Tehnologii Moderne in Domeniul Tratarii APELOR

TEHNOLOGII MODERNE IN DOMENIUL TRATARII APELOR
UZATE
GUGIU ALEXANDRA
JURJU ANA MARIA

Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti, Facultatea de Hidrotehnica
Tehnologii moderne in domeniul tratarii apelor uzate
MASTER INGINERIE GEOTEHNICA, ANUL 1
CONTINUT
I. INTRODUCERE ................................................................................................................................... 3
1.1. SITUATIA APELOR UZATE IN LUME ................................................................................... 3

1.2. SITUATIA APELOR UZATE LA NIVELUL UNIUNII EUROPENE.................................. 4
II. MONITORIZAREA ON-LINE ......................................................................................................... 8

2.1. DESCRIERE GENERALA ............................................................................................................ 8
2.2. MASURAREA. DE CE SI CUM ? ................................................................................................ 9
2.3. DE LA NEVOI LA SOLUTII- MASURATORI SI SENZORI ............................................. 10
2.4. PRINCIPALII PARAMETRII MONITORIZATI DE SISTEMELE ON-LINE ............... 16
2.4.1. MASURAREA ON-LINE A OXIGENULUI DIZOLVAT ................................................ 18
2.4.2. MASURAREA ON-LINE A PH-ULUI/ORP ..................................................................... 22
2.4.3. MASURAREA ON-LINE A CONDUCTIVITATII ........................................................... 26
2.4.4. MASURAREA ON-LINE A TURBIDITATII SI SUSPENSIILOR SOLIDE .............. 31
2.4.5. MASURAREA ON-LINE A AMONIULUI, NITRITILOR, NITRATILOR ................ 35
2.4.6. MASURAREA ON-LINE A CARBONULUI: COD, BOD, TOC, DOC, SAC ............... 39
III. CONCLUZII ........................................................................................................................................ 44
IV. STUDIU DE CAZ : UTILIZAREA SENZORILOR ION-SELECTIVI IN

MONITORIZAREA LEVIGATULUI PROVENIT DE LA UN DEPOZIT DE DESEURI
MENAJERE ......................................................................................................................................... 45
TROFEUL HIDROTEHNICA
2
I. INTRODUCERE
1.1. SITUATIA APELOR UZATE IN LUME
Odata cu cresterea populatiei, urbanizarea rapida si cresterea din ce in ce mai

mare a necesarului de apa potabila, cresc si problemele legate de poluarea cu apa
uzata. Se estimeaza ca volumul total de apa uzata de pe glob, produs in 1995 a depasit
1500 km3.
Daca se accepta ca un litru de apa uzata polueaza cel putin 8 litri de apa curata, pe
baza acestui calcul, rezulta ca anual 12,000 km 3 din resursele de apa nu mai sunt
utilizabile. Daca se tine cont si de cresterea anticipata a populatiei la 9 miliarde pana in
2050, resursele de apa ale planetei se vor reduce anual cu 18,000 km 3.
In prezent, numai 10% din apele uzate menajere din tarile dezvoltate sunt colectate si
numai 10% din statiile de epurare functioneaza eficient si corect.
Apele netratate afecteaza peste 70% din recifurile de corali, habitate pretioase dispar
si biodiversitatea scade, potentialul agricol si piscicol este aproape pierdut, in timp ce
veniturile scad din lipsa turistilor si a preturilor proprietatilor scazute.
Recif de corali
Evacuare in ocean a apelor uzate Corali din apropierea conductelor de

menajere evacuare a apelor uzate menajere
3
O parte din daunele materiale asociate cu utilizarea inadecvata a apelor uzate o

reprezinta :
 costuri crescute direct si indirect cauzate de boli si mortalitate

 costuri ridicate de producere a apei potabile si industriale, cu rezultat in tarifele
ridicate
 pierderile materiale in domeniul acvaculturii
 scaderea calitatii apei
 scaderea biodiversitatii
 scaderea preturilor proprietatilor, atunci cand calitatea mediului inconjurator
este deteriorata
Pierderea globala umana datorata poluarii cu ape uzate a apelor de coasta a fost
estimata la 4 milioane de oameni pe an.
In martie 2003, World Panel of Financial Water Infrastructure a estimat ca Statele

Unite ar avea nevoie anual de 56 miliarde de dolari pentru a reusi sa atinga standardul
de igiena necesar. In Mexic, apa uzata generata este de aproximatic 30 m3/s, din care
19% este descarcata direct, fara a fi supusa nici unui tratament.
In Romania, conform datelor Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor, in anul

2004, aproximativ 71% din apele uzate, provenite de la principalele surse de poluare, au
ajuns in rauri, neepurate sau insuficient epurate. Fata de un volum total evacuat de
3.854,162 milioane m3/an, peste 2.098 milioane m3, 54,5% constituie ape uzate care
trebuie epurate.
Din volumul total de ape uzate care necesita tratare, peste 29 %, au fost
corespunzator epurate. In rest 614 milioane metri cubi, adica circa 29%, reprezinta ape
uzate neepurate si aproape 879 milioane m3, circa 42 %, ape uzate insuficient epurate.
Din 1.359 de statii de epurare verificate in anul 2004, 555 de statii, reprezentand 40,8%,
au functionat corespunzator, iar restul de 804 statii, adica 59,2% nu s-au ridicat la
standardele impuse. 1
1.2. SITUATIA APELOR UZATE LA NIVELUL UNIUNII EUROPENE
In Europa, de la Revolutia Industriala raurile au fost tratate, din pacate, mai mult ca
un mijoc convenabil de a transporta reziduurile in mare distrugand biodiversitatea a mii
de kilometrii de rau, daunand sanatatii oamenilor si poluand apele de coasta in timpul
acestui proces. Insa in ultimele decenii au inceput sa se realizeze progrese semnificative
in tratarea apelor uzate menajere si industriale, care mai departe sunt evacuate in
sistemul de rauri al Europei, rezultand nivele scazute ale majoritatii poluantilor si o
imbunatatire vizibila a calitatii apei.
1
Portalul UNESCO
4
Uniunea Europeana are stabilite principii solide pe care se bazeaza

managementul apelor:
- Nivel ridicat de protectie: In contextul managementului apelor, rezulta ca nivelul

de protectie a sanatatii oamenilor, a resurselor de apa si a ecosistemelor naturale
trebuie sa fie ambitios si cat mai ridicat si nu stabilit la un nivel minim acceptabil
- Principiul precautiei: Dat fiind faptul ca baza de cunostinte stiintifice este inca
incompleta- atat cu privire la capacitatea noastra de a intelege sistemele de apa
cat si, in particular, in privinta impactului poluarii asupra sanatatii umane si a
mediului – principiul de precautie lasa loc de erori. Conform acestui principiu,
politicile adoptate trebuie sa se bazeze intotdeauna pe cunostintele stiintifice
recunoscute, dar trebuie sa ia in calcul si alte solutii ori de cate ori exista dubii sau
informatii insuficiente.
- Principiul prevenirii: Acest principiu recunoaste datoria morala de a preveni

degradarea mediului inconjurator. Deasemeni recunoaste dificultatea si costurile
rectificarii sau repararii daunelor produse.
- Principiul poluatorul plateste: Cei care utilizeaza apa si produc apa uzata sau
contamineaza mediul trebuie sa plateasca pretul actiunilor lor. Acest principiu
ajuta la prevenirea distorsiunilor in competitie, asigurand ca toate costurile externe
sa fie incluse in costurile de productie, si actioneaza ca un stimulent cu privire la
controlul efectiv al poluarii la sursa.
- Corectarea poluarii la sursa: Acest principiu rezulta logic din „Principiul

prevenirii”, dar se aplica imediat ce dauna asupra mediului a fost identificata. Ori
de cate ori este posibil, trebuie luate masuri care sa rectifice poluarea de la sursa
in loc de a gasi solutii tehnice care sa rezolve problema „pe parcurs”.
Primul val al legislatiei europene in domeniul apelor a inceput cu Directiva pentru Ape
de Suprafata in 1975 si a culminat cu Directiva pentru Ape Potabile in 1980. Legislatia s-
a axat in special pe obiectivele calitatii apei pentru diferite tipuri si utilizari, precum: ape
piscicole, ape subterane etc. In 1988 a avut loc o revizuire a legislatiei europene in
domeniul apei, bazata mai mult pe valorile limita emise , fapt care a rezultat in noi
directive importante in 1991 asupra tratarii apelor uzate si asupra protejarii apelor
impotriva poluarii cu nitrati rezultati din activitatile agricole.
In anul 2000, a fost adoptata o noua directiva. Aceasta cere un management integrat
al apei, cu urmatoarele principii:
- principiul bazinal – resursele de apă se formează şi se gospodăresc în bazine

hidrografice. Apa dulce este o resursă vulnerabilă şi limitată, indispensabilă vieţii,
mediului şi dezvoltării societăţii. Gospodărirea raţională a resurselor de apă, cere
5
o abordare globală care să îmbine probleme sociale şi dezvoltarea economică, cu

protecţia ecosistemelor naturale. O gospodărire durabilă a resurselor de apă va
integra utilizatorii de apă dintr-un bazin hidrografic;
- principiul gospodăririi unitare cantitate-calitate – cele două laturi ale

gospodăririi apelor fiind în strânsă legătură, apare ca necesară o abordare unitară
care să conducă la soluţii tehnico-economice optime pentru ambele aspecte;
- principiul solidarităţii – planificarea şi dezvoltarea resurselor de apă presupune

colaborarea tuturor factorilor implicaţi în sectorul apelor: statul, comnunităţile
locale, utilizatorii, gospodarii de ape şi ONG-uri;
- principul “poluatorul plăteşte” – toate cheltuielile legate de o poluare produsă

