Sunteți pe pagina 1din 15

101.

Etiologia hemoragiei subarahnoidiene cuprinde urmatoarele, cu exceptia uneia:

1. Anevrisme intracraniene (75%)


2. Disectii arteriale
3. Rectocolita ulcerohemoragica
4. Coagulopatii
5. Vasculite

102. Hemoragia subarahnoidiana se manifesta clinic prin urmatoarele semne si simptome, mai putin una:

1. debut brusc, agravare progresiva


2. salt tensional
3. dizartrie
4. sindrom meningeal
5. alterarea starii de constienta
6. semne neurologice de focar

103. Deficitul focal minor cu somnolenta si/sau confuzie in hemoragia subarahnoidiana corespunde pe scala HUNT si
HESS gradului:

1. 5
2. 4
3. 3
4. 2
5. 1

104. Una din complicatiile hemoragiei subarahnoidiene enuntate mai jos, nu este reala:

1. Resangerare – risc maxim in primele 2 saptamani


2. Hidrocefalia normotensiva
3. Vasospasm urmat de infarct cerebral –risc maxim in primele 14 zile
4. hipernatremia
5. tulburari vegetative (cardiace:tulb ritm, conducere)

105.Care din urmatorii factori de risc nu intervin in producerea trombozei venoase cerebrale:

1. Focar infectios de vecinatate


2. Traumatism
3. Coagulopatii
4. Anevrismul disecant de aorta
5. Sarcina
6. Neoplazii

106. Tromboza venoasa cerebrala se manifesta clinic prin urmatoarele, cu o exceptie:

1. Cefalee
2. Hipotensiune arteriala
3. Crize epileptice
4. Semne neurologice de focar

107.Pentru tromboza venoasa cerebrala sunt adevarate 3 din cele 4 afirmatii:

1. Este mai frecventa la nou-nascuti si copii decat la adulti.


2. Este mai frecventa la femei decat la barbati.
3. Varsta medie de debut este 59 ani.
4. Tromboza venelor cerebrale sau a sinusurilor durale duce la cresterea presiunii venoase si capilare, ceea
ce favorizeaza edemul citotoxic cerebral, hemoragiile venoase si/sau ischemia.

108.Pentru Tromboza venoasa cerebrala urmatoarele afirmatii cu exceptia uneia, sunt adevarate:

1. 80 % din pacienti se vindeca complet.


2. 5% mor in faza acuta prin hernierea creierului.
3. 10% mor dupa o perioada de timp.
4. 20 % recidiveaza.

109. Diagnosticul trombozei venoase cerebrale se pune de electie pe:

1. Punctia lombara
2. Probele de coagulare
3. CT cerebral cu angiografie timp venos
4. Rezonanta magnetica nucleara cu angiografie timp venos

110. Ingrijirea pacientului cu AVC implica urmatoarele conditii , cu exceptia:

1. Hiperfagia,
2. Hipertermia,
3. Hiperglicemia
4. Deshidratarea

111. Nursingul pacientului cu AVC vizeaza urmatoarele aspecte cu o exceptie:

1. Combaterea sau tratarea Infectiilor,


2. Combaterea sau tratarea trombozei venoase profunde
3. Imobilizarea cat mai indelungata ,
4. Prevenirea sau tratarea leziunilor de decubit
5. Managementul tulburarilor sfincteriene

112. Dupa tromboliza cu rtPA cea mai grava sangerare aparuta ca reactie adversa este :

1. Gastrointestinala
2. Retroperitoneala
3. Genitourinara
4. Cerebrala

113.Cu exceptia uneia, afirmatiile privind managementul tensiunii arteriale la pacientii cu AVC , sunt adevarate:

1. Hipertensiunea este un raspuns compensator, fiziologic in AVC


2. Reducerea hipertensiunii arteriale in AVC, se asociaza cu un prognostic prost
3. Fluctuatiile TA se asociaza cu agravarea AVC
4. Cresterea TA in cazuri atent selectionate este daunatoare

