INSTALAłII ELECTRICE NAVALE

ION ZAHARIA

3. INSTALAłII ELECTRICE NAVALE DE JOASĂ

TENSIUNE

3.1. DefiniŃii şi clasificări

3.1.1. DefiniŃii

Sistemul electroenergetic reprezintă ansamblul instalaŃiilor de producere,

transport, distribuŃie şi utilizare a energiei electrice, interconectate într-un anumit
mod şi având un regim comun (şi continuu) de producere şi consum a energiei
electrice.
InstalaŃia electrică defineşte un ansamblu de echipamente electrice
interconectate prin diferite tipuri de conductoare electrice, într-un spaŃiu dat,
formând un singur tot şi având un scop funcŃional bine determinat, montată la
bordul unei nave.
Echipamentul electric reprezintă un dispozitiv folosit pentru producerea,
transformarea, distribuŃia, transportul şi utilizarea energiei electrice.
Receptoare electrice sunt echipamente electrice care transformă energia
electrică în alte forme de energie.
Receptoarele electrice sunt:

de iluminat

de forŃă: – electromecanice (motoare electrice, electromagneŃi,
electrovalvule);
– electrotermice (cuptoare electrice, echipamente de
sudură).

3.1.2. Clasificare

InstalaŃiile electrice se pot clasifica după: rolul funcŃional, poziŃia în raport

cu procesul energetic, locul de amplasare, nivelul tensiunii, frecvenŃa şi modul de
protecŃie.
A. După rolul funcŃional se disting instalaŃiile electrice:
a) de producere a energiei electrice, aferente diferitelor tipuri de grupuri
electrogene;
b) de transport a energiei electrice, cuprinzând liniile electrice (racord,
distribuitor, coloana şi circuit);
c) de distribuŃie a energiei electrice: tablouri de distribuŃie;
d) de utilizare a energiei electrice, care se diferenŃiază în raport cu tipul
receptoarelor în: instalaŃii electrice de forŃă şi instalaŃii electrice de iluminat;
e) auxiliare, care cuprind instalaŃii pentru:

37
 INSTALAłII ELECTRICE NAVALE
ION ZAHARIA

− menŃinerea calităŃii energiei electrice: reglajul tensiunii;

− protecŃia personalului (echipajului) împotriva electrocutărilor prin
legarea la corpul navei (pământ);
− protecŃia navei şi echipamentelor prin instalaŃii de paratrăznet, de
avertizare incendiu;
− telecomunicaŃii.
B. În raport cu procesul energetic se disting:
a) instalaŃii electrice de curenŃi tari, cuprinzând elementele primare
implicate în procesul de producere, transport, distribuŃie şi utilizare a energiei
electrice;
b) instalaŃii electrice de curenŃi slabi, care deşi sunt înseriate în
circuitul fluxului energetic principal, contribuie la desfăşurarea în condiŃii optime
a proceselor energetice (instalaŃii AMC – automatizare, măsură şi control, de
avertizare incendiu, de telecomunicaŃii etc.).
C. După locul de amplasare se disting instalaŃii electrice:
− pe utilaj;
− în compartimentul maşini;
− pe punŃi:
o punŃi deschise (IP 56);
o punŃi închise (IP 44, IP 22);
− în încăperi cu pericol de explozie;
− în încăperi normale.
D. După nivelul de tensiune instalaŃiile electrice sunt:
− de joasă tensiune (JT) – sub 1000 V (marea majoritate a instalaŃiilor
electrice de pe navă);
− de înaltă tensiune (IT) – peste 1000 V (instalaŃiile electrice de propulsie
electrică a navelor, instalaŃii electrice de IT de la radiolocatoare, instalaŃii
electrice de aprindere de la caldarină, transformator + electrozi de aprindere).
E. După frecvenŃa tensiunii se clasifică în instalaŃii:
− de curent continuu;
− de curent alternativ, care pot fi de joasă frecvenŃă (0,1 – 50Hz),
industrială (50Hz sau 60Hz), medie (100 ÷ 1000 Hz) şi de înaltă frecvenŃă (peste
1000Hz).
F. În corelare cu modul de protecŃia, instalaŃiile electrice sunt:
− de tip deschis, persoanele sunt protejate numai împotriva atingerilor
accidentale a părŃilor aflate sub tensiune (TPD);
− de tip închis, la care părŃile componente sunt protejate împotriva
atingerilor, pătrunderilor corpurilor străine peste 1 mm, a picăturilor de apă, cât
şi a deteriorărilor mecanice (în C.M.);
− de tip capsulat, la care părŃile componente sunt protejate împotriva
atingerilor, pătrunderii corpurilor străine de orice dimensiuni, a apei din toate
direcŃiile şi contra deteriorărilor mecanice (instalaŃiile electrice de pe punŃi
deschise).

