Academia de Studii Economice Bucuresti

Facultatea de Cibernetica,Statistica si Informatica Economica

PROIECT SONDAJE SI ANCHETE STATISTICE

Profesor coordonator: Conf.univ.dr. Ileana Niculescu-Aron

Student: Ricanu Diana, Grupa 1063( grupa 3)

1.Prelucrarea variabilelor calitative(variabila ordinala)
Pentru prelucrarea variabilei calitative am ales intrebarea O2Q10: In ce masura sunteti de accord
cu utilizarea mijlocului de transport in comun in detrimental masinii persoanale?

a) -2=dezacord total
b) -1=dezacord
c) 0=indifferent
d) 1=acord
e) 2=acord total

Observam ca avem 8 nonraspunsuri.

Nonraspunsurile vor fi tratate prin inlocuirea acestora cu valoarea mediei care este 1(accord).

Dupa tratarea nonraspunsurilor obtimen urmatoarele rezultate:

Case Processing Summary

Cases

Valid Missing Total

N Percent N Percent N Percent

In ce masura sunteti de
acord cu utilizarea mijlocului
de transport in comun in 115 100.0% 0 0.0% 115 100.0%
detrimentul masinii
personale
 2

Mean 0.692982
Standard Error 0.096618
Median 1
Mode 1
Standard
Deviation 1.0316
Sample Variance 1.064198
Kurtosis 2.285342
Skewness 0.008695
Range 7
Minimum -2
Maximum 5
Sum 79
Count 114

Observam ca :

-valoarea mediei este de 0.69

-limita inferioara este 0.5

-limita superioara este 0.87

Intervalul de incredere este [0.5;0.87], deci media este inclusa in interval ,prin urmare acesta este
semnificativ pentru un nivel de 95%. Peste 50 de personae au spus ca sunt de accord cu
inlocuirea masinii personale cu un mijloc de transport in comun.
Pe baza analizei tabelului de frecvente si a graficului de mai sus se observa ca: 2.6% au exprimat
un dezacord total in ceea ce priveste folosirea mijlocului de transport in comun in detrimental
masinii personale,9.6% nu sunt de accord 22.6% sunt indiferenti,46.9% dintre acestia sunt de
accord, iar 16.5% si-au exprimat un accord total.
Prelucrarea variabilelor calitative(variabila nominala)
Pentru prelucrarea variabilei nominale am ales genul persoanelor respondente.

Statistics
Gen

Valid 115
N
Missing 0
Mode 1

Gen

Frequency Percent Valid Percent Cumulative

Percent

Masculin 58 50.4 50.4 50.4

Valid Feminin 57 49.6 49.6 100.0

Total 115 100.0 100.0

Mean 1.5
Standard Error 0.047036
Median 1.5
Mode 1
Standard
Deviation 0.502208
Sample Variance 0.252212
Kurtosis -2.03604
Skewness 4E-18
Range 1
Minimum 1
Maximum 2
Sum 171
Count 114

𝑠
Am calculat limiteleinferioara a intervalului de incredere folosind formula: 𝑥̅ − 1.96 ∗ si
√𝑛
𝑠
limita superioara folosind formula : 𝑥̅ + 1.96 ∗ si am obtinut urmatorul interval de incredere:
√𝑛
[1.4;1.59].
Se observa ,atat din grafic,cat si din tabelul cu frecvente de mai sus ca ponderea de raspuns a
femeilor este de 49.6%, iar cea a barbatilor de 50.4%

Prelucrarea variabilelor cantitative (variabila numerica)

Variabila aleasa este: nota prudenta suferilor in privinta biciclistilor.

Case Processing Summary

Cases

Valid Missing Total

N Percent N Percent N Percent

Nota prudenta soferilor in

105 91.3% 10 8.7% 115 100.0%
privinta biciclistilor

In urma analizei am obtinut un procent de nonraspuns de 8.7%.