diverşilor utilzatori de apă şi mediu este suportată de cel care a produs poluarea;
- principiul economic – beneficiarul plăteşte – apa are o valoare economică în
toate formele ei de utilzare şi trebuie să fie recunoscută ca un bun economic.
Eşecurile din trecut pentru recunoaşterea valorii economice a apei, au condus la
poluarea şi la exploatarea neraţională a resurselor de apă. Gospodărirea apei ca
un bun economic, reprezintă o cale importantă în realizarea unei exploatări
eficiente şi echitabile şi în conservarea şi protecţia resurselor de apă;
- principiul accesului la apă – în virtutea acestui principiu, este vital să

recunoaştem că dreptul fundamental al fiinţei umane, este de a avea acces la apă
curată şi suficientă, la un preţ adecvat.
Aceste principii fundamentează conceptul de management integrat al resurselor de

apă care îmbină problemele de utilizare a apei cu cele de protecţie a ecositemelor
naturale prin integrarea la nivel bazinal a folosinţelor de apă.
Aproape 30 de ani de legislatie de mediu in Uniunea Europeana, impreuna cu actiuni

nationale si internationale pentru a proteja si imbunatati mediul acvatic incep acum sa
arate rezultatele eforturilor depuse in multe zone, chiard aca inca exista diferente majore
intre datele obtinute in diferite zone ale Europei. Zonele de progres cuprind in general
imbunatatirea calitatii apelor raurilor in 14 tari (care au pus la dispozitie informatii despre
situatia apelor).
Poluarea raurilor si lacurilor cu fosfor si materii organice provenind din industrie si

amenajari urbane a fost redusa substantial. Acelasi fenomen se poate observa si in cazul
substantelor deversate in mare. Poluarea raurilor cu metale grele si alte substante
periculoase este in general in scadere si acest lucru se poate vedea in concentratiile din
ce in ce mai scazute din marile Europei. Mai mult chiar, imbunatatiri semnificative in
informatiile despre apele Europei s-au obtinut prin implementarea Eurowaternet, o retea
de informatii si date despre ape, coordonata de EEA.
6
Prin contrast, nu se realizeaza progrese in reducerea poluarii cu nitrati si pesticide

proveniti din irigatii, utilizarea energiei si turism. Poluarea cu nitrati, in special cea
provenita din fertilizatorii utilizati in agricultura, a ramas constanta si ridicata.
Concentratiile de nitrati in rauri raman foarte ridicate in acele tari din vestul Europei care
practica agricultura in mod intensiv. Nu exista inca dovezi ale modificarii concentratiilor
de nitrati in apele subterane, iar prezenta nitratilor in apele potabile ramane o problema
serioasa pe tot intregul Europei. Pesticidele din agricultura continua sa fie prezente in
apele raurilor in concentratii care sunt ingrijoratoare mai ales datorita faptului ca aceste
ape sunt apoi captate pentru a fi ulterior potabilizate.
7
II. MONITORIZAREA ON-LINE

2.1. DESCRIERE GENERALA
Problema monitorizarii calitatii apei a devenit din ce in ce mai accentuata odata cu

cresterea cerintelor Uniunii Europene pentru
ape mai curate. Monitorizarea on-line
implica monitorizarea constanta in-situ a
unui corp de apa, opus analizelor probelor
in laborator.
Aspectele monitorizarii ale

Directivelor Uniunii Europene cer Statelor
Membre sa se asigure ca programele de
monitorizare au loc si corespund cerintelor
din Anexa 1 D a Directivei 91/271/EEC in
ceea ce priveste parametrii monitorizati,
metoda analitica si frecventa prelevarilor.
Statele membre se obliga sa asigure ca atat
descarcarile provenind de la statiile de
epurare municipale cat si efluentii sunt monitorizati.
In acest context, calitatea apei tratate trebuie sa fie mai buna decat valorile de
referinta pentru unele variabile precum BOD (Consum Biochimic de Oxigen), COD
(Consum Chimic de Oxigen), TSS (Total Suspensii Solide), azot total si fosfor total.
Aceste obligatii creaza un domeniu imens de activitati in Uniunea Europeana, inclusiv
cercetari si dezvoltari tehnologice.
Procedurile de monitorizare a apelor uzate sunt subiectul multor dezbateri datorita

problemelor in a masura exact si frecvent variabilele necesare fapt care se bazeaza pe
monitorizarea “clasica” ce implica prelevare, stocare si analize de laborator. Singura
modalitate de realizare a progresului in tratarea apelor uzate si de aliniere la standardele

si regulamentele existente, este de a asigura buna functionare si rentabilitatea statiilor
de epurare. Aceasta implica o monitorizare corecta a calitatii si cantitatii de apa uzata si
o tratare eficienta pentru caracterizarea apei brute si tratate si pentru controlul statiei.2
Ca premise de pornire, se accepta faptul ca detectarea on-line/in-situ a poluantilor

in ape si ape uzate ar trebui sa fie cea mai buna practica in monitorizarea reala a calitatii
apelor. Aceasta este valabila in particular in monitorizarile de rutina a poluantilor, daca
tinem cont ca pentru alte tipuri de poluanti exista deja sisteme potrivite. Prin acest studiu
2
Philippe Quevauviller, Olivier Thomas si Andr´e van der Beken
8
vom incerca sa aratam faptul ca exista cateva dispozitive pentru monitorizarea on-line a
poluantilor tipici sau, cel putin, cateva dezvoltari interesante in domeniu.
2.2. MASURAREA. DE CE si CUM?
Principalele obiective practice ale masuratorilor
In domeniul monitorizarii calitatii apelor uzate, principalul motiv pentru masurare il

reprezinta alinierea la regulamentele in vigoare, pentru a putea verifica daca
concentratiile substantelor sau valorile parametrilor sunt sub limitele impuse, spre
exempu la iesirea dintr-o statie de epurare, inainte de descarcare in efluent. Masurarea
debitului este in general cuplata cu masurarea calitatii apelor uzate, nu numai ca ajutor in
cazul prelevarii de probe, dar si pentru calculul incarcarilor zilnice, complementar
concentratiilor sau valorilor limita ale parametrilor.
Al doilea motiv pentru monitorizarea calitatii apelor uzate se leaga de controlul

procesului, in special in statiile de tratare unde analizoarele si senzorii sunt utilizati in
general cu reactoare fizico-chimice sau biologice. Aceasta aplicatie se intalneste in
special in statiile importante de tratare a apelor uzate (fie menajere, fie industriale) unde
capacitatile de stcare sunt relativ mici in comparatie cu cantitatea de apa care trebuie
tratata. Evdent, in acest caz sunt de preferat sistemele on-line, problema reprezantand-o
insa aparatele existente pe piata, care uneori limiteaza alegerile.
Prevenirea accidentelor poate fi deasemenea un motiv pentru monitorizarea

calitatii apelor uzate, cu scopul spre exemplu de a proteja statiile de tratare biologica de
incarcari toxice prea mari, sau de a preveni efectele toxice psibile asupra mediului
receptor. Aceasta aplicatie este cel mai des intalnita in contextele industriale, unde pot
aparea poluant toxici. In acest caz, sisteme on-line sunt clar de preferat, pentru alarma
lor in timp real.
Un alt motiv pentru utilizarea acestor sisteme il reprezinta imbunatatirea

cunostintelor stiintifice despre calitatea apelor uzate. Foarte multe cercetari au avut
loc in domeniul apei, considerata a fi resursa (potabila, de suprafata sau subterana) din
motive de sanatate si economice, insa prea putine din aceste cercetari s-au axat asupra
apelor uzate, in general datorita lipsei de interes. Cu toate acestea, se stie ca apele
uzate reprezinta o problema majora, chiar si in statele dezvoltate, pentru protectia
mediului si a sanatatii oamenilor de riscuri chimice sau sanitare. Acesta este motivul
pentru care cercetarea in domeniul apelor uzate ar trebui incurajata prin dezvoltarea de
proceduri de masurare on-line potrivite.
Metodele de masurare pot fi grupate in 3 categorii, in functie de principiile folosite

si de apropierea acestor principii de metodele de determinare in laborator (considerate in
general ca fiind metode standard) :
9
- Metode de laborator transpuse- Acest grup este probabil cel mai important
deoarece primele dezvoltari si cercetari au avut loc in acest mod. Toate sistemele
colorimetrice care utilizeaza prelevarea automata alimentand o linie de reactie/detectie
au fost dezvoltate pornind de la procedurile clasice, mai intai pentru a creste rata
analizelor in laboratoare, pentru ca apoi sa fie transpuse in masuratori off-line.
- Metode echivalente rapide- Bazandu-se in general pe un principiu diferit de

metoda corespunzatoare de laborator, sistemele alternative (sau surogat) se utilizeaza
din ce in ce mai des pentru monitorizarea on-line si off-line. Spre exemplu, metodele
spectrofotometrice sau biosenzorii propusi pentru masurarea compusilor organici sau
tehnicile electrochimice pentru metale, trebuie considerate metode alternative.
- Senzorii software si metodele echivalente – acest grup este luat in

considerare datorita complexitatii compozitiei apei uzate si a controlului procesului de
tratare. Nu toti parametrii relevanti sunt direct masurabili, utilizandu-se modele de calcul
matematice mai mult sau mai putin complexe. Sensibilitatea senzorilor este deci bazata
pe metode care permit calcularea valorii parametrului din masurarea unuia sau mai
multor parametrii, principiul de masurare fiind complet diferit de metodele standard/ de
referinta existente. Metodele de corelatie statistice fac parte deasemenea din acest grup.
2.3. DE LA NEVOI LA SOLUTII - MASURATORI SI SENZORI
In ultimii 25-30 de ani, statiile de epurare au fost imbunatatite de la a fi relativ

simple statii cu procese mecanice/biologice pentru indepartarea materiilor organice si a
suspensiilor solide la statii mult mai complexe pentru tratarea aproximativ oricarui tip de
apa uzata- la standarde foarte ridicate.
Consecvent, standardele de control si monitorizare au crescut dramatic in aceasta

perioada, si majoritatea statiilor au deja implementate sisteme moderne SCADA. Totusi,
controlul statiilor s-a bazat pe scheme de timp in principal- cu cateva exceptii in
masurarea debitului si a oxigenului. Prin urmare, sistemele SCADA nu au putut fi
exploatate complet pana in ultimii ani, deoarece senzorii/analizoarele existente fie nu
existau, fie erau in faza de dezvoltare si nu prezentau incredere. Instrumentatia din ziua
de azi insa, nu mai prezinta o problema pentru controlul sistemelor din statiile de epurare
si poate fi usor integrata in sisteme de control (denumirea frecvent utilizata pentru
senzori, analizoare si alte dispozitive de masurare este „Instrumentatie si control”).
Cele mai frecvente masuratori care sunt efectuate intr-o statie de epurare sunt
prezentate in tabelul de mai jos:
Debit Conductivitate Ntotal si Ptotal