38
 INSTALAłII ELECTRICE NAVALE
ION ZAHARIA

3.2. CondiŃii de calitate în alimentarea cu energie

electrică a consumatorilor
A. Tensiunea de alimentare constantă ca valoare şi formă
Tensiunea la bornele receptoarelor trebuie să corespundă valorilor
nominale, iar variaŃiile posibile ale tensiunii să se încadreze în limitele admise de
RNR (70%→35%UN). Generatoarele nu pot fi cuplate decât când U ≥ 80% UN.
Generatoarele se decuplează când U scade de la 70% la 35% UN.
În exploatarea instalaŃiilor electrice variaŃiile de tensiune care apar pot fi:
− lente, datorită modificând în timp a încărcării receptoarelor prin procesul
tehnologic;
− rapide, datorită unor scurcircuite sau a unor modificări rapide ale
încărcării receptoarelor (ex. compresoarelor de aer, utilajelor de sudare etc.).
În cazul unor conectări şi deconectări de receptoare de mare putere pot, de
asemenea, interveni variaŃii rapide ale sarcinii.
Referitor la respectarea formei tensiunii de alimentare aceasta
interesează atât în cazul receptoarelor alimentate în c.c., cât şi a celor alimentate
în c.a. La receptoarele de c.c. sunt situaŃii când tensiunea de alimentare conŃine o
seria de armonici dacă sursa de tensiune este un mutator. În acest caz conŃinutul
de armonici trebuie limitat în funcŃie de efectele acestora asupra receptoarelor
prin respectarea coeficientului de distorsiune admis. Abaterea de la forma
sinusoidală a undei de tensiune determină funcŃionarea receptoarelor de c.a. în
regim deformant. Coeficientul de distorsiune al undei de tensiune se limitează la
5%.
Regimul deformant în instalaŃiile electrice = regimul energetic ale cărui
unde de tensiune şi curent sunt periodice, dar cel puŃin una din ele este
nesinusoidală.
Regimul deformant produce efecte negative în sistemul electroenergetic:
− PrezenŃa armonicilor determină creşterea valorii efective a mărimii
respective, curent sau tensiune, faŃă de fundamentală, deoarece
∞ ∞
I = I 12 + ∑ I ν , respectiv U = U 12 + ∑ U ν , în care cu indicele 1 s-a
ν =1 ν =1

notat valoarea efectivă a undei fundamentale.

− Scăderea factorului de putere şi ca urmare creşterea pierderilor de putere
şi energie datorită puterii aparente mărite. RelaŃiile factorului de putere sunt:
− în regim nesinusoidal:
P P
0<k= = <1 (3.2-1)
P2 + Q2 + R2 S
unde:
P = puterea activă
D = puterea deformantă

39
 INSTALAłII ELECTRICE NAVALE
ION ZAHARIA

Q = puterea aparentă
− în regim sinusoidal (P ≠ 0, Q ≠ 0, D = 0):
P
0 < k = cos ϕ = <1 (3.2-2)
P + Q2
2

Din relaŃiile (3.2-1) şi (3-2-2) se obŃine:

P P P P2 + Q2
k= = = ⋅ = cos ϕ ⋅ cos ξ
S P2 + Q2 + D2 P2 + Q2 P2 + Q2 + D2
(3.2-
3)
în care factorul:
P2 + Q2
cos ξ = <1 (3.2-4)
P 2 + Q 2 + D2
intervine în mod suplimentar datorită regimului deformant.
− Creşterea suplimentară a pierderilor de putere şi energie datorită
efectului pelicular, ca urmare a creşterii rezistenŃei conductoarelor cu frecvenŃa
armonicilor.
− Distorsiunea tensiunii şi a curentului caracterizată prin coeficientul de
distorsiune al tensiunii kdU şi al curentului kdI:
∞ ∞

∑ U ν2
ν=2
∑I
ν =2
2
ν
k dU = ∞
⋅ 100%; k dI = ∞
⋅ 100%,
2 2
∑U
ν =1
ν ∑I
ν =1
ν

în care intervine raportul dintre reziduul deformant şi valoarea efectivă a undei

periodice nesinusoidale. O undă se consideră practic sinusoidală dacă kd ≤ 5%.
Conform RNR – 1986 coeficientul de distorsiune kd:
∞
U 20 + ∑ U 2n
ν =2
kd = ⋅ 100% , în care:
Un
kd = coeficient de distorsiune
Un = valoarea eficace a armonicii “n” a tensiunii distorsionate
U1 = valoarea efectivă a primei armonici
U0 = valoarea componentei continue
kd ≤ 10%.
− Pierderi suplimentare şi cupluri parazite în maşinile asincrone şi
sincrone, însoŃite de încălziri suplimentare;
− Erori în funcŃionarea aparatelor de măsură, protecŃie şi comandă;

40
 INSTALAłII ELECTRICE NAVALE
ION ZAHARIA

− Perturbarea instalaŃiilor de iluminat cu lămpi fluorescente. Lămpile

fluorescente sub influenŃa armonicii ν = 2 cu amplitudine mai mare de 3% încep
să pâlpâie.
− Fenomenele de rezonanŃă armonică, având drept consecinŃe supracurenŃi,
supratensiuni şi perturbaŃii în reŃelele de telecomunicaŃii şi radio.
Metodele de reducere a regimului deformant cuprind două categorii de
soluŃii:
− realizarea receptoarelor deformante astfel că influenŃa lor asupra reŃelei
de alimentare să fie cât mai mică (motoarele de c.a. în montaje cu mutatoare sunt
echipamente deformante, surse de armonici de tensiune, ca urmare a deformării
curenŃilor absorbiŃi. Reducerea influenŃei armonicilor de curent în reŃea necesită
ca inductivitatea reŃelei să fie mică, iar cea a mutatorului pentru mare. Trebuie să
se stabilească o inductivitate optimă pentru mutator);
− folosirea unor instalaŃii speciale pentru reducerea conŃinutului de
armonici din sistem (folosirea filtrelor).

B. FrecvenŃa constantă a tensiunii de alimentare: 50 Hz sau 60Hz.

Abaterile maxim admise ale frecvenŃei sunt ± .

C. Simetria tensiunilor sistemului trifazat

Cauzele nesimetriei tensiunilor pot fi legate de instalaŃiilor de producere şi
transport, iar pe de altă parte de sarcinile dezechilibrate ale consumatorilor.
Nesimetria tensiunilor se exprimă prin coeficientul de nesimetrie definit
prin relaŃia:
100
ε U = (U A + a 2 U B + a U C ) ⋅ [%] , unde:
3
UA ,UB ,UC = fazorii tensiunilor de faze, în V;
UN = tensiunea nominală a reŃelei, în V;
a = e j2 π / 3 = operatorul complex.