Descriptives

Statistic Std. Error

Nota prudenta soferilor in Mean 5.77 .183

privinta biciclistilor 95% Confidence Interval for Lower Bound 5.41
 Mean Upper Bound 6.13

5% Trimmed Mean 5.75

Median 6.00

Variance 3.524

Std. Deviation 1.877

Minimum 2

Maximum 10

Range 8

Interquartile Range 3

Skewness .143 .236

Kurtosis -.581 .467

Tratarea nonraspunsurilor
Case Processing Summary

Cases

Valid Missing Total

N Percent N Percent N Percent

Nota prudenta soferilor in

115 100.0% 0 0.0% 115 100.0%
privinta biciclistilor
Valorile lipsa au fost inlocuite in baza de date cu media seriei de date si am obtinut urmatoarea
analiza statistica.
Descriptives

Statistic Std. Error

Mean 5.79 .167

95% Confidence Interval for Lower Bound 5.46

Mean Upper Bound 6.12

5% Trimmed Mean 5.77

Median 6.00

Variance 3.219
Nota prudenta soferilor in
Std. Deviation 1.794
privinta biciclistilor
Minimum 2

Maximum 10

Range 8

Interquartile Range 3

Skewness .119 .226

Kurtosis -.358 .447
Media seriei de date este aproximativ 6.
Pentru un nivel de semnificatie de 95% intervalul de incredere este :[5.46;6.12] si cuprinde
media(nota care apare cel mai des ).

Analizand graficul de mai sus,putem spune ca din cei 115 participanti la sondaj ,cei mai multi
dintre acestia au acordat nota 6 in ceea ce priveste prudenta soferilor in randul biciclistilor.
Teste pentru variabile independente

Group Statistics

Gen N Mean Std. Deviation Std. Error Mean

Evalua?i pe o scar? de la 1- Masculin 58 5.45 2.186 .287

10 re?eaua de transport din
Feminin 57 5.81 1.931 .256
Bucure?ti.

Factorul de grupare este sex-ul ,iar in urma output-ului se observa ca persoanele de sex mascului
au acordat o nota medie de 5.45 retelei de transport Bucuresti, iar persoanele de sex feminine au
acordat o nota medie de 5.81.

Testu t pentru esantioane independente se utilizeaza pentru a putea compara nota medie acordata
retelei de transport din Bucuresti de catre persoanele de sex mascului si cele de sex feminine.
Statistica testului t:

Test bilateral, nivel de semnificatie de 95%

Ipoteze: H0: 𝜎𝐹2 = 𝜎𝑀2

H1: 𝜎𝐹2 ≠ 𝜎𝑀2

Sig. = 0.502>0.05, deci se accepta ipoteza H0, conform careia dispersiile celor doua grupe sunt
egale. Nu exista diferente semnificative in ceea ce priveste notele acordate de persoanele de sex
feminism si cele de sex mascului. Deci sex-ul persoanei nu influenteaza notele pe care
respondentii le acorda.

Teste pentru variabile dependente:

Ipoteze : H0: ̅̅̅
𝑥1 = ̅̅̅
𝑥2

̅̅̅ ≠ 𝑥2
H1: 𝑥1 ̅̅̅

Paired Samples Statistics

Mean N Std. Deviation Std. Error Mean

Nivel studii 3.04 107 .672 .065

Pair 1
Statut social 2.11 107 1.348 .130
Acest tabel arata media,numarul de observatii si abaterea standard pentru cele doua variabile.

La sondaj au raspuns 107 persoane. In medie ,respondentii sunt salariati si au studii universitare.

Paired Samples Correlations

N Correlation Sig.

Pair 1 Nivel studii & Statut social 107 .110 .260

In acest tabel avem corelatia dintre cele doua variabile. Aceasta este de 0.11. Avem o corelatie
directa slaba, deci atunci cand nivelul studiilor creste , statutul social creste si el.

Observam ca Sig. este mai mic decat 0.05, deci se respinge ipoteza H0, conforma careia intre
mediile variabilelor pereche exista diferente nule.
Am mai realizat inca un test intre doua variabile dependente si anume: nota pentru variabila nu
am conditie fizica si distanta medie a deplasarii cu bicicleta.