114. Hiperglicemia reactionala AVC trebuie corectata deoarece:

1. Scade riscul de sangerare,


2. Agraveaza prognosticul
3. Creste rata de recanalizare

115. Cauza cea mai frecventa de febra la pacientii cu AVC este :


1. Infectia urinara
2. Infectia pulmonara
3. Febra centrala
4. Leziunile de decubit

116. Crizele de pierdere a constientei pot insoti un AVC.Una din afirmatiile urmatoare nu este adevarata:

1. Monitorizarea videoEEG timp de 20 minute releva 15% din crize.


2. Monitorizarea vidoeEEG timp de 60 minute releva 50% din crize
3. Monitorizarea videoEEG 24 ore releva 90% din crize
4. Restul de 10% din crize se pot diagnostica cu ajutorul RMN-ului cerebral

117. Care din urmatoarele masuri nu previne tromboza venoasa profunda la pacientii imobilizati la pat cu AVC:

1. Mobilizare precoce
2. Heparina fractionata
3. Ciorapii compresivi

118. Care din afirmatiile urmatoare nu este adevarata:

1. 15% din pacientii cu AVC au avut in antecedente un atac ischemic tranzitor(AIT)


2. 30% din pacientii cu AVC decedeaza in faza acuta .
3. Dintre pacientii care au supravietuit unui AVC, aprox.10% prezinta o recurenta in primele 6 luni , iar 15% in
urmatorii 5 ani.

119. Urmatorii factori de risc nemodificabili sunt implicati in aparitia AVC, cu exceptia unuia:

1. Varsta
2. Istoricul familial
3. Sedentarismul
4. Ereditatea
5. Etnia
6. Satusul socioeconomic

120. Pentru evaluarea pacientului cu AVC se foloseste urmatoarea scala:

1. Hunt si Hess
2. Hoehn si Yahr
3. NIHSS
4. MMSE
5. UPDRS

121. Scala Glasgow pentru evaluarea starii de constienta are un minim si un maxim de puncte care este :

1. 2-10 puncte
2. 3-15 puncte
3. 5-25 puncte
4. 1-4 puncte

122.Examinarea coordonarii se face prin mai multe metode , dar gold standardul este:

1. Proba index-nas-index si deplasarea calcaiului pe tibie in ambele in sus si in jos.


2. Mersul in stea
3. Proba asimetriei tonice, dinamice,Draganescu-Voiculescu
4. Proba Holmes Stewart

123.Combaterea hipertermiei la cei cu AVC este imperios necesara deoarece:

1. Favorizeaza inmultirea radicalilor liberi


2. Creste metabolismul , iar neuronii din zona de ischemie care deja sunt in suferinta vor fi si mai afectati
3. Creste permeabilitatea Barierei Hemato –Encefalice (BHE)

124. Riscul de cadere al varstnicilor se apreciaza cu testul,,Up and go,,.Rezultatele obtinute se interpreteaza astfel,
cu o exceptie:

1. Timpul normal de parcurgere a distantei de 3 metri dus-intors, este de 11 – 20 sec.


2. Timpul peste 20 sec. releva faptul ca pacientul are nevoie de asistenta.
3. Timpul peste 30 sec. Indica predispozitia pacientului pentru cadere.
4. Timpul peste 40 sec. Indica prezenta deficitelor cognitive.

125. Riscul maxim de tromboza venoasa profunda este maxim in zilele:

1. 2-7 de la debutul AVC


2. 5-10
3. 7-14
4. Primele ore

126.Pentru aprecierea unui deficit motor frust al membrelor , se practica proba de pareza care consta in intinderea
bratelor cu palmele in sus, pentru un timp, astfel ca membrul paretic va roti putin spre pronatie si eventual va
subdenivela fata de cel indemn.Care este durata de timp recomandata pentru urmarirea bratelor?