D. Puterea necesară este stabilită de consumator pe baza procesului

tehnologic realizat.
La nave consumatorii pot fi:
− esenŃiali;
− neesenŃiali.

3.3. Elemente ale reŃelelor electrice de joasă tensiune

ReŃelele electrice de joasă tensiune se pot grupa în:

41
 INSTALAłII ELECTRICE NAVALE
ION ZAHARIA

A. ReŃele de distribuŃie – care fac legătura între punctele de distribuŃie şi

receptoare sau utilaje, cuprinzând totalitatea circuitelor de receptoare, respectiv
utilaje (ex. de la TPD la consumatori).
B. ReŃele de alimentare – fac legă1tura între generatoare şi tabloul
principal de distribuŃie şi între TPD – consumatori.
Tablourile de distribuŃie pot fi:
− principale (TPD) – alimentate de la generatoare şi care distribuie energia
electrică la consumatori şi tablouri secundare (auxiliare);
− secundare (auxiliare) – energia electrică este repartizată la consumatori
(receptoare sau utilaje).

42
 INSTALAłII ELECTRICE NAVALE
ION ZAHARIA

4. DISTRIBUłIA ENERGIEI ELECTRICE

4.1. Sisteme de distribuŃie

a) Pe nave sunt admise următoarele sisteme de distribuŃie a energiei
electrice:
a1) curent alternativ trifazat:
− cu trei conductoare, sistem izolat;
− cu trei conductoare, cu neutrul la masă;
− cu patru conductoare, cu neutrul la masă;
a2) curent alternativ monofazat:
− cu două conductoare, sistem izolat;
− cu două conductoare, din care unul legat la masă;
a3) curent continuu:
− cu două conductoare, sistem izolat;
− cu un conductor folosindu-se corpul navei ca fir de întoarcere în
următoarele condiŃii:
- pe navele cu 1600 TRB sau cu mai puŃin, numai pentru tensiuni până la
55 V;
- pe navele cu mai mult de 1600 TRB sau cu mai puŃin, numai pentru
tensiuni până la 55 V pentru sisteme limitate local la masă (exemplu sisteme de
pornire).
Pentru navele petroliere şi combinate destinate transportării de lichide cu
temperatura de inflamabilitate de 600C şi mai scăzută, sau pentru transportarea
lichidelor cu temperatură de inflamabilitate mai mare de 600C ce trebuie
preîncălzite cu max. 150C pentru distribuŃia energiei electrice sunt admise numai
următoarele sisteme:
− cu două conductoare izolate, pentru curent continuu;
− cu două conductoare izolate, pentru curent alternativ monofazat;
− cu trei conductoare izolate, pentru curent alternativ trifazat;
(de asemenea pentru tensiuni de la 10000 la 11000 Vca);
− cu trei conductoare, cu punct de nul împământat printr-o rezistenŃă activă
de valoare mare pentru tensiuni de la 1000 la 11000 Vca.
Se admite utilizarea sistemelor împământate de distribuŃie a energiei
numai pentru alimentarea următorilor consumatori, cu condiŃia utilizării lor în
afara spaŃiilor şi încăperilor cu pericol de explozie:
− sistemul de protecŃie catodică cu curent aplicat pentru protecŃia
anticorozivă a corpului;
− sistemul de control şi măsurare a rezistenŃei de izolaŃie, dacă curentul
prin corpul navei nu depăşeşte 30 mA în condiŃiile cele mai defavorabile;

43
 INSTALAłII ELECTRICE NAVALE
ION ZAHARIA

− sistemele de pornire electrică a motoarelor cu combustie internă.

Pentru tensiuni de 1000 V şi mai mari trebuie să se utilizeze numai un
sistem de distribuŃie cu 3 conductoare cu nulul legat la corpul navei direct sau
printr-un rezistor.
În sistemul de curent alternativ trifazat conectarea consumatorilor trebuie
să se facă astfel încât, în condiŃii normale, curentul diferitelor faze să nu varieze
cu mai mult de 15%.
La instalaŃiile de comunicaŃii interioare şi semnalizări (telegrafele electrice
ale maşinilor, comunicaŃii interioare de serviciu, semnalizarea de alarmă
generală, semnalizarea detectării incendiului, semnalizarea închiderii uşilor
etanşe, semnalizarea chemării mecanicilor) trebuie să se utilizeze sisteme de
alimentare electrice nelegate la pământ.
La sistemele de distribuŃie a energiei electrice, la care se foloseşte corpul
navei drept conducător de întoarcere, toate circuitele finale trebuie să fie
executate cu două fire.

4.2. ReŃele electrice

ReŃelele electrice care fac parte din sistemul de producere şi distribuire a

energiei electrice la bordul navelor. Sistemul cuprinde centrala electrică
(generatoarele şi T.P.D.), reŃelele şi tablourile secundare de distribuŃie şi
consumatorii de energie electrică de pe nave. ReŃelele electrice cuprind
ansamblul cablurilor, conductoarelor şi tablourilor de distribuŃie care servesc la
alimentarea cu energie electrică cu diferiŃi parametrii a consumatorilor instalaŃi.
Legăturile dintre generatoarele navei şi T.P.D. şi dintre acestea şi
tablourile secundare constituie reŃeaua principală a navei.
ReŃelele care fac legătura de la T.P.D. cu tablourile auxiliare instalate în
diferitele compartimente ale navelor şi cu tablourile consumatorilor principali se
numesc reŃele de distribuŃie. În funcŃie de destinaŃia reŃelelor de distribuŃie se
deosebesc: reŃele de forŃă (pentru alimentarea motoarelor electrice), reŃea de
iluminat şi reŃele speciale.