Nivel Oxigen BOD, COD, TOC
Materii organice folosind
Presiune Turbiditate
absorbanta UV
10
Temperatura Concentratia namolului Fluorescenta

pH Patura de namol Biogaz
Redox Nutrientii
Procedurile clasice de determinare a majoritatii acestor parametrii se bazeaza pe

prelevare si analize de laborator. Insa acestea nu sunt sunt potrivite in toate cazurile.
Cele mai mari probleme ale acestor proceduri le reprezinta: numarul destul de mare de
pasi care trebuie parcursi intre prelevare si analiza (stocare/ conditionare, transport,
pregatire- filtrare, curatare etc.), variabilitatea mediului in spatiu si timp si imbatranirea
probei.
O alta problema o reprezinta faptul ca apa uzata este rareori stabila in compozitia
sa dupa prelevare. Mai ales datorita transformarilor fizico-chimice si biologice,
imbatranirea probelor este destul de greu de prevenit chiar si dupa conservarea lor la
temperaturi scazute.
In principiu se pot distinge trei tipuri de masuratori. Prima, este masurarea on-
line, cu senzorul amplasat direct in apa care urmeaza a fi monitorizata, fara a fi nevoie
de prelevare. A doua metoda o reprezinta masurarea off-line, in care senzorul este
amplasat intr-o bucla care este alimentata continuu cu un debit mare de apa. Al treilea
tip, in situ, este mai simplu, masuratoarea realizandu-se cu un sistem portabil de analize
pe teren, cel mai des dupa ce se recolteaza o proba.
11
Imaginile de mai jos prezinta 3 tipuri de echipamente utilizate pentru fiecare tip de
masuratoare (on-line, off-line si in-situ):
Exemplu de senzori on-line Exemplu de masuratoare off-line
Exemplu de masuratoare in-situ

Masuratorile on-line si off-line sunt cel mai adesea grupate si considerate a fi

permanente si continue, rezultatele fiind date la un interval de timp regulat. Luand in
considerare complexitatea unor ape uzate (cum ar fi cele industriale), este aproape
imposibil de realizat prelevarea perfecta care sa reprezinte complet mediul.
Senzorii si echipamentele de analiza on-line sunt dispozitive de masurare

automate (inclusiv componentele electrice de control si procesare, software-ul si
legaturile de conexiune la retea) care raspund la o cantitate fizica sau chimica pentru a
produce un semnal care desemneaza cantitatea (spre exemplu pH-ul si masurarea
legaturii dintre ioni) .
12
Senzorii sunt „ochii si urechile” sistemului de control. Nu putem stii niciodata cu

exactitate ce se intampla in cadrul procesului, in afara de ceea ce ne transmit senzorii.
Acestia detecteaza valorile variabilelor de proces (cum ar fi debitul, temperatura, pH-ul
etc.) si transmit aceste date mai departe catre controlere si/sau afisaje si sisteme de
raportare.
Un exemplu de constructie si functionare a unui senzor de pH si temperatura este

prezentat in imaginea de mai jos:
Electrodul montat la capatul senzorului are incorporat un gel electrolit care, in

reactie cu apa si cu ionii de hidrogen, genereaza un curent.
Aceasta diferenta de potential este transmisa mai departe la senzor, care este
setat ca pentru diferite valori ale tensiunii sa atribuie o valoare a pH-ului. Spre exemplu,
pentru un pH 8: voltaj -59 mV.
Datele colectate de senzori sunt transmise mai departe catre un controler, care
poate sa stocheze un numar de date mai mare sau mai mic, poate sa realizeze grafice,
sa dea alarme in cazul in care valorile inregistrate nu sunt in intervalele dorite, poate sa
controleze pompe sau sisteme de dozare. Toate aceste date pot fi utilizate apoi de
operatorii statiilor de epurare pentru a intocmi rapoarte sau pentru a gasi solutii de
eficientizare a proceselor.
13
Exemplu de controler cu un senzor
Imaginea de mai jos prezinta un exemplu de retea de senzori si controlere intr-o

statie de epurare:
14
Atunci cand se decide utilizarea senzorilor, sunt cateva caracteristici de care

trebuie tinut cont, in functie de aplicatie, pentru a avea rezultatele asteptate:
 Tipul senzorului
 Intervalul de masura: Intervalul reprezinta cea mai mica si cea mai mare
masuratoare pe care semnalele de iesire ale senzorului le pot inregistra (spre
exemplu 500 si 1000⁰C). Alegerea intervalului poate depinde de valorile minime si
maxime intalnite in timpul operararii, de sensivitatea dorita a deviatiilor datorate
interferentelor si de acuratetea necesara.
 Linearitatea : Daca semnalul de iesire al senzorului variaza linear pe tot parcursul

intervalului masuratorii, afisajul si procesarea sunt cu mult simplificate. Pentru a fi
liniar, deviatia senzorului ar trebui sa fie mai mica decat acuratetea.
 Acuratetea:Semnalul de iesire da intotdeauna aceleasi valori pentru aceeasi

valoare masurata? Bineinteles ca este aproape imposibil, dar cat de aproape sunt
valorile? Valorile tipice sunt mai putin de 1% din intervalDeviatia: Cat de repede
se schimba calibrarea? Recalibrarea aparatelor este destul de costisitoare deci
este de dorit sa fie realizata cat mai rar. Tehnologia din ziua de azi a evoluat
destul de mult, astfel incat senzorii electronici moderni sunt din ce in ce mai buni
in aceasta privinta.
 Costurile
Este cert ca senzorii on-line devin de la an la an o tehnologie demonstrata cu

rezultate incurajatoare. Apar tehnologii noi, cum ar fi cea optica sau biosenzorii utilizati
pentru monitorizarea spre exemplu a namolului activ. Senzori online pentru compusi ai
azotului sunt utilizati pentru monitorizarea nitrificarii-denitrificarii in sistemele cu namol
activ. Aparate bazate pe principiul spectrofotometrelor UV au fost utilizate cu succes in
determinarea nitritilor, nitratilor si chiar COD-ului.
Combinatia dintre instrumente mai bune, noi metode de estimare (cum ar fi

analiza multivariata) si calculatoarele cu capacitate mare de memorare si de procesare
au condus la un progres foarte mare.
Noi provocari
Statiile de epurare nu sunt izolate, ci sunt parte integranta a unui sistem larg de
ape municipale. Aceasta inseamna ca planificarea si implementarea unui sistem de
instrumentatie si control trebuie sa se faca uniform. Sistemele trebuie integrate, astfel
incat sa se reflecte in organizare si operarea lor sa fie posibila.
15
Datele senzorilor precum si alte date din sistemele de transport si tratare au

crescut exponential de la an la an. Aceasta nu inseamna neaparat ca si informatiile sunt
mai multe. Cu cat sunt mai multi senzori disponibili si conditiile pentru calitatea
efluentului mai stricte, cu atat operatorul va avea nevoie de mai mult suport provenind de
la sistemul de control. Aceasta duce la o nevoie crescuta de analize corecte, afisare de
date, condensare a informatiilor si ghidare a operatorilor.
Sistemele de control din ce in ce mai complexe necesita si un software robust. Se

poate observa deasemenea o modularizare din ce in ce mai frecventa, precum cea
prezentata in reteaua de senzori si controlere de mai sus.
Este evident ca sistemele de apa municipale sunt mari din multe puncte de
vedere, inclusiv din punct de vedere al geografiei. Aceasta face ca reteaua de
echipamente si senzori sa fie mai interesanta din punct de vedere al integrarii in diferitele
procese. Potentialul Internetului este enorm, nu numai in a citi date transmise dinspre
diverse parti ale sistemului. Folosind Internetul se pot spre exemplu controla noile
module aparute pe piata.
2.4. PRINCIPALII PARAMETRII MONITORIZATI DE SISTEMELE ON-LINE
Aplicabilitatea senzorilor si analizoarelor on-line in masurarea concentratiilor

nutrientilor, materiilor organice si suspensiilor solide a fost dovedita in nenumarate statii
de epurare in care aceasta tehnologie a fost implementata. Senzorii sunt aplicati intr-o
varietate de operatii cum ar fi: controlul influentului, controlul oxigenului dizolvat, aerarea
intermitenta, recircularea interna, indepartarea namolului in exces, dozarea surselor
externe de carbon, controlul nalolului recirculat si controlul precipitarii.
Debitul si oxigenul dizolvat sunt cele mai intalnite variabile controlate automat in
statiile de epurare. Se utilizeaza la controlul suflantelor, a namolului de recirculare si la
16
dozarea chimica pentru precipitarea fosforului. In sistemele pentru tratamentul

anaerobic, controlul pH-ului este cea utilizata metoda.
In urma studiilor efectuate de cercetatori3 s-a observat ca majoritatea senzorilor

