Sunteți pe pagina 1din 10

Titlul lucrării:

Analiza discursurilor politice: strategii și mijloace retorice

Abstract

În această lucrare voi analiza două discursuri publice care aparțin președintelui României,
Klaus Iohannis, și prim-ministrului României, Viorica Dăncilă, utilizând mijloacele retorice,
respectiv modul de argumentare. Cele două discursuri prezintă atât situația politică, cât și cea
socială a României, precum și capabilitatea acesteia de a prelua președinția Consiliului Uniunii
Europene, având scopul de a reduce efectele negative. În lucrare voi urmări modul de desfășurare a
mijloacelor persuasive și asemănările și deosebirile în privința structurii de argumentare.
Analiza discursurilor politice din perspectiva strategică și a mijloacelor
retorice
„Discursul politic e foarte prezent într-o societate modernă și joacă, incontestabil, prin
consecințele sale, un rol important în viața contemporană.”1 Discursul politic reprezintă un mijloc
de comunicare directă, „un enunț cu proprietăți textuale, dar, mai ales, un act împlinit într-o anumită
situație (participanți, instituție loc și timp).”2 „Discursul politic este esența activității politice și
poate influența, mai mult decât alte tipuri de discurs realitatea.”3
În această lucrare voi analiza cele două discursuri publice aplicând strategiile și mijloacele
persuasive retorice și voi identifica asemănările și diferențele de argumentare. Pentru a reprezenta
relația dintre „ethos”4, imaginea strategică a imaginii locutorului; „pathos”5, evaluarea și emoția, și
„logos”,6 abateri intenționate strategice sau neintenționatea decis să consult dezbaterea politică a
președintelui, Klaus Iohannis, rostită la data de 12 noiembrie 2018, în opoziție cu dezbaterea
politică a prim-ministrului României, Viorica Dăncilă, rostită la data de 13 noiembrie 2018, cu
privire la aptitudinile României de a prelua președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene.
Situația nefavorabilă în care se afla Guvernul României reprezenta un moment necesar pentru a
discuta unele decizii remarcabile, care urmau să fie adoptate. Disputele dintre președinte și Guvern
plasează imaginea acestora într-o postură ridicolă, de adversari politici.
Tema dezbaterilor se raportează la restabilirea problemelor Guvernului, convingerea
celorlalte state membre în ceea ce privește capacitatea României de a menține președinția rotativă și
la îmbunătățirea incorectitudinilor în evoluția dezvoltării și modernizării statului. Restabilirea
situației este indispensabilă, la fel ca și refacerea ethosului propriu și al adversarilor politici, ceea ce

presupune o demonstrare convingătoare atât din punct de vedere politic, cât și social. Atât
dezbaterea lui Klaus Iohannis, cât și cea a Vioricăi Dăncilă sunt elementele componente ale
discursului deliberativ-epidictic. Retorica deliberativă constă în ameliorarea situației de către
Guvern și președinte. Această remarcă îndreaptă discuția celor doi reprezentanți către organizarea
ethosului, prin străduința de a obține încrederea cetățenilor, expunând un interes constant pentru
evoluția țării.
Încă de la început observăm că scopul persuasiunii este de a prezenta o autoritate, subliniind
ethosul în dezbatere. Retorica epidictică este orientată către prezent, reprezintă retorica care

1
Rodica Zafiu, Limbaj și politică, București: Editura Universității din București, 2007, p. 11
2
Luminița Hoarță-Cărăușu, Discursul politic românesc. Elemente de retorică lingvistică aplicată, Iași: Editura
Universității Alexandru Ioan Cuza, 2007, p. 123
3
Rodica Zafiu, Limbaj și politică, București: Editura Universității din București, 2007, p. 15
4
Ibidem, p. 22
5
Ibidem, p. 22
6
Ibidem, p. 22