Ipoteze : H0: ̅̅̅

𝑥1 = ̅̅̅
𝑥2

̅̅̅ ≠ 𝑥2
H1: 𝑥1 ̅̅̅

Paired Samples Statistics

Mean N Std. Deviation Std. Error Mean

Nota nu am conditie fizica 3.01 103 2.316 .228

Care este distanta medie a

Pair 1
unei deplasari cu bicicleta in 6.81 103 6.935 .683
KM

Acest tabel arata media,numarul de observatii si abaterea standard pentru cele doua variabile.

La sondaj au raspuns 103 persoane . Media celor care nu au conditie fizica este 3.01 ,iar distanta
medie parcursa cu bicicleta este de aprozimativ 7 kilometri.

Paired Samples Correlations

N Correlation Sig.

Nota nu am conditie fizica &

Care este distanta medie a
Pair 1 103 +.210 .033
unei deplasari cu bicicleta in
KM

In acest tabel avem corelatia dintre cele doua variabile. Aceasta este de 0.21. Avem o corelatie
directa slaba, deci atunci cand conditia fizica creste , numarul de km parcursi cu bicicleta creste.
Observam ca Sig. este mai mic decat 0.05, deci se respinge ipoteza H0, conforma careia intre
mediile variabilelor pereche exista diferente nule.

ANOVA

Testul ANOVA a fost realizat intre durata medie de asteptare a mijlocului de transport in comun
si nota acordata acesteia

Ipoteze: H0: Mediile variabilelor sunt egale.

H1:Mediile variabilelor nu sunt egale

Test of Homogeneity of Variances

Statut social

Levene Statistic df1 df2 Sig.

.975 2 103 .381

Sig.=0.381>0.05, deci acceptam ipoteza conform careia dispersiile grupelor sunt egale.

ANOVA
Nota timp de asteptare

Sum of Squares df Mean Square F Sig.

Between Groups 80.890 5 16.178 3.586 .005

Within Groups 424.100 94 4.512
Total 504.990 99
Primele coloane indică tipul variaţiei, variaţia, numărul de grade de libertate, media variaţie şi
valoarea calculată a raportului F. Un nivel de semnificaţie  <0,05 duce la respingerea ipotezei
nule.

In urma testului ANOVA reiese faptul ca nota acordata timpului de asteptare este influentata de
durata petrecuta in medie pana la sosirea mijlocului de transport. (Sig.=0.005<0.05)

CORELATII
Corelatie intre doua variabile numerice
Variabila 1: nota prudenta soferilor in privinta biciclistilor

Variabila 2: nota soferi agresivi/neatenti

Correlations

Nota prudenta Nota soferi

soferilor in agresivi/neatenti
privinta
biciclistilor

Pearson Correlation 1 .068

Nota prudenta soferilor in
Sig. (2-tailed) .488
privinta biciclistilor
N 115 107
Pearson Correlation .068 1

Nota soferi agresivi/neatenti Sig. (2-tailed) .488

N 107 107

Legatura existenta intre cele doua variabile este directa, de intensitate redusa, Pearson
Correlation=0,068. Valoarea coeficientului nu este semnificativa (Sig.=0.488>0.05)
Deci nu exista legatura intre nota acordata prudentei in trafic a soferilor si cea cu privire la
agresivitatea/neatentia acestora.

Corelatie intre doua variabile ordinale

Variabila 1: Varsta
Variabila 2: In ce masura sunteti de acord cu utilizarea mijlocului de transport in comun in
detrimentul masinii personale
Se observa un coefficient de corelatie negative -0.173, deci o corelatie inversa intre cele doua
variabile. Pe masura ce varsta creste , gradul de utilizare al mijlocului de transport in comun
scade.

Corelatie intre doua variabile nominale.

Variabila 1: Gen

Variabila 2 : Unde preferati sa va deplasati cu bicicleta.

In urma analizei se observa o corelatie inversa si foarte slaba intre cele doua variabile,
coeficientul de corelatie fiind de -0.025. . Deci putem spune ca genul nu infuenteaza locul unde
persoanele merg cu bicicleta.

Variabila 1 : Genul

Variabila 2: Utilizare masina personala.

In urma analizei se observa o corelatie inversa si foarte slaba intre cele doua variabile,
coeficientul de corelatie fiind de -0.044. . Deci putem spune ca genul nu influenteaza gradul de
utilizare al masinii personale.