a) ReŃele de forŃă

Sunt destinate alimentării consumatorilor mari de energie electrică, maşini

acŃionate de motoare electrice cu pornitoare magnetice sau staŃii magnetice.
Astfel, din T.P.D. se alimentează direct următorii consumatori principali:

InstalaŃia de propulsie electrică, care cuprinde de obicei, generatoare

separate cu această destinaŃie şi echipamentul pentru pornirea, reglarea vitezei,
frânarea şi inversarea sensului motoarelor care acŃionează elicele de propulsie;

44
 INSTALAłII ELECTRICE NAVALE
ION ZAHARIA

InstalaŃia de guvernare, care cuprinde două circuite separate (câte unul

prin fiecare bord al navei) pentru alimentarea maşinilor electrice sau agregatelor
hidraulice care realizează deplasarea penei cârmei;

InstalaŃia de ancorare, care cuprinde circuitul de alimentare a staŃiei
magnetice de comandă a motorului electric al vinciului de ancoră;

InstalaŃia pompelor de incendiu, care cuprinde pornitoarele magnetice cu
comanda de la distanŃă a motoarelor electrice de acŃionare;

InstalaŃia pompelor de santină, care cuprinde reŃeaua de alimentare şi
pornitoarele magnetice ale pompelor ce asigură evacuarea apei şi reziduurilor
rezultate de scurgerile din compartimentul maşini.

InstalaŃia de compresoare, necesară pentru producerea aerului comprimat
folosit la pornirea motorului principal, tyfon etc;

InstalaŃiile frigorifice, care sunt existente pe toate navele;

InstalaŃiile de ventilare a încăperilor de locuit;

InstalaŃiile de încălzire la navele la care se asigură încălzirea electric şi
instalaŃiile din bucătăriile navei;

InstalaŃiile din atelierele navei, destinate activităŃilor de întreŃinere şi
reparare a echipamentelor de bord;

InstalaŃiile pentru încărcarea acumulatoarelor.


b) ReŃele de iluminat

ReŃeaua iluminatului normal: - este destinată alimentării cu energie

electrică a tuturor lămpilor montate în compartimentele navei, cabine, punŃi,
cabine de comandă. Din această reŃea se leagă şi prizele din cabinele de locuit
pentru alimentarea consumatorilor portativi. Pentru alimentarea luminilor din
timonerie se folosesc circuite independente de restul circuitelor de iluminat. În
compartimentul maşinilor se foloseşte iluminatul asigurat de două grupe de
circuite. Aranjarea corpurilor de iluminat este determinată de necesitatea
asigurării unui iluminat satisfăcător chiar şi numai cu un grup de circuite, în
cazul defectării celuilalt. Circuitele de iluminat normal sunt protejate prin
siguranŃe fuzibile sau automate, câte două pe fiecare circuit.
ReŃeaua iluminatului de navigaŃie: - asigură alimentarea lămpilor prin
care se poate determina noaptea poziŃia şi tipul navei şi situaŃiile de navigaŃie ale
acesteia (marş, ancoră, dragaj, remorcare etc.). Având în vedere importanŃa
acestor lumini pentru siguranŃa navei, tablourile reŃelei sunt dublu alimentate, iar
în camera de comandă există un sistem de supraveghere a funcŃionării şi
alarmare în cazul întreruperii unei lămpi de poziŃie.
ReŃeaua iluminatului de avarie: - este folosită pentru alimentarea
luminilor de navigaŃie şi de semnalizare în cazul întreruperii alimentării normale
ale acestora. Această reŃea trebuie să asigure de asemenea 25 % din iluminatul
compartimentelor maşinilor, iluminatul culoarelor de trecere, a scărilor, punŃilor
bărcilor şi posturilor de comandă ale navei. Această reŃea se alimentează din

45
 INSTALAłII ELECTRICE NAVALE
ION ZAHARIA

tabloul de distribuŃie de avarie şi cuprinde un întrerupător pentru toate lămpile de

iluminat menŃionate.
Separat se alimentează numai lămpile de navigaŃie.
ReŃeaua aparatelor de navigaŃie: - cuprinde sistemele de distribuire şi
alimentare a aparatelor de navigaŃie: sonde, telegrafe de maşini, axiometre pentru
indicarea poziŃiei cârmei etc.
ReŃeaua de semnalizare: - cuprinde soneriile de pe navă pentru darea
semnalelor acustice de alarmare a echipajului în cazuri de incendiu, de avarie, de
abandonare a navei, precum şi instalaŃiile de detectare şi semnalizare a
incendiilor pe nave.
ReŃele speciale: - cuprind instalaŃia de paratrăsnet, instalaŃii de iluminat
festiv, iluminat portativ de tensiune redusă, reŃeaua de prize de alimentare a
sculelor electrice portative etc.

4.3. Sisteme de distribuŃie a energiei electrice la bordul

navelor
Modul de alimentare a consumatorilor de energie electrică pe nave diferă
după natura curentului electric produs la bord şi după specificul de alimentare al
receptoarelor.
Curentul electric folosit la nave este continuu sau alternativ.
Tensiunea sub care se furnizează energia electrică este stabilită de regulă
şi nu se poate depăşi următoarele valori: pentru curent continuu 230 V, pentru
curent alternativ monofazat 230 V la 50 Hz pentru curent alternativ trifazat 380
V la 50 Hz.
Tensiunile pentru scule portative sau pentru prize instalate în locuri umede
nu trebuie să depăşească 24 V, iar pentru prizele din locuri foarte umede – 12 V
(c.c. sau c.a.).

4.3.1 DistribuŃia energiei electrice de curent continuu

Curentul continuu obŃinut de la bornele generatoarelor se poate distribui

consumatorilor în mai multe sisteme.
a) Sistemul unipolar, având polul negativ al generatorului legat la corpul
navei, considerat conductor de întoarcere şi polul pozitiv distribuit la toŃi
consumatorii prin conductor izolat. Este folosit la navele cu tensiunea bordului
sub 30 V (şalupe, remorchere etc.).