1
evoluează. Aceasta constă în discutarea temei cu scopul de a se ajunge la un consens. În aceste
dezbateri observăm reproșurile dintre cei doi potențiali adversari politici, care nu ajung la un acord
referitor la situația politică și socială.
Președintele Klaus Iohannis își exprimă opinia despre lipsa de capacitate a României de a
prelua președinția. Conținutul este informativ și persuasiv, o dezbatere instituțională (în calitate de
președinte). Totodată, conține acuzații și reproșuri împotriva Guvernului, ceea ce implică o eroare
de logică, deoarece un politician critică alți politicieni. Acesta evocă situația drastică a Guvernului,
canalul de comunicare este prin mass-media scrisă. Scopul este de a convinge că România nu este
pregătită pentru a deține președinția. Destinatarul este reprezentat de public. El își asumă
subiectivitatea prin utilizarea persoanei I: „mea”7, ceea ce îi conferă și o postură de autoritate.
Prim-ministrul, Viorica Dăncilă, prezintă un discurs de apărare, se află în situația de la
prelua președinția, mesajul pe care aceasta îl transmite este că suntem pregătiți pentru preluarea
acesteia. Conținutul este informativ și persuasiv, este un discurs de justificare, recurge la mijloace
emoționale. Conține reproșuri, acuzații împotriva președintelui. Canalul de comunicare este prin
mass-media scrisă, iar scopul este de convingere. Strategia este prezentată de modul în care încearcă
să ascundă actul propriu-zis al acuzațiilor. Destinatarul este ilustrat de public. Dăncilă utilizează în
discursul său forma pronominală „noi” 8 , din care rezultă legătura cu destinatarul în privința
capabilității României de a deține președinția. În decursul discursului ies în evidență etapele de
restabilire a ethosului individual, prin prezentarea pregătirilor pentru evenimentele care vor avea loc
în timpul în care România deține președinția semestrială. „Aceasta a explicat că vor fi peste o mie
de reuniuni formale și informale pe durata președinției române, acestea fiind pregătite. Viorica
Dăncilă a afirmat că sunt făcute și pregătirile pentru Summit-ul de la Sibiu, unde vor participa șefi
de stat și de guvern din Uniunea Europeană, după Brexit.”9 Referirea la pathos indică dorința de a
prezenta cetățenilor imaginea omului politic convins de propriile fapte și hotărât în scopul obținerii
unui rezultat. Concomitent, ethosul și pathosul confirmă eficacitatea în persuasiune, prin atragerea
interesului asupra propriei persoane: „Sunt adepta fermă și totală a unei bune conlucrări, dar mă văd
obligată să resping și chiar să combat o astfel de atitudine a președintelui României.”10 Această
autocaracterizare scoate în evidență trăsăturile morale și îl face atent pe emițător, evocând, totodată,
o strategie de argumentare prin analogie. Prin această afirmație asupra propriilor calități, Viorica
Dăncilă dorește să își disculpe acțiunile și, totodată, susține că în calitate de prim-ministru va reuși

7
Maria Stan, www.mediafax.ro, ultima editare la 12.11.2018, consultat în data de 25.01.2019, URL:
‹https://www.mediafax.ro/externe/iohannis-nu-suntem-pregatiti-pentru-preluarea-presedintiei-consiliului-ue-din-cauza-
acestui-accident-al-democratiei-romanesti-care-este-guvernul-dragnea-dancila-reactia-sefului-psd-17638215/foto›
8
www.stirileprotv.ro, publicat la 13.11.2018, ultima editare la 28.11.2018, consultat în data de 25.01.2019, URL:
‹https://stirileprotv.ro/stiri/politic/dancila-suntem-pregatiti-si-putem-prelua-presedintia-rotativa-a-consiliului-ue.html›
9
Ibidem
10
www.stirileprotv.ro, publicat la 13.11.2018, ultima editare la 28.11.2018, consultat în data de 25.01.2019, URL:
‹https://stirileprotv.ro/stiri/politic/dancila-suntem-pregatiti-si-putem-prelua-presedintia-rotativa-a-consiliului-ue.html›