prezenti in statiile de epurare masoara de variabile fizice precum debit, nivel, debitul si
presiunea aerului precum si oxigen dizolvat.
Alti senzori utilizati frecvent sunt cei pentru suspensii solide, amoniu, nitriti si in
special fosfor.
Senzorii pentru materii organice (UV, COD, BOD, TOC) sunt relativ noi pe piata, si
prin urmare nu sunt atat de intalniti in aplicatiile on-line.
Vom incerca sa prezentam in cele ce urmeaza principalii parametrii monitorizati in

statiile de epurare folosind senzori, controlere si analizoare on-line, importanta lor si
tehnologia folosita.
3
Pernille Ingildsen, 2002
17
2.4.1. MASURAREA ON-LINE A OXIGENULUI DIZOLVAT
Masuratorile continue si de incredere ale

oxigenului dizolvat au devenit de importanta vitala
in multe zone din domeniul apelor/apelor uzate.
Masurarea de valori exacte si in timp real
reprezinta cea mai mare nevoie in monitorizarea
proceselor si controlul dinamic al acestora pentru
a asigura o functionare eficienta a statiilor.
Tehnologiile inovative, creative si continua

dezvoltare a produselor si a gamei lor de aplicare
a dus la aparitia pe piata a instrumentatiei si
sistemelor superioare, cu performante din ce in ce
mai bune, rezistente si proiectate sa ofere
rezultate cat mai precise.
Oxigenul dizolvat se adauga in bazinele de aerare pentru a intensifica procesul de

oxidare prin furnizarea de oxigen microorganismelor aerobe astfel incat sa transforme
cat mai complet reziduurile organice in produsi anorganici. Pentru procesul de
metaboliza a acestor produsi organici si de reproducere, fiecare microorganism are
nevoie de cel putin 0.1 pana la 0.3 mg/l O.D.
Majoritatea statiilor de epurare mentin nivelul oxigenului dizolvat la 2 mg/l astfel

incat si microoganismele din interiorul floconului sa primeasca oxigen. Daca oxigenul
dizolvat este de mai putin de 2 ml/l, microorganismele din interiorul floconului mor, si
floconul se rupe.
Un continut prea scazut de O.D. creaza un mediu instabil pentru aceste

microorganisme care vor muri datorita zonelor anaerobe, namolul nu va mai fi corect
tratat si statiile vor fi obligate sa realizeze un proces de inlocuire a biomasei, proces care
18
necesita timp si este destul de scump. Datorita acestui risc, multe statii de epurare
incearca sa compenseze adaugand cantitati prea mari de oxigen dizolvat. Totusi, cand
nivelul de oxigen dizolvat este prea mare, se risipeste energie, echipamentele de aerare
(si asa scumpe) sunt uzate fara sa fie necesare si organisme care nu sunt dorite in
proces incep sa apara.
Concentratii mai mari de oxigen nu cresc rata degradarii, dar necesita o cantitate
semnificativ mai mare de energie pentru suflante (conform imaginii de mai jos).
Controlul operarii aeratorului la o perioada de timp cat mai scurta, in functie de

concentratia de oxigen dizolvat necesara, ajuta la economisirea de energie si costuri de
mentenanta. Aceasta se datoreaza faptului ca aeratorul consuma cea mai multa energie
in treapta biologica a unei statii de epurare. Costurile enegetice asociate cu procesului
de aerare reprezinta aproximativ 30 pana la 60% din costurile energetice totale ale
statiei. Este de dorit dotarea bazinelor de aerare cu senzori on-line de oxigen dizolvat si
prin urmare automatizarea sistemului de aerare astfel incat sa se mentina o cantitate
corecta de oxigen dizolvat.
Oxigenul dizolvat rezidual din namol, are totusi un efect negativ asupra conditiilor
din etapa de denitrificare. Datorita acestui fapt, se incearca obtinerea unei concentratii
minime de O2 in denitrificare. Pe de alta parte, in faza de nitrificare, se incearca
obtinerea unei concentratii de oxigen care sa indeplineasca toate cerintele biologice.
Utilizand echipamente de masurare on-line eficiente, se poate asigura un control al
procesului eficient si cu economii reale in consumul de energie.
Exemplu de domenii de aplicare on-line ale Oxigenului Dizolvat:

 In tratarea apelor si a apelor uzate
 In controlul poluarii apelor
19
 Acvacultura
Masurarea on-line a oxigenului dizolvat se face fie folosind senzori optici, fie
senzori electrochimici.
 SENZORII OPTICI:
Principiu:
Metoda optica presupune stimularea unei culori fluorescente in membrana unui
senzor folosind o sursa de lumina cu lungime de unda scurta. Revendind la starea
pasiva, se emite o raza cu o lungime de unda lunga, inregistrata ca semnal de masuare.
Daca oxigenul intra in contact cu culoarea difuzand prin membrana, perioada de timp in
care raza emisa se intoarce se scurteaza in functie de concentratia de oxigen din proba.
In principiu, masurarea semnalului fluorescent rezulta intr-o masurarea foarte precisa a
timpului.
Prima generatie de senzori optici a prezentat o serie de probleme tehnice cum ar fi:
 Deviatiile senzorului in momentul contactului dintre apa si membrana

 Sensibilitatea senzorilor la bulele de aer
 SENZORII ELECTROCHIMICI:
In cazul metodei electrochimice, oxigenul difuzeaza prin membrana senzorului de

oxigen. Acest oxigen este transformat intr-o reactie chimica folosind un gel electrolit.; in
urma acestei reactii se poate masura un curent. Acesta este corelat de concentratia
oxigenului. In general, pentru a avea rezultate cat mai bune, este nevoie de urmatoarele
conditii:
 Curgere
 Schimbarea regulata a electrolitului
 Membrana curata
Un exemplu de constructie a unui senzor electrochimic de oxigen este prezentata

in figura de mai jos:
20
Prima generatie de senzori de oxigen functiona pe baza unei tehnologii cu 2

electrozi. Insa mai nou au aparut senzori pe baza de 3 electrozi. Doi de argint si unul de
aur. Unul dintre electrozii de argint functioneaza ca electrod de referinta iar cel de-al
doilea ca electrod de masura. Electrodul de referinta ofera o masuratoare constanta,
ceea ce duce la un semnal stabil si prin urmare o acurate mai mare de masurare.
Upol
A
R G
Tehnologie noua: Senzor electrochimic de oxigen cu 3 electrozi: 2 electrozi de argint (R si G) si unul

de aur (A).
21
2.4.2. MASURAREA ON-LINE A PH-ULUI/ORP
pH-ul este unul dintre cei mai importanti

parametrii masurati in apa, apa uzate si multe ape de
proces din diferite industrii. In faza biologica de tratare
a apelor uzate, spre exemplu, conditia acida sau
alcalina a mediului are o influenta esentiala asupra
activitatii microorganismelor, astfel controlul on-line
continuu al pH-ului este esential. In monitorizarea pH-
ului apelor potabile precum si intr-o gama larga de
procese tehnologice, este nevoie de sisteme precise si
de incredere pentru masurarea pH-ului.
Masurarea directa a pH-ului in efluentul apelor

uzate poate varia dramatic datorita variatiilor in
temperatura apei sau variatiilor chimice ale substantelor prezente in apa. Prin urmare, o
masuratoare precisa a pH-ului apei necesita si o masuratoare a temperaturii.
NEUTRALIZARE/ PRECIPITARE/ DETOXIFIERE
Atat in tratarea apelor si apelor uzate cat si in procesele industriale de proces, pH-
ul are un rol practic foarte important. Aciditatea sau alcalinitatea mediului procesului
joaca un rol cheie in multe reactii chimice si biologice precum si in multe actiuni
mecanice/ fizice. Un numar de reactii- in precipitare si detoxifiere, spre exemplu- pot
avea loc daca pH-ul este corect controlat. O proasta ajustare a pH-ului poate cauza o
serie de efecte serioase, dintre care cea mai des intalnita este coroziunea.
Prin urmare, la un pH ridicat sau scazut tratamentul de neutralizare este de multe

ori necesar.
Neutralizarea, precipitarea si detoxifierea nu numai ca necesita o masurare

continua a pH-ului dar si un sistem eficient de control. In cazul aplicatiilor mai putin
pretentioase, cum ar fi procesele stabile cu conditii de incarcare incete, un sistem de
control in 2 puncte poate fi suficient. In multe cazuri insa, o bucla de control este
considerabil mai eficienta si mai economica in special in cazul dozarii floculantilor si
produsilor chimici de neutralizare.
In domeniul tratarii apelor uzate municipale si industriale conditiile extreme de

pH pot duce la urmatoarele daune :
 Microorganismele din procesele de epurare biologica sunt sensibile la conditiile

acide si alcaline. Prin urmare, pH-ul trebuie sa fie in intervalul neutru, aproape de
valoarea 7. La valori ale pH-ului mai mici decat 5 sau mai mari de 10, activitatea
bacteriilor practic inceteaza.
22
 Valori ale pH-ului de 6.5 sau mai putin pot duce la distrugerea graduala a
materialelor metalice si a componentelor mecanice, si chiar in distrugerea retelei
de canalizare
 Solubilitatea multor substante variaza in functie de nivelul pH-ului si al

temperaturii. Astfel, poate rezulta precipitarea solidelor atunci cand nu se doreste.
Regulametele legislative si directivele de mediu din multe tari deja cer ca la

descarcarea in retelele de canalizare municipale, valoarea pH-ului sa fie intre 6.5 si 8.5.
Din acest motiv, multi descarcatori industriali trebuie sa aiba o faza de pretratare a
efluentului intr-o statie de neutralizare.
Exemplu de domenii de aplicare on-line a pH-ului/ORP

