai mult pe elevii în realizarea anumitor activități, cu atât îi vom atrage către subiectul materiei.

BIBLIOGRAFIE:
1. Paul C.W. Davies, Elisabeth Rieper and Jack A. Tuszynski, 2013, Self-organization and entropy reduction in a
living cell, Biosystems, HHS Public Access, Author manuscript, Peer-reviewed and accepted for publication,
111(1): 1-10;
2. Neil A. Campbell, Brad Williamson, Robin J. Heyden and Pearson/Prentice Hall, 2006, Biology – Study and
teaching (Secondary), Boston, Mass.: Pearson/Prentice Hall;
3. Harold Modell, William Cliff, Joel Michael, Jenny McFarland, Mary Pat Wenderoth and Ann Wright, 2015, A
physiologist`s view of homeostasis, American Physiological Society, Advances in Physiology Education,
39(4): 259-266;
4. M. B. V. Roberts and T. J. King, 1987, Biology: a functional approach. Students` manual, Walton-on-Thames,
Surrey : Nelson.