+ Fig. 4.3-1. Sistemul

unipolar de distribuŃie a
G energiei electrice de c.c.
M
-
46
 INSTALAłII ELECTRICE NAVALE
ION ZAHARIA

b) Sistemul bipolar – cu două conductoare, izolate faŃă de corpul navei.

Se foloseşte uneori la nave sistemul bipolar la care conductorul negativ este legat
şi la corpul navei. Acest sistem nu este recomandat de R.N.R.

Fig. 4.3-2. Sistemul

bipolar de distribuŃie a
G energiei electrice de c.c.
M

4.3.2. DistribuŃia energiei electrice de curent alternativ

La navele cu reŃea de curent alternativ, distribuŃia energiei electrice este

realizată în două sisteme:
a) Sistemul cu trei conductoare izolate: - care cuprinde reŃelele care au
tensiunea de linie până la 250 V. În acest caz, motoarele electrice se leagă la
tensiunea de 3 x 220 V, iar iluminatul se asigură prin legarea corpurilor de
iluminat între faze.

G
~3

M
~3
Fig. 4.3-3. Sistemul cu trei conductoare izolate

b) Sistemul cu patru conductoare cu fir neutru legat la masă.

La acest sistem, consumatorii de forŃă (motoare electrice; elemente de
încălzire trifazate) se leagă la tensiunea de linie, iar receptoarele monofazate şi
iluminatul se leagă la tensiunea de fază, între o linie şi firul neutru.

G
~ Fig. 4.3-4.a.
3
Sistemul cu
patru
conductoare cu
M fir neutru legat
~3
la masă

47
 INSTALAłII ELECTRICE NAVALE
ION ZAHARIA

G
~3

M
~3

Fig. 4.3-4.b. Sistemul cu patru conductoare cu fir neutru legat la masă

la secundarul transformatorului

4.4. Sisteme de reŃele electrice de distribuŃie

ReŃelele de distribuŃie a energiei electrice pe nave realizează legarea
generatoarelor navei la T.P.D. şi alimentarea în continuare a tablourilor
secundare, auxiliare şi a consumatorilor.

4.4.1. Tipuri de reŃele electrice navale

Din punct de vedere al circulaŃiei energiei electrice, reŃelele pot fi realizate

sub formele: radială, inelară, în bucle şi cu linie principală (fider unic).
1. ReŃeaua radială: asigură alimentarea fiecărui consumator sau tablouri
secundare direct de la T.P.D..
G G

Fig. 4.4-1. ReŃea

electrică radială

Fiecare consumator este independent, sistemul radial având avantajul că

un eventual defect pe o coloană de alimentare nu afectează ceilalŃi consumatori.

48
 INSTALAłII ELECTRICE NAVALE
ION ZAHARIA

De asemenea, permite manevrarea centralizată de la T.P.D. a alimentării

consumatorilor principali.
Pe nave, sistemul de reŃea radială implică un număr mare de circuite şi de
treceri prin pereŃii etanşi.
2. ReŃeaua inelară: realizează o alimentare succesivă a consumatorilor
şi o întoarcere la tabloul principal. Cele două coloane de alimentare a inelului de
distribuŃie sunt amplasate fiecare în câte un bord al navei, astfel încât în cazuri
extreme, alimentarea să poată fi realizată de oricare din coloane.

G G

Fig. 4.4-2. ReŃea electrică

inelară

Dimensionarea coloanelor este făcută pentru a asigura alimentarea corectă

a tuturor receptoarelor, chiar şi cu o singură coloană.
3. ReŃeaua în bucle: este o reŃea formată din mai multe inele.
Alimentarea consumatorilor se poate asigura uşor la avarierea unei coloane,
tablourile secundare fiind legate ca la reŃeaua radială, dar există şi legături între
tablourile principale şi secundare.

G G

Fig. 4.4-3.
ReŃea electrică în
bucle

4. ReŃeaua cu linie principală: constă dintr-o coloană unică din care se

alimentează toŃi consumatorii. Dacă pe această reŃea apare un defect toŃi
consumatorii din aval vor fi scoşi din funcŃiune. Din acest motiv, reŃeaua cu linie
principală nu se mai foloseşte pe nave.

G Fig. 4.4-4. ReŃea

electrică cu linie
principală
G

49
 INSTALAłII ELECTRICE NAVALE
ION ZAHARIA

4.4.2. Moduri de alimentare a consumatorilor din TPD

1. Alimentarea consumatorilor prin TPD de la generatoarele navei

Consumatorii care asigură vitalitatea navei (sistem de guvernare, de

ancoră, luminile de navigaŃie) sunt prevăzuŃi cu dublă alimentare din T.P.D.
În construcŃia navelor moderne, pentru funcŃionarea sigură a
generatoarelor în paralel se prevede deconectarea unui grup de consumatori
neesenŃiali, atunci când sarcina pe generatoare ar creşte prin ieşirea din funcŃiune
a unui generator.
Consumatorii neesenŃiali sunt legaŃi la un sistem de bare comun, notat cu
1, alimentat din barele principale printr-un întrerupător automat 2, a cărui bobină
de declanşare 3 este alimentată din cele trei relee de curent maxim al
generatoarelor.
Dacă protecŃia unui generator (de curent maxim, de tensiune minimă sau
de putere inversă) produce decuplarea întrerupătorului automat 5 al acestuia,
sarcina este preluată de celelalte generatoare. În cazul în care unul sau ambele
generatoare rămase vor fi încărcate peste sarcina nominală, protecŃia de curent 4
va da comanda de decuplare a consumatorilor neesenŃiali, reducându-se astfel
sarcina totală.
Următorii consumatori vor fi alimentaŃi prin circuite separate de la barele
TPD de la generator sau prin transformator:
− dispozitivele de acŃionare electrică a instalaŃiei de guvernare;
− dispozitivele de acŃionare electrică a instalaŃiei de ancorare;
− dispozitivele de acŃionare electrică a pompelor de incendiu;