 Statii de epurare
 Statii de tratare
 Statii de neutralizare
 Ape de suprafata si subterane
 Industria alimentara
 Industria chimica
 Procesele industriale
Metode tipice de control a pH-ului
Neutralizarea apelor uzate reprezinta de multe ori ultimul pas al tratamentului

inainte de a fi descarcate. Urmeaza indepartarii suspensiilor solide grosiere si
indepartarii particulelor.
Pe masura ce pH-ul apei incepe sa devieze de la conditia dorita, care este de

obicei punctul de « declansare » al unui controler, o pompa de dozare se activeaza si
pompeaza un acid sau o baza in fluxul apei uzate astfel incat sa se incorporeze mecanic
in apa uzata (folosind mixere statice sau mecanice), cu scopul de a neutraliza. Pentru un
pH mai mic de 7 (acid) trebuie adaugata o baza in timp ce pentru un pH mai mare decat
7 (caustic) trebuie adaugat un acid pentru neutralizare.
23
Exemplu de controler de pH
Majoritatea controlerelor precum cel prezentat in figura de mai sus, produc un

semnal de iesire sau un impuls care corespunde unei anumite deviatii in apa
monitorizata. Acest semnal de iesire reprezinta punctul de declansare pentru o anumita
valoare. Semnalele de iesire in acest domeniu sunt in general de 4-20 mA.
Insa acuratetea si increderea masuratorilor sunt date de electrodul folosit si la cat

de bine se comporta acesta in conditii extreme.
Sistemul conventional de referinta al unui electrod presupune existenta unui gel-

polimer electrolit rezistent la presiuni ridicate, in care este incorporat un sistem de 3
electrozi: Ag/AgCl/Cl.
Electrodul montat la capatul senzorului are incorporat un gel electrolit care, in

reactie cu apa si cu ionii de hidrogen, genereaza un curent, dupa cum se poate vedea in
imaginea de mai jos:
24
Aceasta diferenta de potential este transmisa mai departe la senzor, care este
setat ca pentru diferite valori ale tensiunii sa atribuie o valoare a pH-ului. Spre exemplu,
pentru un pH 8: voltaj -59 mV.
Reactivii si dozarea
Acizii sau bazele care sunt adaugate in apa uzata cu scopul de a o neutraliza se
numesc reactivi. Cei mai comuni cunt acidul sulfuric H2SO4 si hidroxidul de sodium
NaOH. Procesul de adaugare al reactivului in apa uzata se numeste dozare. Cea mai
mare problema in dozarea unui flux de apa uzata o reprezinta marirea sau micsorarea
prea mult a pH-ului dorit.
25
2.4.3. MASURAREA ON-LINE A CONDUCTIVITATII
Conductivitatea este un parametru bine

cunoscut, si uneori indispensabil, in analiza proceselor
apelor uzate si industriale. Sistemele de masurare
continue au rolul de a monitoriza incarcarile de saruri
la influentul dintr-o statie de epurare, de a controla
calitatea apei potabile si a apei ultra-pure si de a
determina contaminantii non-specifici din procesele
industriale.
Conductivitatea ca parametru de insumare

reprezinta masurarea nivelului concentratiei de ioni
dintr-o solutie. Cu cat mai multe saruri, acizi sau baze
sunt disociate, cu atat va fi mai mare conductivitatea
solutiei. In ape si ape uzate, se pune in principiu problema ionilor sarurilor dizolvate si in
consecinta conductivitatea este un index al incarcarilor de saruri din apele uzate,
respectiv, puritatea apelor potabile. Masurarea conductivitatii se utilizeaza deasemeni
frecvent in procesele de productie industriale, precum in controlul proceselor in industriile
alimentare si farmaceutice.
Masurarea conductivitatii se exprima in general in S/cm (sau mS/cm) si reprezinta

rezultatul conductantei solutiei de test si factorul geometric al celulei de masurare. Scara
pentru solutii apoase incepe de la o conductivitate de 0.05 μS/cm (la 25 °C) pentru apa
ultrapura. Conductivitatea apelor naturale, precum apa potabila sau apele de suprafata,
este in general situata in intervalul 100 -1000 μS/cm. Capatul superior al intervalului este
atins de unii acizi si unele substante alcaline.
26
Conductivitatea unei solutii este critic dependenta de temperatura. Prin urmare,

citirile conductivitatii trebuie sa aiba o temperatura de referinta comuna (25°C) pentru
comparatii. Termenul « compensare de temperatura » se utilizeaza cu sensul de
conversie matematica.
Conductivitatea majoritatii solutiilor apoase variaza mai mult sau mai putin linear
cu temperatura ϑ. In aceste cazuri, poate fi folosita o functie de corectie lineara pentru a
compensa influenta temperaturii.
Spre exemplu, coeficientul de corectie pentru sistemul de canalizare este de

aproximativ 2%/K.
Conductivitatea functie de temperatura
27
Exemplu de domenii de aplicare on-line ale conductivitatii
 Ape uzate municipale si industriale

 Tratarea apei
 Ape de suprafata
 Apa de mare, ape salcii
 Acvacultura
 Ape termale
 Demineralizare
 Medii de proces industriale
Exista trei metode prin care se determina conductivitatea: folosind 2 electrozi, 4

electrozi sau inductiv. Metoda clasica este cea cu 2 electrozi si se foloseste in general in
cazul apelor curate, cu intervale ale conductivitatii relativ mici. Senzorii cu 4 electrozi poti
fi utilizati pentru conductivitati medii si sunt rezistenti si in cazul apelor uzate in timp ce
senzorii inductivi se utilizeaza pentru conductivitati mari si sunt foarte rezistenti la ape
puternic uzate.
PRINCIPII DE BAZA
Dupa cum se poate observa in figura de mai jos, curentul este transportat de ionii
dizolvati din solutie. Aplicand un potential intre cei doi electrozi, ionii pozitivi vor migra
spre cei negativi si invers. Potentialul este aplicat sub tensiunea de activare, astfel incat
nu are loc nici o reactie la electrozi:
28
SENZORII CU 2 ELECTROZI
Senzorii cu 2 electrozi reprezinta masuratoarea clasica a conductivitatii. Electrozii

originali erau fabricati din platina sau aur. Electrozii din ziua de azi se realizeaza in
general din titan, grafit sau otel inoxidabil. Electrozii sunt proiectati in general cilindrici.
Un exemplu de senzor cu 2 electrozi este prezentat in imaginea de mai jos:
Senzorii de temperatura sunt aproape intotdeauna incorporati in toti senzorii de

conductivitate on-line, cu o varietate larga de algoritmi pentru compensare astfel incat
acestia sa se potriveasca cu mediul masurat. Aceasta compensare se realizeaza in
general selectand algoritmii din controlerul senzorului.
SENZORII CU 4 ELECTROZI
O tensiune AC este aplicata celor 2 electrozi exteriori asemanator principiului

senzorilor cu 2 electrozi. Totusi, in loc sa se masoare direct curentul dintre acesti 2
electrozi, senzorul masoara caderea de tensiune dintre cei 2 electrozi interiori. Operand
cu o conditie cunoscuta de curent, „I”, rezistenta celulei poate fi calculata folosind legea
lui Ohm:
V= I x R  R=V/I
Avantajul acestei metode este ca elimina erorile de masurare datorate in general

polarizarii care apare la nivele ridicate ale conductivitatii mediului masurat. Deasemeni,
folosind aceasta tehnologie s-a reusit evitarea problemelor cauzate de rezistenta la
contact a electrozilor contaminati.
Un exemplu de senzor cu 4 electrozi este prezentat in imaginea de mai jos:
29
Exemplu de 2 celule de conductivitate care se monteaza intr-un senzor
SENZORII INDUCTIVI
Metodologia senzorilor inductivi difera substantial de metodele descrise anterior.

Datorita naturii principiului de masurare, termenul „inductiv” a primit mai multe denumiri,
printre care si conductivitate „fara contact” sau „fara electrozi”, acest lucru datorandu-se
faptului ca nu exista electrozi metalici care sa intre in contact cu solutia. Data fiind
constructia senzorului, se mai numeste si „conductivitate toroidala”.
30
Senzorii de conductivitate inductivi constau in 2 bobine totoidale incapsulate intr-

un corp din polimer inert (PEEL, polipropilena etc.) dupa cum se poate observa in
imaginea de mai jos. O bobina este energizata la o frecventa de 10 kHz- 20 kHz fapt
care induce un camp electric prin centrul senzorului. Cand este amplasat intr-o solutie
conductiva, se genereaza un ciclu de curent, care este inregistrat apoi. Cu cat mediul
este mai conductiv, cu atat semnalul transferat la bobina este mai mare.
2.4.4. MASURAREA ON-LINE A TURBIDITATII SI SUSPENSIILOR SOLIDE
TURBIDITATEA
Mirosul, gustul si turbiditatea sunt
cei mai importanti indicatori ai calitatii apei
potabile. La efluentul dintr-o statie de
epurare, turbiditatea reprezinta o masura
cantitativa a solidelor ramase nedizolvate,
indicand defectiunile procesului de
tratare. Turbiditatea se masoara on-line

relativ simplu, folosind metode optice.
Prin urmare, masurarea acesteia este
extrem de potrivita in evaluarea eficientei
curatarii din statiile de epurare.
Turbiditatea se determina in mod normal
folosind principiul luminii dispersate la 90 de grade, in conformitate cu EN ISO 7027.
31
Principiu de masurare
Trecand o radiatie optica printr-un sistem de dispersare, solidele dispersate reduc

puterea radiatiei, transformand-o intr-o alta forma de energie. Acest efect se numeste
absorbtie. Rata de penetrare a razei emise se masoara ca turbiditate.
Exemplu de domenii de aplicare on-line a turbiditatii si suspensiilor solide
 Masuratori ale efluentului din statiile de epurare