2
să preia președinția. Prin funcția conativă, de a încerca să convingă, aceasta face apel la identitate,
mai mult decât la realitate. Astfel, atât Klaus Iohannis, cât și Viorica Dăncilă încearcă să atragă
atenția publicului prin eufemizare, în special prin prezentarea situației critice în care se află
Guvernul, dar și prin reproșul susținut de prim-ministrul României împotriva președintelui:
„Domnul președinte, prin astfel de afirmații, prin îndemnurile de a răsturna Guvernul, deservește
profund interesele României.”11 Aceasta consideră că acea afirmație a președintelui este o insinuare
lipsită de orice sens sau însemnare și că, cetățenii sunt cei care vor fi supuși acestei stări, acest lucru
fiind menționat în ambele discursuri. Reconstruirea ethosului în discursul lui Viorica Dăncilă este
succedată de remarcarea etapelor de modernizare ale statului reprezentate prin aptitudinile
României de a deține președinția, care accentuează realizări însemnate la nivel internațional,
reprezentând și un avantaj spre trecerea de la supraviețuire la o posibilă modernizare. Un alt
element de reconstruire a ethosului este reprezentat de angajamentul pe care aceasta și l-a însușit pe
parcursul deținerii președinției. Însă, analizând discursurile sale precedente, scopul său de
convingere se diminuează. „Spre deosebire de argumentele bazate pe fapte sau exemple,
argumentele bazate pe analogie sunt slabe.”12 Viorica Dăncilă conturează în discursul său imaginea
excepțională a situației, oferind o explicație care nu este determinantă, intensificând ethosul și
reducând logosul: „Cu siguranță România este pregătită să preia președinția Consiliului Uniunii
Europene, Guvernul României este bine pregătit și acest lucru este știut chiar de domnul președinte
Iohannis.”13 Această afirmație a Vioricăi Dăncilă se raportează criticii asupra președintelui pentru a-
și plasa poziția proeminentă în fața destinatarilor: „șeful statului a făcut o obsesie personală prin
dărâmarea actualului Cabinet.”14 Această critică demonstrează efectul negativ al greșelilor pătruns
în conștiința politicienilor. Strategia polemică reprezentată de greșelile politicienilor este asociată cu
cooperarea, în cadrul căreia se poate ajunge la un consens și la soluționarea unor probleme. Se
evidențiază atât adversarii care ajută la construirea ethosului individual, cât și încercarea de
comunicare între politicieni. Pe parcursul discursului, aceasta face apel la pathos printr-o interogație:
„Mă întreb ce vrea domnul președinte: anarhie, instabilitate politică?”15 Această întrebare aduce cu
sine o acuzație la adresa președintelui, care susține că preluarea președinției „este o poziție extrem
de onorată și de solicitantă, mai ales pentru Guvern.”16 Un alt factor este reprezentat de planificarea
unor criterii pe baza cărora se va restabili ordinea în Guvern, acțiune care va oferi o siguranță

11
Ibidem
12
Rodica Zafiu, Limbaj și politică, București: Editura Universității din București, 2007, p. 198
13
www.stirileprotv.ro, publicat la 13.11.2018, ultima editare la 28.11.2018, consultat în data de 25.01.2019, URL:
‹https://stirileprotv.ro/stiri/politic/dancila-suntem-pregatiti-si-putem-prelua-presedintia-rotativa-a-consiliului-ue.html›
14
Ibidem
15
Ibidem
16
Maria Stan, www.mediafax.ro, ultima editare la 12.11.2018, consultat în data de 25.01.2019, URL:
‹https://www.mediafax.ro/externe/iohannis-nu-suntem-pregatiti-pentru-preluarea-presedintiei-consiliului-ue-din-cauza-
acestui-accident-al-democratiei-romanesti-care-este-guvernul-dragnea-dancila-reactia-sefului-psd-17638215/foto›