1. 5 minute
2. 10 minute
3. 1 minut
4. 45 secunde
5. 30 secunde

127. Urmatoarele afirmatii cu exceptia uneia sunt valabile pentru ingrijirea pacientilor cu AVC in faza acuta:

1. Hipertermia in primele 24 ore de la debutul AVC a fost asociata cu cresterea morbiditatii si mortalitatii, ca
factor de risc independent. Ea agraveaza leziunile ischemice neuronale si disfunctia fiziopatologica,
impunand combaterea cat mai rapida.
2. Hipertensiunea trebuie combatuta imediat , deoarece creste riscul de hemoragie cerebrala.
3. Hipoxia poate extinde si ea zona de necroza, astfel daca saturatia in oxigen este sub 95%, acesta se va
administra compensator.
4. Hiperglicemia initiaza metabolismul anaerob, acidoza lactica si producere de radicali liberi in aria ischemica,
marind aria infarctizata ca factor de risc independent.Se recomanda reducerea ei cand depaseste 140 mg/dl,
sau 8,3 mmol/L.

128. Una din cele 4 afirmatii despre vasospasm este eronata:

1. Vasospasmul apare prin actiunea unor constituenti sanguini din sangele revarsat , (oxihemoglobina) care
perturba functia vasomotorie putand duce la ischemie si deficite neurologice.
2. Apare la cel putin 33% din cazurile de hemoragie subarahnoidiana, riscul fiind cu atat mai mare cu cat
cantitatea de sange extravazat e mai mare.
3. Riscul maxim de vasospasm e intre 4-14 zile de la debut.
4. Nimodipina este contraindicata pentru tratarea vasospasmului, deoarece accentueaza vasoconstrictia.

129. Legat de pneumonia de aspiratie, una din afirmatiile de mai jos este falsa:

1. Sonda nasogastrica, intubatia endotraheala, traheostoma, endoscopia digestiva superioara , bronhoscopia,


gastrostoma, favorizeaza pneumonia de aspiratie.
2. Natura aspiratului, cantitatea aspirata si starea generala a pacientului, nu influenteaza severitatea
pneumoniei de aspiratie.
3. 20% din pacientii cu AVC si disfagie decedeaza in primul an din cauza pneumoniei de aspiratie.
4. Approximativ 50% din cei cu AVC si disfagie severa care necesita video fluoroscopie fac pneumonie de
aspiratie.

130. Una din cele cinci afirmatii legate de complicatiile medicale ale AVC este eronata:

1. Complicatiile cardiace sunt relativ frecvente printre pacientii cu AVC si implica un trat prompt.
2. IMA nu poate determina AVC .
3. Embolismul pulmonar este a 4 a cauza de moarte in primele 30 zile de la debutul AVC.
4. 1% din cei cu AVC au embolism pulmonar si dintre acestia 10% decedeaza.
5. Infectiile de tract urinar si sepsisul sec. apar la 5% din supravietuitorii AVC

131. Scala Braden pentru riscul de escare (leziuni de decubit) are o:

1. sensibilitate de 83-100% si specificitate de 64-77%


2. specificitate de 64-77% si sensibilitate de 83-100%
3. sensibilitate 95% si specificitate 98%
4. specificitate de 95% si sensibilitate de 98 %

132. Cea mai frecventa cauza de accident la cei cu AVC o reprezinta caderile.In legatura cu ele, una din afirmatiile
urmatoare nu este valabila:

1. Apar mai frecvent la cei cu deficit cognitiv, vizual, senzitiv, incontinenta, instabilitate sau deficit motor
bilateral.
2. Scala STRATIFY de evaluare a riscului de cadere, are o sensibilitate de 92% si o specificitate de 68% .
3. Se completeaza in aproximativ 30 minute.

133. Gold standardul pentru diagnosticul trombozei venoase profunde este:

1. Prodele de coagulare
2. Rezonanta magnetica de parti moi
3. Oscilometria
4. Ultrasonografia

134. Disfagia, adica dificultatea de a inghiti, este relativ frecvent intalnita la pacientii cu AVC. In legatura cu ea, una
din afirmatiile urmatoare este falsa:

1. Pacientii nu vor primi per os nimic ( nici medicamente), primele 24 ore sau pana devin constienti , putand fi
astfel evaluati in privinta tulburarilor de deglutitie.
2. Pacientii vor fi examinati in privinta constientei si a abilitatii de a putea participa la evaluarea deglutitiei
3. Tusea, sufocarea, modificarea vocii, sugereaza dificultati de deglutitie
4. Pentru testarea propriu zisa a deglutitiei se administreaza pacientului 300 ml apa per os.