50
 INSTALAłII ELECTRICE NAVALE
ION ZAHARIA

Consumatori Consumatori importanti

neesentiali

G G G
4
~ ~ ~
Fig. 4.4-5. Conectarea consumatorilor la TPD

− dispozitivele de acŃionare electrică a pompelor de santină;

− dispozitivele de acŃionare electrică a compresoarelor şi pompelor din
sistemul sprinkeler;
− girocompasul;
− tabloul instalaŃiei frigorifice din magazii;
− dispozitivele de acŃionare electrică a agregatelor de excitaŃie a instalaŃiei
electrice de propulsie;
− tablourile iluminatului principal;
− tabloul radiostaŃiei;
− tabloul aparatelor de navigaŃie;
− tabloul felinarelor de navigaŃie;
− tablourile de secŃie şi tablourile sau aparatajul de distribuŃie pentru
alimentarea altor consumatori importanŃi grupaŃi după principiul uniformităŃii
funcŃiilor executate de ei;
− dispozitivele de distribuŃie ale pupitrului unificat de comandă (PCSMP);
− tabloul staŃiei de semnalizare automată a incendiului;
− dispozitivele de acŃionare electrică a mecanismelor care asigură
funcŃionare instalaŃiei principale de forŃă;

51
 INSTALAłII ELECTRICE NAVALE
ION ZAHARIA

− tablourile dispozitivelor de acŃionare electrică a instalaŃiilor de ridicat, a

instalaŃiilor de acostare – legare, a instalaŃiilor de manevră a bărcilor şi
instalaŃiilor de ventilaŃie şi de încălzit;
− dispozitivul de comandă a elicelor cu pas reglabil;
− instalaŃia de încărcare a bateriilor acumulatoarelor de pornire şi a
bateriilor de alimentare a instalaŃiilor esenŃiale;
− tablourile de alimentare ale acŃionărilor electrice pentru închiderea uşilor
etanşe şi a uşilor antifoc, de asemenea tablourile de semnalizare a poziŃiei şi
închiderii uşilor etanşe şi antifoc;
− tabloul instalaŃiei frigorifice, al sistemului de stingere cu CO2 de joasă
presiune;
− alte mecanisme şi instalaŃii.
− În condiŃii normale de funcŃionare TDA trebuie să se alimenteze la TPD.
− Dispozitivele de acŃionare electrică ale celorlalte mecanisme se pot
alimenta de la tablourile de secŃie sau de la instalaŃiile speciale de distribuŃie
alimentării instalaŃiilor esenŃiale. Dacă barele TPD sunt secŃionate şi au
separatoare, atunci echipamentele electrice, tablourile de secŃie, instalaŃiile
speciale de distribuŃie sau pupitrele care sunt dublate sau care sunt alimentate
prin două circuite trebuie să fie conectate la secŃii diferite ale TPD.

2. Alimentarea consumatorilor prin TPD de la mal

Alimentarea consumatorilor prin TPD cu energie electrică de la mal se

face conform schemei din Fig. 4.4-6, atunci când nava se află legată la cheu.

52
 INSTALAłII ELECTRICE NAVALE
ION ZAHARIA

Alimentare

de la mal

Consumatori
ce pot fi
alimentati
de la mal

G G G
Fig. 4.4-6. Schema electrică a alimentării navei de la mal

4.5. Tablouri de distribuŃie

Pentru asigurarea producerii, distribuirii şi măsurării parametrilor energiei
electrice a navelor, aparatele de conectare, de protecŃie şi de măsură sunt montate
pe tablouri de distribuŃie, care au o construcŃie independentă, permiŃând
alimentarea tabloului cu energie şi distribuirea acesteia la consumatorii deserviŃi
de tabloul respectiv.

4.5.1. Tablouri principale de distribuŃie

Tabloul principal de distribuŃie (T.P.D) – realizează centralizarea

energiei electrice produse de generatoare şi distribuirea ei la diferiŃi consumatori
sau grupe de consumatori de pe navă. Generatoarele se pot conecta la T.P.D. în
două feluri:
1. Conectarea independentă: este realizată prin conectarea fiecărui
generator la un sistem propriu de bare în T.P.D., urmând să se realizeze
conectarea consumatorilor după dorinŃă şi funcŃie de încărcarea generatoarelor la
unul dintre sistemele de bare colectoare ale generatoarelor.

53
 INSTALAłII ELECTRICE NAVALE
ION ZAHARIA

În acest mod, fiecare generator lucrează independent, debitând energie

consumatorilor legaŃi la sistemul său de bare la un moment dat. Deranjamentele
intervenite la unul dintre generatoare, nu afectează funcŃionarea celorlalte
generatoare sau a consumatorilor
Consumatori legaŃi la acestea.
Acest mod de conectare
este folosit foarte rar şi în cazuri
speciale.

Fig. 4.5-1. TPD cu bare

independente pentru fiecare
generator

G1 G2 G3

2. Conectarea în paralel: este soluŃia adoptată în construcŃia modernă a

navelor. La acest mod de
Consumatori conectare, în T.P.D. există un
singur sistem de bare comun
pentru toate generatoarele, de la
care se alimentează toŃi
consumatorii.