3
președintelui, care susține că „în Guvern nu se mai înțeleg care sunt persoanele care ar trebui să se
ocupe de asta demisionează sau sunt demiși.” 17 Tot în discursul Vioricăi Dăncilă, logosul este
asociat cu utilizarea persoanei I plural, care desemnează ideea de cooperare, astfel „persoana I
plural (noi) este în mod tipic utilizată strategic pentru a crea solidarizarea ( când include destinatarul)
sau pentru a sublinia raportarea polemică (noi/ voi).”18 Klaus Iohannis își creează discursul pe baza
necesității înlocuirii sau rezolvării problemelor Guvernului, formulând constatări în ceea ce privește
conduita politicienilor. Acesta recurge la unele promisiuni făcute de Guvern, dar care nu s-au
realizat, menționând că acesta nu a făcut decât să înșele publicul. Privind afirmațiile lui Klaus
Iohannis constatăm că acesta folosește o strategie polemică de ansamblu utilizând retorica în
conturarea ethosului adversarului, dar și mijloacele de argumentare: „cred că și acum, în ultimul
moment, necesitatea politică este înlocuirea acestui accident al democrației românești Dragnea-
Dăncilă.”19 Se observă că emițătorul stabilește regulile, se plasează pe o poziție stabilă, puternică,
învinuind adversariiși reliefând ethosul dominat. Sistemul de valori este ilustrat prin repunerea în
discuție a importanței Guvernului și a cetățenilor.
Negația este folosită în discursul președintelui pentru a ilustra ineficacitatea Guvernului față
de situația în care se afla, criticând lipsa de preocupare a adversarilor. Președintele se raportează la
ethosul individual: „Trebuie să menționez o mare îngrijorare pe care o am, cu toate că nu vă
privește direct”20, la pathos „Nu suntem pregătiți pentru așa ceva”21, dar și la logos „Nu există nicio
perspectivă de bună guvernare și implicare în afacerile europene” 22 . „Negația include o funcție
polemică care indică dezacordul cu o anumită stare de limbaj.”23 În acest discurs contestarea are
rolul de a marca imperfecțiunile Guvernului, președintele raportându-se atât la prezent, cât și la
viitor.
Discursurile au însușiri asemănătoare, în primul rând pentru că ambii dorescmodernizarea
țării, iar în al doilea rând pentru că solicită nevoia unui comportament onest între oamenii politici.
În ambele discursuri atenția deosebită este dată ethosului adversarului, strategia având un caracter
mai puțin contradictoriu. Logosul apare prin intermediul folosirii persoanei I plural care evocă
comunicarea. Cele două discursuri folosesc mijloace retorice analoge, atunci când aspiră la
încercarea de a explica ethosul individual și de a reliefa pathosul în decursul discursului. În privința
metodelor și a strategiilor de argumentare, Viorica Dăncilă, în propriul discurs nu folosește

17
Ibidem
18
Rodica Zafiu, Limbaj și politică, București: Editura Universității din București, 2007, p. 22
19
Maria Stan, www.mediafax.ro, ultima editare la 12.11.2018, consultat în data de 25.01.2019, URL:
‹https://www.mediafax.ro/externe/iohannis-nu-suntem-pregatiti-pentru-preluarea-presedintiei-consiliului-ue-din-cauza-
acestui-accident-al-democratiei-romanesti-care-este-guvernul-dragnea-dancila-reactia-sefului-psd-17638215/foto›
20
Ibidem
21
Ibidem
22
Ibidem
23
Rodica Zafiu, Limbaj și politică, București: Editura Universității din București, 2007, p. 198

4
argumentarea prin exemplu, deoarece acestea sunt „ « argumente mediate», dar nu ca importanță, ci
ca mecanisme de influențare a opiniilor, de convingere a auditoriului. Ele pot fi considerate
«argumente de relație», deoarece influența asupra receptorului este determinată – în cazul lor, de
relația de analogie care se stabilește între două fapte, două situații, două exemple sau două
autorități”24, ci preferă o argumentare întemeiată pe elemente emoționale, făcând aluzie la viitorul
țării, la provocările pe care dorește să le învingă, la totalitatea actelor pe care îți propune să le
rezolve. Pathosul se recunoaște în sintagmele în care este evocată încrederea în sine, colaborarea. În
discursul lui Iohannis întâlnim, de asemenea, argumentarea prin elemente emoționale, dar care
transmit un efect negativ, făcând aluzie la substituirea Guvernului.
În concluzie, cele două discursuri sunt organizate, au coeziune și coerență, context,
destinatar, scop, prezintă realitatea socială, iar mijloacele persuasive sunt complex analizate.
Imaginea emițătorului, cea a adversarului și modul în care discursul este comunicat sunt diferite,
ceea ce conferă o importanță fiecăruia dintre acestea. Discursul Vioricăi Dăncilă este un discurs
bazat pe atitudinea pozitivă asupra viitorului, care vizează buna funcționare a mandatului
președinției, în timp ce discursul lui Klaus Iohannis este un discurs care vede doar partea
nefavorabilă a lucrurilor, bazat pe neîncrederea în potențialul Guvernului, în care intensifică
atitudinea autoritară în fața politicienilor.

BIBLIOGRAFIE:

HOARȚĂ-CĂRĂUȘU, Luminița: Discursul politic românesc. Elemente de retorică

lingvistică aplicată. Iași: Editura Universității Alexandru Ioan Cuza, 2007.

SĂLĂVĂSTRU, Constantin: Discursul puterii: încercare de retorică aplicată. Iași: Editura

Institutul European, 1999.