135. Scorul ADL (scala activitatii zilnice) si scala de incapacitate Barthel (SIB) au urmatoarele scoruri:
1. ADL 0-10, SIB 0-100
2. SIB 0-10, ADL 0-100
3. ADL 5-15, SIB 10-20
4. SIB 5-15, ADL 10-20

136. Simptome comune ale depresiei sunt urmatoarele, mai putin una:

1. Agitatie
2. Acuze fizice multiple
3. Scaderea apetitului
4. Insomnie
5. Tahicardie

137. Primul care a descris placile senile observate si in Alzheimer a fost:

1. Alois Alzheimer-1906
2. Emil Kraepelin- 1915
3. Gheorghe Marinescu şi Paul Oscar Blocq-1892
4. Emil Redlich – în 1898

138. Evaluarea statusului mental cu ajutorul scalei MMSE (mini mental state examination) are punctajul
astfel:

1. Intre 0-30 puncte


2. Intre 3-15 puncte
3. Intre 1-10 puncte
4. Intre 0-100 puncte

139. Cele 3 posibile mecanisme patogene implicate in Alzheimer sunt:

1. Diminuarea sintezei acetilcolinei


2. Acumularea in neuroni a unei proteine tau
3. Distrofina anormala ce afecteaza transmiterea influxului nervos
4. Acumularea de amiloid insolubil, citotoxic, ce induce apoptoza (moartea neuronala)

140.Urmatoarele entitati pot cauza dementa total sau partial reversibila, cu o exceptie:

1. Intoxicatia cu CO (monoxid de carbon)


2. Coreea Huntington
3. Neuroinfectii
4. Hidrocefalia interna normotensiva
5. Hematomul subdural

141. In care din urmatoarele boli nu apare dementa:

1. SIDA
2. Boala Chron
3. Scleroza multipla
4. Boala Parkinson
5. Carenta de vitamina B 12 si acid folic

142. Functiile cognitive ale creierului (afectate in dementa)sunt reprezentate de urmatoarele cu o exceptie:
1. memoria, gândirea,
2. sensibilitatea, perceptia
3. orientarea, înțelegerea,
4. calculul, capacitatea de învățare,
5. limbajul, judecata

143.Care din afirmatiile urmatoare, referitoare la Dementa Alzheimer este adevarata:

1. memoria semantica este prima afectata


2. memoria episodica este prima afectata
3. deficitul cognitiv incipient (MCI) este o etapa premergatoare Dementei Alzheimer

144. Care afirmatie este falsa in legatura cu limbajul in Dementa Alzheimer:

1. Modificarile de fluenta ale limbajului si anomia sunt printre cele mai timpurii .
2. Primele manifestari ale afectarii limbajului apar ca dificultati in a cauta anumite cuvinte ( lapsusuri),
in a perifraza, sau prin folosirea unui vocabular limitat in vorbirea curenta.
3. In timp pacientul ajunge sa aiba o vorbire saracacioasa, cu greseli gramaticale si chiar dificultati de
intelegere.
4. Disfunctia limbajului nu e influentata de tulburarile de memorie semantica .

145. Dificultatea de a elabora si efectua o serie de miscari pentru a atinge un obiectiv specific ( in lipsa
deficitului motor) se numeste:

1. Agnozie
2. Apraxie
3. Afazie
4. Adinamie

146. Pentru tratamentul Dementei Alzheimer se folosesc urmatoarele medicamente, cu o exceptie:

1. Rilutek
2. Donepezil
3. Galantamina
4. Rivastigmina
5. Memantina

147. Dintre factorii de risc modificabili ai Dementei Alzhaimer amintim cativa, cu o exceptie:

1. Boala cerebrovasculara
2. Diabetul zaharat
3. Varsta
4. Obezitatea
5. Fumatul
6. Pesticidele

148. Regulile de comunicare cu pacientii cu Alzheimer sunt urmatoarele , cu o exceptie:

1. Abordati pacientii frontal


2. Adresati-va cu prenumele folosit in familie
3. Eliminati din jur alte activitati care le-ar putea diminua atentia
4. Stati la acelasi nivel si pastrati contactul vizual cu pacientl
5. 90% din comunicare este verbala
149. Hidrocefalia normotensiva se caracterizeaza prin urmatoarele, cu o exceptie:

1. Presiune crescuta a LCR


2. Ventriculomegalie
3. Ataxie (tulburare de mers)
4. Dementa ireversibila
5. Incontinenta urinara

150. Dementa cu corpi Lewy se caracterizeaza prin urmatoarele , cu o exceptie:

1. Parkinsonism
2. Asomatognozie
3. Fluctuatii de constienta
4. Halucinatii vizuale
5. Dementa

151.Semnele clinice ale parkinsonismului sunt urmatoarele , cu o exceptie:

1. tremorul de repaus cu o frecvenţă de 4-7 cicli/s.


2. clipitul des
3. hipokinezia, definită că o dificultate în iniţierea actelor motorii,
4. bradikinezia, definită că o scădere a vitezei de realizare a mişcărilor (lentoare);
5. rigiditatea musculară caracteristică parkinsonismului, cu fenomenul de roată dinţată.

152. Hipokinezia se defineste astfel:

1. dificultate în iniţierea actelor motorii


2. scădere a vitezei de realizare a mişcărilor
3. viteză variabilă, uneori cu fenomene de freezing (blocaj motor)

153.Urmatoarele afectiuni sunt caracterizate prin hipokinezie, cu exceptia uneia:

1. Dementa cu corpi Lewy


2. Atrofia multisistemica
3. Boala Parkinson
4. Sindromul ,,Stiff Person ,,
5. Sindromul ,, picioarelor nelinistite,,

154. Urmatoarele boli sunt caracterizate prin hiperkinezie cu exceptia uneia:

1. Blepharospasm
2. Chorea
3. Distonia
4. Degenerescenta cortico-bazala
5. Tremor

155. Boala Parkinson se caracterizeaza prin urmatoarele, mai putin una:

1. Perturbari ale calitatii actului motor:


2. Perturbari ale tonusului muscular(paratonii):
3. Reflexele osteotendinoase modificate;
4. Reflexele de postura: exagerate;
5. Aparitia miscarilor involuntare:

156.Care din urmatoarele miscari involuntare nu sunt comune pacientilor cu boala Parkinson:

1. diskinezii,
2. atetoza,
3. coree,
4. hemibalism,
5. tremor,

157. Ganglionii bazali implicati in controlul miscarii sunt alcatuiti din urmatoarele structuri anatomice:

1. globus palidus
2. talamus
3. nucleul caudat
4. putamen

158. La scurt timp dupa aparitia primului film ,, L'Arrivée d'un Train,, al fratilor Auguste si Louis Lumière in 1895, un
neurolog de renume mondial a facut primele filme documentare stiintifice despre tipurile de mers in bolile
neurologice (intre 1898 si 1901), fiind felicitat de fratii Lumiere.Acest savant se numeste:

1. James Parkinson
2. Gheorghe Marinescu
3. Alois Alzheimer
4. Lou Gehrig

159.James Parkinson a descris prima data boala care-i poarta numele in eseul ,,Shaking palsy ,, in anul:

1. 1850
2. 1817
3. 1903
4. 1920

160. Incidenta bolii Parkinson (cazuri noi) este de :

1. 35-50 cazuri/100.000 loc./an


2. 4.5-19 / 100 000 loc/an
3. 5-20 /100.000 loc/an
4. 100-200 cazuri/100.000/an

161.Istoricul familial de boala Parkinson creste riscul de boala de Ș

1. 10 ori
2. 5 ori
3. 3 ori
4. Nu influenteaza

162.In boala Parkinson sunt :

1. Numai cazuri sporadice


2. Numai cazuri familiale
3. 85% cazuri sporadice si 15% cazuri familiale
4. 85% cazuri familiale si 15% cazuri sporadice
163.Noua stadializare a bolii Parkinson din 2003 apartine lui Heiko Braak si cuprinde:

1. 3 stadii
2. 4 stadii
3. 5 stadii
4. 6 stadii

164. Care din simptomele urmatoare nu ridica suspiciunea de Boala Parkinson:

1. Facies inexpresiv, clipit rar


2. Mers cu paşi mici si reducerea balansului bratelor in timpul mersului
3. Afazie, predominant expresiva
4. Hiposmie (diminuarea olfactiei)
5. Micrografie (scris de mână mic,contractat)

165. Dintre simptomele nonmotorii ale bolii Parkinson amintim urmatoarele, cu o exceptie:

1. Depresie
2. Anxietate
3. Demenţă
4. Micrografie
5. Bradipsihie

166. Trasaturi de boala Parkinson prezente bilateral, agravate, cu dificultati de echilibru. Functionalitatea
independenta a pacientilor este mentinuta.Afectarea reflexelor de postura si nesiguranta la schimbarea pozitiei sau
ridicare din sezut.Toate aceste caracteristici sunt specifice pe scala Hoehn si Yahr stadiului :

1. V
2. IV
3. III
4. II
5. I

167. Diagnosticul de precizie al bolii Parkinson se pune de rutina prin:

1. CT cerebral
2. PET scan cu fluorodopa care pune in evidenta aferentele dopaminergice striatale
3. SPECT-evidentiaza receptorii dopaminergici
4. RMNul cerebral
5. Nici unul din cele de mai sus

168. Parkinsonismul secundar apare in urmatoarele situatii, cu o exceptie :

1. Intoxicatie cu monoxid carbon


2. Medicamente neuroleptice
3. Boala neuronului motor
4. Accidente vasculare
5. Boli infectioase: encefalita, SIDA, Creutzfeld-Jakob

169. Principiile de tratament in Boala Parkinson se bazeaza pe urmatoarele:

1. Respectarea medicamentelor recomandate


2. Respectarea numarului de prize
3. Respectarea orarului administrarii
4. Complianta( aderenta) pacientului la tratament
5. Interferenta cu alte patologii / medicatii
6. Tolerabilitate (reactii adverse)

170. Optiunile uzuale de tratament in boala Parkinson includ urmatoarele cu o exceptie:

1. Terapia dopaminergica
2. Terapia nondopaminergica - prin anticolinergice şi medicamente care modifică activitatea sinaptică a altor
neurotransmiţători (serotonină, glutamat, noradrenalina, GABA).
3. Transplantul de celule stem
4. Terapii chirurgicale ablative (cu tendinţa de a fi din ce în ce mai puţin utilizate).
5. Stimulare cerebrală profundă (din ce în ce mai mult folosită, cu rezultate promiţă-toare).

171.Urmatoarele medicamente se folosesc in tratamentul Bolii Parkinson cu o exceptie:

1. Levodopa + carbidopa (Nakom), L-Dopa + Benserazida (Madopar)


2. Rilutek
3. Inhibitori de catecol-O-metil transferază (ICOMT):Entacapone (Comtan)
4. Levodopa + ICOMT (Stalevo)
5. Agonişti de receptori de dopamină (AD): Pramipexol (Mirapexin), Ropinirol (Requip)
6. Anticolinergice: Trihexifenidil (Romparkin), Biperiden (Akineton)
7. Inhibitori de monoaminooxidază-B (MAO-B) (împiedică degradarea dopaminei): Rasagilina (Azilect),
Selegilina (Selegos)

172. Urmatoarele afirmatii mai putin una sunt valabile pentru dopamina :

1. Dopamina, descoperită în 1959, a revoluţionat tratamentul Bolii Parkinson încă din 1974, fiind la fel de
eficientă şi astăzi.
2. Levodopa este convertita la dopamina prin enzima dopadecarboxilaza, atat la nivel central cat si periferic
3. Levodopa produce grata, varsaturi si de aceea se asociaza cu un inhibitor dedopadecarboxilaza (carbidopa
sau benserazida) ce nu trece BHE
4. Levodopa amelioreaza si tulburarile nonmotorii