Fig. 4.5-2. TPD care permite

conectarea în paralel a
generatoarelor

Organizarea T.P.D. este

realizată pe panouri separate,
pentru uşurarea supravegherii.
Astfel, există câte o secŃie (panou)
G G G pentru fiecare generator; aceste
panouri sunt amplasate alăturat,

h
54
 INSTALAłII ELECTRICE NAVALE
ION ZAHARIA

pentru a se putea urmări simultan indicaŃiile aparatelor de măsură pentru

executarea corectă a manevrelor de cuplare în paralel a generatoarelor. Pe aceste
panouri se află aparatele de conectare (întreruptoare automate) a generatoarelor
la bare sau butoanele de comandă a închiderii şi deschiderii acestor automate,
aparatele de măsură ale parametrilor energiei electrice produse, aparatele de
măsură a rezistenŃei de izolaŃie, lămpi de semnalizare, manetele reostatelor de
excitaŃie ale generatoarelor. Pe tablourile de la navele de curent alternativ se află
şi manetele de comandă de la distanŃă a regulatoarelor de turaŃie a motoarelor
primare de acŃionare, folosite pentru cuplarea în paralel şi repartizarea sarcinii pe
generatoare.
În continuare T.P.D. cuprinde panourile consumatorilor importanŃi care se
alimentează direct de la bare şi panourile pentru comanda iluminatului principal
şi a tablourilor auxiliare. Un panou separat este destinat pentru alimentarea cu
energie de la mal, în cazul staŃionării în port. În acest caz, pe navă nu
funcŃionează motoarele auxiliare şi nu este nevoie să fie puse în funcŃiune o serie
de agregate, urmând să fie alimentat numai iluminatul şi încălzirea. Deoarece
alimentarea de la mal se face prin cablu, în T.P.D. se impune decuplarea
consumatorilor care nu trebuie să funcŃioneze şi a căror cuplare întâmplătoare ar
cauza bunei funcŃionări a celorlalŃi consumatori ce se alimentează de la mal. La
navele cu reŃea de curent alternativ iluminatul fiind asigurat prin transformatoare,
de la mal se va prelua tot curent alternativ, folosindu-se transformatoarele navei.
Pe toate tablourile de distribuŃie se prevăd etichete explicite privind
destinaŃia aparatelor de pe tablou, precum şi poziŃiile “conectat” şi “deconectat”
ale comutatoarelor şi întrerupătoarelor.

4.5.2. Tablouri secundare (auxiliare) de distribuŃie

Pentru a nu complica prea mult construcŃia T.P.D., consumatorii se

alimentează în grup de la tablouri secundare sau auxiliare. Se construiesc de
exemplu, tablouri separate pentru iluminat, care asigură alimentarea a 9-10
circuite. Tablourile secundare se realizează în construcŃie protejată împotriva
picăturilor de apă. Intrările cablurilor se fac de regulă pe partea inferioară, cu
întărituri împotriva solicitărilor mecanice.
Pentru asigurarea comutării şi protejării circuitelor, tablourile secundare
sunt prevăzute cu întrerupătoare şi siguranŃe pe fiecare circuit. SiguranŃele pot fi
fuzibile sau automate şi se montează pe fiecare pol al circuitului. La tablourile
pentru circuite cu tensiuni până la 24 V curent continuu sau curent alternativ se
admite montarea de siguranŃe numai pe un pol.
Tablourile secundare sunt prevăzute cu o lampă de semnalizare a prezenŃei
tensiunii de alimentare din T.P.D.. FuncŃiunea fiecărui tablou este prezentată pe
o schemă care se află pe partea interioară a uşii (capacului), cu indicarea
denumirii fiecărui circuit sau a destinaŃiei acestora, precum şi indicarea
curentului din circuite şi a siguranŃelor de protecŃie.

55
 INSTALAłII ELECTRICE NAVALE
ION ZAHARIA

Unele tablouri secundare au funcŃiuni mai complexe, cuprinzând de

exemplu, contactoare şi relee pentru realizarea diferitelor scheme funcŃionale. De
asemenea, la unele tablouri se prevede montarea de aparate de măsură pentru
determinarea caracteristicilor de lucru ale circuitelor alimentate.

4.6. Tensiuni admisibile la bordul navelor

Tensiunile nominale la bornele surselor de energie electrică, destinate
pentru alimentarea reŃelei de bord nu trebuie să depăşească următoarele valori:
− 400 V la curent alternativ trifazat cu frecvenŃa de 50 Hz, sau 460 V la
curentul alternativ trifazat cu frecvenŃă de 60 Hz;
− 230 V la curent alternativ monofazat cu frecvenŃa de 50 Hz, sau 270 V la
curentul alternativ monofazat cu frecvenŃa de 60 Hz;
− 230 V la curent continuu.
Tensiunea nominală de la bornele consumatorilor nu trebuie să depăşească
valorile indicate în tabelul 4.6.1.
Tabel 4.6.1. Tensiuni nominale la bornele consumatorilor
Nr. Denumirea instalaŃiilor Tensiuni nominale maxime
crt. c.c. [V] c.a. [V]
1. InstalaŃii de forŃă, circuite de
comandă, aparate de încălzit 380; 50 Hz
şi electrotermice montate în 230 440; 60 Hz
alte încăperi decât cele
menŃionate la poziŃia 2.
2. Radiatoare în cabine şi 220 2201,3
încăperi pentru pasageri
3. Iluminat, semnalizare, 220 2202,3
comunicaŃii interioare
4. Prize de curent în încăperi 220 2203
uscate
5. Prize de curent pentru maşini
unelte nefixate şi cutii mobile 24 42
de comandă la distanŃă
6. Prize de curent pentru lămpi
portative instalate în locuri 24 24
periculoase (umede)
7. Prize de curent pentru lămpi
portative instalate în locuri 12 12
foarte periculoase (foarte
umede)

56
 INSTALAłII ELECTRICE NAVALE
ION ZAHARIA

ObservaŃii:
1. Se admite utilizarea c.a. 380 V cu condiŃia să se aplice măsurile speciale
de protecŃie: execuŃie protejată care să asigure imposibilitatea accesului la părŃile
aflate sub tensiune, fără folosirea unor scule speciale, carcasele să fie prevăzute
cu tăbliŃă care să indice mărimea tensiunii.
2. Se admite utilizarea prizelor cu tensiunea 380 V pentru alimentarea
instalaŃiilor mobile, fixate în timpul lucrului.
3. Se admite pentru instalaŃiile de c.a. cu tensiunea maximă 250 V şi
frecvenŃa 60 Hz.