 Concentratia namolurilor
 Monitorizarea/controlarea liniei namolului
 Ape potabile
Un numar important de parametrii au impact mare asupra valorii masurate si sunt

compensati automat. O compensare efectiva ia in calcul influenta unei a 2-a surse de
raze de lumina, culoarea particulelor si mediul. O problema des intalnita in cazul acestor
senzori o reprezinta colmatarea si depunerea de materii reziduale pe capul de masurare
al acestora. Unele firme producatoare, au gasit ca solutie la aceasta problema curatarea
folosind sisteme ultrasonice.
Aceste sisteme ultrasonice, realizeaza o oscilatie continua a ferestrei optice,

evitand astfel depunerile biologice. Un exemplu de senzor fara curatare si unul cu
curatare utilizati intr-o statie de epurare este prezentat mai jos :
32
Imaginea din dreapta prezinta un senzor cu sistemul de curatare oprit (se poate
observa stratul biologic depus). Imaginea din stanga prezinta un senzor cu sistem de
curatare pornit, pe care se poate observa exact efectul invers.
Unitate optica cu sistem ultrasonic de curatare Amplitudinea maxima in fereastra optica
SUSPENSII SOLIDE
O analiza continua gravimetrica nu este posibila in procesele de tratare a apelor

uzate- prin urmare se utilizeaza metode indirecte, precum masurarea turbiditatii.
Concentratia de suspensii solide este un parametru foarte important in procesele din ziua
de azi de tratare a namolurilor.
Suspensiile solide se pot determina on-line folosind dispersia sau absorbanta

luminii. In conditii normale, este o buna corelare la analizele gravimetrice.
Namolurile pot fi total diferite in functie de dimensiunile particulelor, structuri,

culoare. Prin urmare, firmele de producatoare de echipamente on-line au incercat sa
determine mai multe tipuri de matrici, in functie de tipurile de namoluri si situatiile in care
33
acestea se regasesc, stocand aceste date in memoria echipamentelor astfel incat

utilizatorii sa le obtina cele mai bune corelatii.
Odata cu cresterea concentratiei de suspensii solide, particulele interfereaza una

cu alta. Cu cresterea numarului, nu fiecare particula este atinsa de sursa de lumina, sau
lumina reflectata nu este detectata de dispozitivul de receptie- deci se masoara valori
incorecte. In concluzie, metoda unghiului de 90 de grade este valabila numai numai
pentru masuratori ale turbiditatii cu concentratii scazute.
Astfel, in urma cercetarilor au aparut doua metode de masurare, in functie de

concentratie. Pentru concentratii mici, se utilizeaza metoda cu difuzie a luminii. Pentru
concentratii mari, se utilizeaza difuzia inversa.
Aplicatii in statii de epurare

Pentru a obtine o nitrificare completa, o anumita varsta a namolului nu trebuie
depasita. Aceasta este semnificat influentata de debitul de namol in exces si de
concentratia de TSS din bazinele biologice, masurata cu senzorii pentru suspensii solide.
Deasemeni, faza de denitrificare si partial faza de eliminare biologica a fosforului, pot fi
imbunatatite printr-o cantitate mai mare de TSS.
34
2.4.5. MASURAREA ON-LINE A AMONIULUI, NITRITILOR, NITRATILOR
Cei mai importanti parametrii analitici in afara oxigenului dizolvat pentru controlul
si eficienta unei statii de epurare sunt reprezentati de amoniu (NH4+) si nitrati (NO3-).
O problema importanta care se pune acum in cazul statiilor de epurare o
reprezinta controlul eficient al costurilor energetice pentru indepartarea poluantilor,
utilizand cel mai mic spatiu posibil si in cel mai scurt timp.
Pentru aceasta este nevoie de:

 cunoastere detaliata a proceselor care au loc
 cea mai mare transparenta posibila in pasii de proces prin metodele de masurare
corespunzatoare
Controlul eficient al azotului si sistemelor de apa uzata este posibil prin realizarea
acestor masuratori direct in procesele apei uzate. Aceasta nu numai ca asigura
purificarea, dar pe deasupra si garanteaza operarea economica a intregii statii.
Procesele de purificare pentru indepartarea azotului din apele uzate
Azotul se gaseste intr-o gama larga de forme si compusi si este considerat a fi “un
artist desavarsit al schimbarilor rapide”. In apele uzate municipale se intalneste in special
sub forma de uree, care este deja partial convertita in amoniu.
Metode de masurare pentru detectarea eliminarii azotului
O metoda comuna de masurare este aceea de verificare a cantitatii de oxigen

disponibile. Dupa cum oxigenul este necesar in subprocesele de nitrificare, dar previne
denitrificarea, acest parametru de proces este determinat si detectat on-line. Se
35
utilizeaza adesea pentru controlul cantitatii de oxigen care se dozeaza sau pentru
controlul suflantelor.
In figura de mai jos este prezenta corelatia functie de timp dintre amoniu, nitrati si
oxigen, descriind procesele de nitrificare si denitrificare din apele uzate. In timpul fazei de
aerare din procesul de curatare, concentratia de oxigen este crescuta pana la o valoare
de aproximativ 2 mg/l cu ajutorul suflantelor. Datorita nitrificarii care are loc, concentratia
nitratilor creste in timp ce concentratia amoniului scade. Cand suflantele sunt oprite,
oxigenul scade pana la zero, nitratii sunt redusi sub forma de azot si dispar. Consecutiv,
amoniul se formeaza din nou in apa uzata. In unele statii se utilizeaza pentru
monitorizarea si controlul procesului potentialul de oxido-reducere . Dar de cele mai mule
ori este insuficient deoarece pot aparea fluctuatii pe termen scurt datorita altor specii
redox active si astfel punctul de inflexiune nu indica cu acuratete suficienta sfarsitul
denitrificarii.
Corelatia intre procedurile individuale de masura ale oxigenului dizolvat, amoniului si nitatilor
Pentru a minimiza consumul de energie in bazinele de aerare, este de dorit o

concentratie scazuta si eficienta de O2 pentru oxidarea completa a azotului. Mai mult,
trebuie asigurata eficienta optima a stadiilor denitrificarii in conditii anaerobe si anoxice.
Pentru o crestere optima a bacteriilor nitrificatoare, este nevoie in general de concentratii
de oxigen dizolvat mai mari decat pentru descompunerea compusilor carbonului organic.
Masurarea on-line a amoniului, ofera posibilitatea operarii controlate a NH4-N,

facand procesul de nitrificare transparent si oferind o posibilitate foarte mare de
economie energetica. De obicei se recomanda masurarea combinata atat a NH4-N cat si
a O2 deoarece astfel se previne formarea de bulgari de namol la partea inferioara si se
limiteaza introducerea de oxigen care ar putea sa interfereze cu descompunerea NH4-N
36
(spre exemplu datorita unei ratii dereglate de nutrienti ai carbonului: azot: fosfat). Astfel,
se pot realiza economii majore in statiile de epurare.
In general, pentru masuratoarea amoniului si nitratilor se utilizeaza analizoare

chimice. Preturile de achizitie precum si costurile de utilizare sunt destul de ridicate,
motiv pentru care cercetatorii au incercat sa gaseasca solutii mai ieftine si mai usoare.
Analizoarele au nevoie de alimentare continua cu reactivi, in cele mai multe cazuri si de
pregatire a probei cum ar fi filtrarea. Acestea duc la costuri suplimentare si la intarzieri in
semnalele de masurare.
Electrozii ion selectivi (ISE) au fost utilizati de decenii4 pentru determinarea unor
specii ionice in analizele de laborator. In aceste aplicatii este necesara pregatirea
probelor intr-un mod distinct, pentru a ajusta legaturile ionice, temperatura constanta si
tehnici analitice precum adaugarea de standarde. Astfel, utilizarea electrozilor ion-
selectivi parea aproape imposibila pentru ca tehnica de masurare on-line.
Asemeni masuratorilor pH-ului, masuratoarea ISE se bazeaza pe selectivitatea

membranelor fata de anumite materiale si prin urmare este usor de utilizat. Principiul de
masurare este potentiometric. Dupa cum se poate vedea in imaginea de mai jos,
membrane electrodului este sensibila la anumite specii ionice din proba, cum ar fi spre
exemplu NH4+ sau NO3-, producand o diferenta de potential la suprafata membranei.
In interiorul senzorului se creaza o tensiune ΔE datorata selectivitatii dintre

electrodul de referinta si electrodul de masura. Aceasta tensiune poate fi citita ca valoare
de masurare folosind un transformator.
4
Honold, 1991
37
ΔE = E (ISE) –E (Ref)
Diferenta de potential sau tensiunea masurata E in mV raspunde in functie de

concentratia ionilor folosind ecuatia lui Nerst:
E = E0 + S log (c)
Unde:
E = tensiunea masurata
E0 = tensiunea in conditii normale de lucru
S = panta electrodului (valoarea teoretica: 59.16 mV la 25 °C)
c = concentratia ionilor de masurat (o aproximare a asa numitei activitate ionice)
O problema a masurarii folosind electrozi ion-selectivi o reprezinta ionii de potasiu

si clor care pot interfera. Astfel, pentru a depasi aceasta problema, ceretatorii au adaugat
inca doi electrozi care sa masoare separat ionii de potasiu si clor si sa compenseze
masuratoarea.
Imaginea de mai jos prezinta curba la ) mg/l K+ conform ecuatiei de mai sus. Se
poate observa influenta potasiului ca principal ion de interferenta intr-o masuratoare a
amoniului:
38
Caracteristica electrodului ca semnal de tensiune versus concentratia amoniului-

azotului la 0.20 si 100 mg/l K+ interferent.
Nonlinearitatea dependentei de potasiu a raspunsului electrodului poate fi

compensate cu un electrod additional care sa masoare continutul efectiv de potasiu si
folosind rezultatul pentru o deconvolutie a semnalului. In cazul electrodului de nitrat,
principalii ion care interfereaza sunt cei de clor.
2.4.6. MASURAREA ON-LINE A CARBONULUI: COD, TOC, DOC, BOD, SAC
Principalul obiectiv al unei statii de epurare este de a reduce incarcarile organice