173. Complicatiile tratamentului cu Levodopa cuprind urmatoarele, cu o exceptie:

1. Fluctuatii motorii si non-motorii


2. Dischinezii
3. Tulburari psihiatrice
4. Dizartrie

174. Complicatiile tratamentului cu Levodopa cuprind urmatoarele, cu o exceptie:

1. Cardiovasculare:hipotensiune ortostatica (rar HTA),aritmie extrasistolica


2. Pancitopenie:scaderea trombocitelor, leucocitelor, hematiilor
3. Digestive:greata, varsaturi, anorexie, dureri abdominale, constipatie, diaree, disfagie, hemoragii gastro-
intestinale
4. Urinare:poliurie, disurie, incontinenta urinara

175. Agonistii dopaminergici au urmatoarele avantaje cu exceptia:

1. Intarzie introducerea L-Dopa


2. Nu determina somnolenta diurna
3. In asociere cu L-Dopa permite reducerea dozelor de L-Dopa
4. Au timpul de injumatatire T1/2 lung (6-12 h) si astfel evita stimularea pulsatila
5. Au posibile efecte neuroprotectoare

176. Scopurile fizioterapiei in boala Parkinson sunt:

1. Mobilitatea articulara
2. Tonifierea musculaturii
3. Ameliorarea posturii, mersului, balansului
4. Reduce fatigabilitatea si durerea

177.Cel mai adesea, tremorul din Boala Parkinson se confunda cu tremorul:

1. Esential
2. Metabolic
3. Intentional
4. Isteric

178.Tremorul esential are urmatoarele caracteristici, cu o exceptie:

1. Istoric familial in 50% din cazuri


2. Apare din copilarie, etapa adulta sau la varstnici
3. Postural si de actiune
4. Afecteaza mainile, capul, vocea
5. Raspunde mai mult sau mai putin la tratamentul cu Propranolol, Primidona, ALCOOL.

179.Unitatea motorie este alcatuita din, cu exceptia:

1. corp celular al neuronului motor, din cornul anterior al maduvei spinarii sau nucleii nervilor cranieni.
2. corpul celular al neuronului senzitiv din ganglionul spinal
3. axonul neuronului motor din nervul periferic sau cranian,
4. joncţiunea neuromusculară,
5. fibrele musculare inervate de neuronul motor

180.Urmatoarele caracteristici senzitive, cu o exceptie, sunt specifice sindromului talamic:

1. tulburare bine delimitata la un hemicorp


2. leziunea cerebrala este situata de partea opusa manifestarilor clinice ( toate fibrele senzitive sunt
incrucisate cand ajung la talamus )
3. afectate toate tipurile de sensibilitate ( hipo / anestezie )
4. durere caracteristica de intensitate mare (hiperpatia talamica) declansata de orice fel de stimuli
5. durerea talamica raspunde foarte prompt la tratament

181. Sensibilitatea integrativa de tip parietal se refera la urmatoarele,cu o exceptie:

1. Somatognozia
2. Stereognozia
3. Discriminarea tactila
4. Inatentia vizuala
5. Dermografia

182. Sindromul de lob parietal nondominant-Anton Babinski se caracterizeaza prin urmatoarele, mai putin una:
1. Apare in afectarea emisferului nondominant
2. Pacientul prezinta deficit motor ipsilateral-de aceeasi parte cu leziunea
3. Prezinta hemiasomatognozie (“allien hand”)
4. Agnosognozie
5. Agnosodiaforie

183. Afectarea emisferului dominant-sindromul Gerstmann se caracterizeaza prin urmatoarele cu o exceptie:

1. agnozie digitala

2. acalculie

3. agrafie

4. cecitate vizuala

184. Pentru poliradiculoneuropatia demielinizanta acuta Guillain Barre, una din afirmatiile urmatoare este falsa:

1. 10-30% din pacienti necesita suport respirator


2. 50% au afectarea musculaturii faciale si orofaringeale
3. 15% au afectarea oculomotricitatii
4. 70% prezinta disautonomie( tahicardie)
5. 20% decedeaza din cauza disautonomiei

185. Masurile de nursing pentru Poliradiculoneuropatia demielinizantă inflamatorie acută


(Sindromul Guillain-Barre-SGB) vizeaza urmatoarele, cu o exceptie:

1. Urmarirea deteriorarii neurologice


2. Decelarea insuficientei respiratorii
3. Supravegherea in salon, nefiind urgenta neurologica sa necesite internare in terapie intensiva.
4. Depistarea disfunctiilor autonome
5. Masurarea capacitatii vitale, TA, AV