4.7. Reglarea tensiunii generatoare de curent alternativ

− Fiecare generator de c.a. trebuie să aibă un sistem independent pentru
reglarea automată a tensiunii.
− Sistemele de reglare a tensiunii agregatelor de c.a. trebuie să fie alese
faŃă de caracteristicile de reglare a motoarelor de acŃionare, astfel încât în cazul
variaŃiilor de sarcină de la mersul în gol până la sarcina nominală, în cazul unui
factor de putere cos ϕ = 0,8, tensiunea nominală să fie menŃinută cu o precizie
până la ± 2,5% (agregatele de avarie până la ± 3,5%).
− Pentru generatoarele principale, se admite menŃinerea constantă a
tensiunii în limitele ± 3,5% din tensiunea nominală, la un factor de putere de la
0,6 până la 0,9 excluzând pe cel nominal. Se recomandă totuşi ca reglarea
tensiunii generatorului să fie menŃinută şi în acest caz în limitele ± 2,5% din
tensiunea nominală. CondiŃia de mai sus se referă la cazurile cu un număr de
rotaŃii ale agregatului şi la o sarcină nominală a generatorului.
− VariaŃia bruscă a sarcinii simetrice a generatorului care funcŃionează cu
un număr nominal de rotaŃie şi cu tensiune nominală la un curent şi factor de
putere dat nu trebuie să provoace o scădere a tensiunii nominale sub 85% şi o
creştere a acesteia peste 120%.
După aceasta, tensiunea generatorului trebuie să se restabilească în decurs
de max. 1,5 s în limitele de ± 3% din tensiunea nominală. Pentru agregatele de
avarie, aceste valori pot fi mărite până la o durată de 5 s, iar pentru tensiune până
la ± 4% din tensiunea nominală.
În cazul în care lipsesc date precise privitoare la valorile maxime ale
sarcinii instantanee, care se conectează la sarcina existentă a generatorului se
poate adopta o sarcină cu o valoare de 60% din curentul nominal, cu un factor de
putere inductiv 0,4 sau mai mic, conectată la mersul în gol şi apoi deconectată.
DefecŃiunile din sistemul de reglare automată al generatoarelor nu trebuie
să conducă la apariŃia unor supratensiuni periculoase la bornele acestora.

57
 INSTALAłII ELECTRICE NAVALE
ION ZAHARIA

4.8. Alimentarea instalaŃiilor esenŃiale

Următorii consumatori, conform cerinŃelor din Regulile RNR, vor fi
alimentaŃi prin circuite separate de la barele TPD de la generator sau prin
transformator: -dispozitivele de acŃionare electrică a instalaŃiei de guvernare; -
dispozitivele de acŃionare electrică a instalaŃiei de ancorare; -dispozitivele de
acŃionare electrică a pompelor de incendiu; -dispozitivele de acŃionare electrică a
pompelor de santină; -dispozitivele de acŃionare electrică a compresoarelor şi
pompelor din sistemul sprinleler; -girocompasul; -tabloul instalaŃiei frigorifice
din magazii; -dispozitivele de acŃionare electrică a agregatelor de excitaŃie a
instalaŃiei electrice de propulsie; -tablourile iluminatului principal; -tabloul
radiostaŃiei; -tabloul aparatelor de navigaŃie; -tabloul felinarelor de navigaŃie; -
tablourile de secŃie şi tablourile sau aparatajul de distribuŃie pentru alimentarea
altor consumatori importanŃi grupaŃi după principiul uniformităŃii funcŃiilor
executate de ei; -dispozitivele de distribuŃie ale pupitrului unificat de comandă
(PCSMP); -tabloul staŃiei de semnalizare automată a incendiului; -dispozitivele
de acŃionare electrică a mecanismelor care asigură funcŃionare instalaŃiei
principale de forŃă; -tablourile dispozitivelor de acŃionare electrică a instalaŃiilor
de ridicat, a instalaŃiilor de acostare – legare, a instalaŃiilor de manevră a bărcilor
şi instalaŃiilor de ventilaŃie şi de încălzit; -dispozitivul de comandă a elicelor cu
pas reglabil; -instalaŃia de încărcare a bateriilor acumulatoarelor de pornire şi a
bateriilor de alimentare a instalaŃiilor esenŃiale; -tablourile de alimentare ale
acŃionărilor electrice pentru închiderea uşilor etanşe şi a uşilor antifoc, de
asemenea tablourile de semnalizare a poziŃiei şi închiderii uşilor etanşe şi antifoc;
-tabloul instalaŃiei frigorifice, al sistemului de stingere cu CO2 de joasă presiune;
-alte mecanisme şi instalaŃii.
În condiŃii normale de funcŃionare TDA trebuie să se alimenteze la TPD.
Dispozitivele de acŃionare electrică ale celorlalte mecanisme se pot
alimenta de la tablourile de secŃie sau de la instalaŃiile speciale de distribuŃie
alimentării instalaŃiilor esenŃiale. Dacă barele TPD sunt secŃionate şi au
separatoare, atunci echipamentele electrice, tablourile de secŃie, instalaŃiile
speciale de distribuŃie sau pupitrele care sunt dublate sau care sunt alimentate
prin două circuite trebuie să fie conectate la secŃii diferite ale TPD.

58