24
Constantin Sălăvăstru, Discursul puterii: încercare de retorică aplicată, Iași: Editura Institutul European, 1999, p.
223

5
STAN, Maria: Discursul președintelui Klaus Iohannis, accesat la 25.01.2019, URL:

‹https://www.mediafax.ro/externe/iohannis-nu-suntem-pregatiti-pentru-preluarea-presedintiei-

consiliului-ue-din-cauza-acestui-accident-al-democratiei-romanesti-care-este-guvernul-dragnea-

dancila-reactia-sefului-psd-17638215/foto›

ZAFIU, Rodica: Limbaj și politică. București: Editura Universității din București, 2007.

Discursul prim-ministrului Viorica Dăncilă, accesat la 25.01.2019, URL:

‹https://stirileprotv.ro/stiri/politic/dancila-suntem-pregatiti-si-putem-prelua-presedintia-rotativa-a-

consiliului-ue.html›

Discursul președintelui Klaus Iohannis:

Iohannis: Nu suntem pregătiţi pentru preluarea preşedinţiei Consiliului UE, din cauza
acestui accident al democraţiei româneşti care este Guvernul Dragnea-Dăncilă/ Reacţia şefului PSD

"Trebuie să menţionez o mare îngrijorare pe care o am, cu toate că nu vă priveşte direct. E vorba de
anul 2019, când România va prelua preşedinţia Consiliului UE, o poziţie extrem de onorantă şi de
solicitantă, mai ales pentru Guvern. Părerea mea e că nu suntem pregătiţi pentru aşa ceva. Acum
câteva săptămâni am spus că vom face faţă rezonabil, numai că între timp lucrurile au luat-o razna,
la Guvern nu se mai înţeleg care sunt persoanele responsabile, persoanele care ar trebui să se ocupe

6
de asta demisionează sau sunt demişi. Cred că şi acum, în ultimul moment, necesitatea politică este
înlocuirea acestui accident al democraţiei româneşti care este Guvernul Dragnea-Dăncilă. Nu există
nicio perspectivă de bună guvernare şi implicare în afacerile europene. Aceste lucruri sunt foarte
grave", a declarat Klaus Iohannis, la şedinţa Adunării Generale a Asociaţiei Municipiilor din
România.

Ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, şi-a dat demisia din funcţie
vineri. Demisia vine cu mai puţin de două luni de preluarea de către România a preşedinţiei
Consiliului Uniunii Europene. Victor Negrescu era responsabil cu proiectul de pregătire şi
exercitare a preşedinţiei rotative a Consiliului UE de către România.

Klaus Iohannis a declarat că ţopăielile fiscale ale ultimelor Guverne sunt "nu doar de prost
gust, ci si de rău augur", spunând că speranţa stă în autorităţile locale.

"Din păcate, nu peste tot lucrurile se mişcă foarte bine. Oricât de bun este un primar el nu
este singur în spaţiul în care activează, el trebuie să relaţioneze cu cei de la Consiliile Judeţene, dar
şi cu cei de la centru. Apar nemulţumiri de obicei pentru că primarii vor să se mişte, dar Guvernele
par mai reticente. Această reticenţă este frustrantă. Ca să amintesc doar câteva promisiuni care au
rămas pe hârtie, descentralizarea. Vi s-a promis, nu s-a realizat. A doua chestiune, care mereu e de
actualitate, banii. Nu numai că nu vi s-a dat o bază mai mare, ba dimpotrivă s-a făcut acum recent,
aşa zisa reformă în domeniul fiscal. O mare păcăleală, prin care românilor li s-au dat aparent mai
mulţi bani, dar în realitate nu, iar toate comunităţile locale au pierdut de acolo. (...) Politica faţă de
comunităţile locale trebuie să fie făcută transparent, predictibil şi trebuie să fie sustenabilă. Aceste
ţopăieli fiscale ale ultimelor Guverne sunt nu doar de prost gust, ci si de rău augur", a declarat
Klaus Iohannis, la Adunărea Generală a Asociaţiei Municipiilor din România.

Şeful statului spune că şansa dezvoltării oraşelor stă tocmai în edilii care le conduc.