totale ale apei uzate aditional eliminarii azotului si fosfatului. Compusii organici sunt in
principal elemente ale carbonului si hidrogenului. Procesul de curatare ii converteste in
dioxid de carbon si apa in timpul consumului de oxigen.
Parametrii carbonului
Pentru a masura incarcarea totala organica a apei se utilizeaza urmatorii

parametrii: TOC, DOC, COD si BOD. Diferentele dintre acesti parametrii (prezentati in
tabelul de mai jos) arata ca masuratorile nu sunt identice si prin urmare valorile masurate
nu pot fi egale.
39
TOC
Masuratoarea Carbonului Total legat Organic
DOC
Carbonul Organic Dizolvat
COD
Contine toate substantele care pot fi solubilizate prin oxidare chimica. Este in acelasi
timp parametrul conventional pentru calculul incarcarilor apei uzate
BOD
Contine toti compusii care pot fi oxidati microbiologic
Proceduri de analiza
Pentru o determinare on-line analitica, toti acesti parametri necesita proceduri

complexe de digestie si instrumentatie corespunzatoare.
SAC
SAC (Coeficient de Absorbtie Spectrala) este un parametru care poate fi
determinat mai usor. Multi compusi organici au spectre de absorbtie UV caracteristice.
Intensitatea atenuarii luminii poate, prin urmare, fi corelata cu incarcarea organica.
Corelarea este semnificativa in toate mediile de masurare cu variatii scazute ale
compozitiei in ceea ce priveste culoarea, particulele solide si caracteristicile lor optice.
Apa uzata, totusi, contine multe substante cu caracteristici optice complet diferite. Pentru
fiecare substanta se aplica un factor de corelare diferit in ceea ce priveste continutul de
carbon. Masurarea la o singura lungime de unda, spre exemplu la 254 nm pentru
SAC254, poate arata adesea o incarcare nepotrivita- mai ales daca caracteristicile apei
(matricea) se schimba.
40
Spectrul probelor de apa intr-o statie de epurare:

Spectrul de absorbtie al acestei statii de epurare arata un maxim caracteristic de aproximativ 280 nm,
cauzat de substantele dizolvate biodegradabile (degradate in timpul procesului de curatare; varful de
absorbtie dispare aproape complet)
Masurarea SAC la 254 nu poate include acesti compusi, deoarece absorbtia este aproape in
exclusivitate cauzata de particulele solide in acest interval si nu este nici o corelatie la aceasta lungime
de unda cu componentele dizolvate degradabile.
Senzorii on-line spectrofotometrici
Cea mai noua tehnologie aparuta pe piata permite masuratoarea pe intreg

intervalul spectral de la lungimi de una UV pana la VIS.
Valorile masurate sunt determinate din continutul ridicat de informatii al datelor

spectrale. Calculul se bazeaza pe metode si caracteristici obtinute in urma masuratorilor
de lunga durata si a analizelor. Utilizatorii acest senzori pot, prin urmare, selecta
algoritmii in functie de locatia masuratorii (intrare, iesire, etc.) avand o corelatie ridicata
cu parametrul de baza COD.
Procedura spectrala are un avantaj aditional: turbiditatea probei, care afecteaza

masuratorile optice, este compensata optim pe un interval mare de lungimi de unda.
Rezultatul masuratorii se afiseaza direct in mg/l COD. O corelatie intre parametrul de
baza COD si unul dintre parametrii inruditi (TOC, DOC sau BOD) poate fi setata prin
calibrari speciale. Rezultatul este apoi afisat direct ca, spre exemplu mg/l TOC.
41
Masuratoare on-line folosind un senzor

Masurare COD in laborator
spectrometric
Masuratoare individuala- potrivita pentru Masuratoare continua- timp de raspuns

monitorizare rapid, potrivita pentru monitorizare si
control
Principiu de masura
Determinarea valorilor masurate se face prin procesarea spectrului UV/VIS

scanat. In general se utilizeaza si o compensare pentru suspensiile solide, care pot fi
afisate ca parametru secundar.
1: Sursa de lumina
2: Emitatorul sistemului optic
3: Spatiul de masurare dintre ferestrele de
masurare
4: Receptorul sistemului optic
5: Detector
6: Raza de masurare
7:Curatare cu aer comprimat
8: Raza de referinta
42
Aplicatii
Cele mai importante puncte de masurare intr-o statie de epurare sunt la intrare si
la iesire. Pentru a determina incarcarile care intra in statie, se recomanda pozitionarea
unui senzor la intrare. Incarcarile la iesire sunt mici, insa un senzor amplasat la iesire
poate monitoriza eficienta proceselor statiei de epurare.
43
III. CONCLUZII
Senzorii pentru monitorizarea calitatii apelor si a apelor uzate au atins un grad
ridicat de maturitate, datorat cerintelor din partea autoritatilor, utilitatilor, industriei si
consumatorilor care doresc posibilitati mai bune de monitorizare si control a exploatarii si
calitatii celei mai importante resurse. O industrie din ce in ce mai mare este acum
capabila sa furnizeze senzori pentru majoritatea parametrilor comuni de calitate ai apei.
Prezentul proiect a dorit sa prezinte dezvoltarea senzorilor si cum acestia pot fi

utilzati pentru monitorizarea si controlul statiilor de epurare in scopul de a creste eficienta
acestura si prin urmare de a face operarea mai sigura si mai economica. Folosind
senzori pentru control in timp real face necesara existenta unei documentatii pentru
performantele, caracteristicile si ingrijirea acestora. Astfel a fost elaborat un standard,
ISO 15839, care sa ofere toate aceste informatii.
Combinatia dintre senzori mai buni, mai multi parametrii, documentatie, utilizare a
datelor in timp real si validare a datelor vor creste in final eficienta, vor imbunatati
calitate, vor schimba regulile de proiectare conservatoare ale infrastructurii, vor reduce
operarea si- cel mai important- vor reduce costurile de investitie.
Senzorii pentru calitatea apei acum ies din laborator si sunt transpusi in teren.
Noile tipuri de senzori pentru compusi ai azotului reprezinta ultima generatie de senzori
pentru calitatea apei. In aceasta generatie platformele generale ale senzorilor sunt
proiectate pentru nevoile specifice cu scopul nu numai de a exploata mai bine
echipamentele tehnologice ci si pentru a putea utiliza acestei tehnologii cu scopul de a
reduce timpul de lucru.
44
IV. STUDIU DE CAZ: UTILIZAREA

SENZORILOR ION-SELECTIVI IN
MONITORIZAREA LEVIGATULUI
Analize efectuate in Rheinland-Pfalz, Germania
Monitorizarea levigatului este aditionala programelor de monitorizare a apei
subterane si ofera informatii importante despre proiectarea depozitului de deseuri si
performantele sale. Concentratiile initiale de levigat (la sursa) sunt necesare proiectarii
depozitului in timp ce monitorizarea levigatului rezultat se utilizeaza in determinarea
impactelor curente si viitoare asupra mediului. La colectarea levigatului sunt necesare
informatii despre cantitatea si calitatea acestuia cu scopul de a dezvolta procedurile de
management si de indepartare potrivite.
Legislatia Europeana in vigoare

La nivelul Uniunii Europene a fost adopta o legislatie care sa reglementeze
descarcarile levigatului si tratarea acestuia in statiile de epurare, complementar legislatiei
nationale existente in fiecare stat membru :
 Directiva Cadru privind deseurile nr.75/442/EEC, amendata de Directiva nr.
91/156/EEC Directiva nr.91/689/EEC privind deseurile periculoase
 Directiva nr.75/439/EEC privind uleiurile uzate, amendata de Directiva
nr.87/101/EEC si de Directiva nr.91/692/EEC
 Directiva nr.91/157/EEC privind bateriile si acumulatorii care contin anumite
substante periculoase si Directiva nr.93/86/EC privind etichetarea bateriilor
 Directiva nr.99/31/EC privind depozitarea deseurilor
 Directiva nr.2000/76/EC privind incinerarea deseurilor
 Directiva nr.94/62/EC privind ambalajele si deseurile de ambalaje
 Directiva nr.96/59/EC privind eliminarea bifenililor si trifenililor policlorurati (PCB si
PCT)
 Decizia nr.2000/532/CE, amendata de Decizia nr.2001/119 privind lista deseurilor
(care inlocuieste Decizia nr.94/3/CE privind lista deseurilor si Decizia

nr.94/904/CE privind lista
 deseurilor periculoase)
 Regulamentul nr.259/93 privind controlul transportului deseurilor in, dinspre si
inspre Comunitatea Europeana
 Directiva nr.86/278/EEC privind protectia mediului si in particular a solului, atunci
cand namolul de la statiile de epurare este utilizat in agricultura
 Directiva nr.2000/53/EC privind vehiculele uzate
 Directiva nr.2000/53/EC privind vehiculele uzate
 Directiva nr.78/176/CEE privind deseurile din industria dioxidului de titan
45
 Directiva nr.82/883/CEE privind procedeele pentru supravegherea si

monitorizarea mediului datorita deseurilor din industria de dioxid de titan
 Directiva nr.92/112/CEE privind procedeele pentru armonizarea programelor
pentru reducerea si eventual eliminarea poluarii cauzate de deseurile din industria
dioxidului de titan
Parametrii monitorizati ai compozitiei levigatului intr-un depozit de deseuri si

frecventa analizelor:
Parametru Frecventa
pH
Conductivitate
CBO5
CCOCr
TOC- ca C total
Nitrati
Azot amoniacal
Azot total Semestrial
Sulfati
Fosfati
Cloruri
Produse petroliere
Bacterii cloriforme totale
Metale grele(Pb, Cr, Ni, Zn, Hg, Cd, As, Cu
Cianuri
46
Curatarea levigatului rezultat din depozitele de deseuri este destul de des dificil de
tratat deoarece contine o gama foarte larga de substante poluante rezultate din deseuri.
Prin urmare, un control précis si continuu al valorilor levigatului care intra in statia de
epurare a depozitelor este foarte important.
Prezentul studiu a fost realizat in