"Există o şansă enormă pentru România, această şansă sunteţi dvs. şi colegii şi colegele
primari din celelalte unităţi administrativ teritoriale. România se transformă iar dvs trebuie să fiţi
partea care induce schimbări pe care le simte cetăţeanul în mod direct. Cunosc realizările dvs şi pot
să vă spun că sunt impresionante. Lucrurile se mişcă foarte repede şi foarte bine. Vă amintiţi că am
vizitat localităţi în care activaţi şi de obicei mi-am exprimat opinia pozitivă. Fiind în interiorul
lucrurilor câteodată nu-ţi dai seama cum se mişcă lucrurile sau cum se realizează, dar venind din
afară se vede că se mişcă foarte bine", a mai spus preşedintele.

Discursul prim-ministrului Viorica Dăncilă:

7
Premierul Viorica Dăncilă a declarat, marţi seară, că România este pregătită să preia preşedinţia
rotativă a Consiliului Uniunii Europene, fiind făcute chiar pregătirile pentru Summit-ul care va avea
loc în 2019 la Sibiu.

Comentând declaraţiile preşedintelui Klaus Iohannis potrivit cărora nu suntem pregătiţi, iar
Guvernul ar trebui înlocuit, Dăncilă a spus: ”Domnul preşedinte, prin îndemnurile de a răsturna
Guvernul, deserveşte profund interesele României”.

Viorica Dăncică a fost întrebată, marţi seară, la Antena 3, cum comentează afirmaţiile primului
ministru finlandez care s-a oferit să preia preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene, în
locul României, scrie news.ro.

”Este de aşteptat ca, în urma afirmaţiilor făcute de dl preşedinte Klaus Iohannis, să avem efecte de
genul acesta. Cu siguranţă România este pregătită să preia preşedinţia Consiliului Uniunii Eoropene,
Guvenul României este bine pregătit şi acest lucru este ştiut chiar de domnul preşedinte Iohannis,
pentru că noi avem un Comitet interministerial pentru preşedinţia Consiliului UE la care au
participat şi reprezentanţii Administraţiei Prezidenţiale. În plus, am avut întâlnire cu domnul
președinte Iohannis pentru a-i explica stadiul pregătirilor”, a declarat Viorica Dăncilă.

Aceasta a explicat că vor fi peste o mie de reuniuni formale şi informale p durata preşedinţiei
române, acestea fiind pregătite. Viorica Dăncilă a afirmat că sunt făcute şi pregătirile pentru
Summit-ul de la Sibiu, unde vor participa şefii de state şi guverne din Uniunea Europeană, după
Brexit.

”Sunt cifre care arată seriozitatea cu care va fi tratată preluarea preşedinţiei şi faptul că suntem
pregătiţi şi putem prelua preşedinţia rotativă. În acest moment, România deţine preşedinţia din
umbră, pe timpul preşedinţiei austriece. Acest lucru va face să avem o trecere uşoară de la
preşedinţia austriacă”, a mai spus Dăncilă.

Întrebată de ce consideră că a spus Klaus Iohannis că nu suntem pregătiţi pentru a prelua preşedinţia
rotativă, Dăncilă a declarat: ”Domnul preşedinte, prin astfel de afirmaţii, prin îndemurile de a
răsturna Guvernul, deserveşte profund interesele României. Respect instituţia prezidenţială, ca de
altfel toate instituţiile statului. Sunt adepta fermă şi totală a unei bune conlucrări, dar mă văd
obligată să resping şi chiar să combat o astfel de atitudine a preşedintelui României. Mă întreb ce
vrea domnul preşedinte: anarhie, instabilitate politică?”.

Premierul a mai afirmat că şeful statului ”a făcut o obsesie personală din dărâmarea actualului
Cabinet”.

8
Premierul finalndez Juha Sipilä a exprimat luni seară disponibilitatea ţării sale de a prelua
preşedinţia Consiliului UE având în vedere tensiunile de la Bucureşti, însă oficialii români au spus
că România îşi poate asuma această sarcină, conform programului deja stabilit. Finlanda ar urma să
asigure preşedinţia Consiliului din iulie 2019.

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a transmis, marţi seară, că România este pregătită pentru
preluarea, la 1 ianuarie 2019, a mandatului preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, iar pregătirile
se desfăşoară conform calendarului. În plus, MAE susţine că exercitarea în bune condiţii a
mandatului ”este un exerciţiu comun, care trebuie să aibă la bază un consens politic între toate
instituţiile statului şi un dialog deschis şi onest”.

S-ar putea să vă placă și