Rheinland-Pfalz, Germania unde
functioneaza o statie de tratare mecanica-
biologica pentru depozitul de deseuri
menajere apartinand de doua districte
administrative. Capacitatea acestui depozit
este de 80 000 pana la 90 000 t pe an.
Aceasta cantitate este depozitata in
celulele depozitului conform procedurii de
rotatie.
Apa care se infiltreaza in urma

precipitatiilor prin corpul depozitului dizolva
o varietate larga de substante organice si
anorganice din deseuri. Tipic pentru
levigatul depozitului de deseuri sunt
concentratiile ridicate de azot dar si
substantele periculoase precum halogeni
legati organic absorbabili (AOX). Pana in
anul 1992, levigatul rezultat era stocat temporar pentru a fi tratat ulterior impreuna cu alte
ape in statia de tratare a apelor uzate menajere. Acest tip de tratament nu a mai fost
posibil ca tratament de lunga durata dupa ce a intrat in vigoare Anexa 51 a “Allgemeine
Rahmen-Verwaltungsvorschrift”. Din momentul in care sunt prezente substante
periculoase in apa, levigatul depozitului de deseuri trebuie sa treaca obligatoriu printr-o
faza de tratare.
Tratarea levigatului
Pentru curatare, levigatul trece printr-o faza de tratare biologica. Aici, poluantii
usor degradabili si azotul sunt degradati. Un filtru de nisip colecteaza suspensiile solide.
Levigatul pre-tratat trece apoi prin 5 coloane cu carbune activ, fiecare avand 20 m3.
Printr-o procedura de adsorbtie levigatul este curatat astfel incat valorile sale sa nu
depaseasca limitele de descarcare impuse prin legislatie. Carbunele incarcat este ridicat
de furnizor, regenerat si reutilizat.
47
Verificarea valorilor la iesire

La descarcarea levigatului tratat in retea, trebuie tinut cont de un numar de valori
limita. Unele dintre aceste valori au fost deja inregistrate si documentate folosind
instrumentatie on-line de mult timp. Majoritatea insa, trebuie determinate in laborator.
Parametrii Unitati de
Valori la intrare Valori limita la iesire
importanti masura
COD mg/l aprox. 2000 200
aprox 800 sub forma de 1000
Ntot anorganic mg/l
NH4 (valoarea dorita: 70)
BOD mg/l aprox. 200 20
AOX mg/l aprox. 2 0.5
Incercarile de a utiliza masurarea optica a nitratilor conform principiului absorbtiei

pentru determinarea valorilor NO3 in stadiul biologic a aratat ca acest tip de masuratoare
poate fi utilizata numai pe un interval limitat de masurare datorita coloratiei intrinseca a
levigatului rezultat din depozitul de deseuri. In acest context, s-a incercat utilizarea
tehnologiei de masurare on-line folosind senzorii ion-selectivi.
Senzorul a fost utilizat in treapta biologica si a prezentat stabilitate pe un termen mai lung
decat se astepta. Inca de la inceput, sistemul a prezentat o deviatie foarte scazuta a
vaorilor masurate fapt care se traduce in activitati de mentenanta scazute.
Interferentele de degradare in treapta biologica au putut fi identificate rapid si depasirile

limitelor admise au fost evitate, mai ales in zona eliminarii azotului.
In urma implementarii acestui sistem limitele valorilor de descarcare N total 100 ml

au scazut cu cel putin 20%.
Rezultatele obtinute sunt prezentate in graficul de mai jos, comparativ cu

rezultatele obtinute in urma analizelor de laborator:
48
Comparatie dupa 3 luni de operare continua in treapta biologica a statiei de

purificare a levigatului provenit de la depozitul de deseuri menajere.
Rosu: valori obtinute in laborator
Albastru: Senzor cu electrozi ion-selectivi de amoniu, nitriti, nitrati
49
Bibliografie
„Instrumentation, Control and Automation in Wastewater Systems”de Gustaf Olsson, Marimus
K.Nielsen, Zhiguo Yuan
„Wastewater Treatment Systems: Modelling, diagnosis and control” de Gustaf Olsson si Bob Newell
„Wastewater Quality Monitoring and Treatment de Philippe Quevanviller, Oliver Thomas, Andre van
Beken
« Monitoring of Water Quality : the Contribution of Advanced Technologies » de H. S. Jacobsen si

A. Lyngaard Jensen
Apele Romane : www. rowater.ro
Ministerul Mediului : www.mmediu.ro

50
51

Tehnologii Moderne in Domeniul Tratarii APELOR

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tehnologii Moderne in Domeniul Tratarii APELOR

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

TEHNOLOGII MODERNE IN DOMENIUL TRATARII APELOR

JURJU ANA MARIA

1.1. SITUATIA APELOR UZATE IN LUME ................................................................................... 3

II. MONITORIZAREA ON-LINE ......................................................................................................... 8

III. CONCLUZII ........................................................................................................................................ 44

IV. STUDIU DE CAZ : UTILIZAREA SENZORILOR ION-SELECTIVI IN

Odata cu cresterea populatiei, urbanizarea rapida si cresterea din ce in ce mai

Evacuare in ocean a apelor uzate Corali din apropierea conductelor de

O parte din daunele materiale asociate cu utilizarea inadecvata a apelor uzate o

 costuri crescute direct si indirect cauzate de boli si mortalitate

In martie 2003, World Panel of Financial Water Infrastructure a estimat ca Statele

In Romania, conform datelor Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor, in anul

1.2. SITUATIA APELOR UZATE LA NIVELUL UNIUNII EUROPENE

Uniunea Europeana are stabilite principii solide pe care se bazeaza

- Nivel ridicat de protectie: In contextul managementului apelor, rezulta ca nivelul

- Principiul prevenirii: Acest principiu recunoaste datoria morala de a preveni

- Corectarea poluarii la sursa: Acest principiu rezulta logic din „Principiul

- principiul bazinal – resursele de apă se formează şi se gospodăresc în bazine

o abordare globală care să îmbine probleme sociale şi dezvoltarea economică, cu

- principiul gospodăririi unitare cantitate-calitate – cele două laturi ale

- principiul solidarităţii – planificarea şi dezvoltarea resurselor de apă presupune

- principul “poluatorul plăteşte” – toate cheltuielile legate de o poluare produsă

- principiul accesului la apă – în virtutea acestui principiu, este vital să

Aceste principii fundamentează conceptul de management integrat al resurselor de

Aproape 30 de ani de legislatie de mediu in Uniunea Europeana, impreuna cu actiuni

Poluarea raurilor si lacurilor cu fosfor si materii organice provenind din industrie si

Prin contrast, nu se realizeaza progrese in reducerea poluarii cu nitrati si pesticide

II. MONITORIZAREA ON-LINE

Problema monitorizarii calitatii apei a devenit din ce in ce mai accentuata odata cu

Aspectele monitorizarii ale

Procedurile de monitorizare a apelor uzate sunt subiectul multor dezbateri datorita

modalitate de realizare a progresului in tratarea apelor uzate si de aliniere la standardele

Ca premise de pornire, se accepta faptul ca detectarea on-line/in-situ a poluantilor

2.2. MASURAREA. DE CE si CUM?

Principalele obiective practice ale masuratorilor

In domeniul monitorizarii calitatii apelor uzate, principalul motiv pentru masurare il

Al doilea motiv pentru monitorizarea calitatii apelor uzate se leaga de controlul

Prevenirea accidentelor poate fi deasemenea un motiv pentru monitorizarea

Un alt motiv pentru utilizarea acestor sisteme il reprezinta imbunatatirea

Metodele de masurare pot fi grupate in 3 categorii, in functie de principiile folosite

- Metode echivalente rapide- Bazandu-se in general pe un principiu diferit de

- Senzorii software si metodele echivalente – acest grup este luat in

2.3. DE LA NEVOI LA SOLUTII - MASURATORI SI SENZORI

In ultimii 25-30 de ani, statiile de epurare au fost imbunatatite de la a fi relativ

Consecvent, standardele de control si monitorizare au crescut dramatic in aceasta

Debit Conductivitate Ntotal si Ptotal

Temperatura Concentratia namolului Fluorescenta

Procedurile clasice de determinare a majoritatii acestor parametrii se bazeaza pe

Exemplu de senzori on-line Exemplu de masuratoare off-line

Exemplu de masuratoare in-situ

Masuratorile on-line si off-line sunt cel mai adesea grupate si considerate a fi

Senzorii si echipamentele de analiza on-line sunt dispozitive de masurare

Senzorii sunt „ochii si urechile” sistemului de control. Nu putem stii niciodata cu

Un exemplu de constructie si functionare a unui senzor de pH si temperatura este

Electrodul montat la capatul senzorului are incorporat un gel electrolit care, in

Exemplu de controler cu un senzor

Imaginea de mai jos prezinta un exemplu de retea de senzori si controlere intr-o

Atunci cand se decide utilizarea senzorilor, sunt cateva caracteristici de care

 Linearitatea : Daca semnalul de iesire al senzorului variaza linear pe tot parcursul

 Acuratetea:Semnalul de iesire da intotdeauna aceleasi valori pentru aceeasi

Este cert ca senzorii on-line devin de la an la an o tehnologie demonstrata cu

Combinatia dintre instrumente mai bune, noi metode de estimare (cum ar fi

Datele senzorilor precum si alte date din sistemele de transport si tratare au

Sistemele de control din ce in ce mai complexe necesita si un software robust. Se