186. Urmatoarele afirmatii cu o exceptie sunt relevante pentru Poliradiculoneuropatia demielinizantă inflamatorie
acută:

1. Bărbaţii sunt mai afectati decat femeile in proportie de 3/1


2. Este cea mai frecventă neuropatie demielinizantă dobândită
3. Incidenta este de 0,5 -2 cazuri 100.000
4. Apare la orice vârstă, anotimp, zonă geografică

187. Poliradiculoneuropatia demielinizantă inflamatorie acută se caracterizeaza clinic prin urmatoarele , cu o


exceptie:

1. Deficit motor
2. Tulburari de sensibilitate
3. Reflexe osteotendinoase vii
4. Tulburari vegetative (variatii TA, aritmii,etc.)

188.Terapia in Poliradiculoneuropatia demielinizantă inflamatorie acută consta in urmatoarele , cu o exceptie:

1. Plasmafereza - efect benefic în primele 2 săptămâni şi mai bun la tineri


2. Imunoglobuline i.v. 2 g/kgc/ 5 zile, la fel de eficace ca plasmafereza
3. Corticoizii s-au dovedit eficace
4. Ventilaţie mecanică asistată - 30% au probleme respiratorii
5. Precauţie împotriva aspiraţiei / sondă nazogastrică

189. Una din afirmatiile legate de miastenia gravis, nu este adevarata:

1. Este o boală neuromusculară a versantului postsinaptic


2. Caracterizată prin deficit motor şi fatigabilitate musculară
3. Determinata de o diminuare a nr. de receptori de Acetilcolina prin proces autoimun mediat de autoanticorpi.
4. Fixarea acetilcolinei de receptorii specifici, blocheaza potentialul de actiune si contractia musculara

190. Deficitul motor din Miastenia Gravis are mai multe caracteristici cu exceptia uneia:

1. variabilitate diurnă sau de la zi la zi


2. distribuţie capricioasă
3. nu se accentuează în timpul activităţii repetitive
4. este predominant proximal

191. Una din urmatoarele afirmatii legate de Miastenia Gravis este eronata:

1. în 70% din cazuri boala debutează cu manifestări oculare


2. afectarea muşchilor fonatori duce la disfonie, nazonare, dizartrie
3. muşchii masticatori nu sunt afectati inaceasta boala
4. tulburările de deglutiţie duc la regurgitaţie nazală a lichidelor, disfagie pentru solide

192. Care din afirmatiile referitoare la Miastenia Gravis este falsa:

1. afectarea muşchilor faciali determina diplegie facială, lagoftalmie, dificultăţi la fluierat, masticaţie, ptoză
2. din cauza afectării musculaturii gâtului bolnavul nu-şi poate susţine capul în poziţie verticală
3. deficitul motor al membrelor este adesea proximal, mai accentuat la membrele superioare faţă de cele
inferioare
4. paralizia muschilor intercostali şi a diafragmului declanşează criza miastenică
5. tahicardia şi tulburările de repolarizare (aplatizarea undei T) nu pot determina morţi subite

193.Diagnosticul pozitiv al miasteniei se pune pe urmatoarele , cu o exceptie:

1. raspunsul la anticolinesterazice
2. EMG de fibra unica
3. Viteze de conducere
4. EMG cu stimulare repetitiva

194. Tratamentul simptomatic al Miastenisi Gravis este urmatorul, cu o exceptie:

1. Piridostigmină (Mestinon)
2. Neostigmină (Miostin)
3. Azatioprina (Imuran )

195. Tratamentul patogenic al Miastenisi Gravis este urmatorul, cu o exceptie:

1. plasmafereză
2. imunoglobuline iv
3. corticoizi
4. colinergice
5. imunosupresoare
196.Miopatiile ereditare se caracterizeaza prin urmatoarele, cu o exceptie:

1. deficit motor progresiv, simetric la nivelul muşchilor centurilor


2. atrofie musculara cu evoluţie cronică
3. sensibilitate afectata
4. ROT scăzute înaintea unei atrofii semnificative, dar după instalarea deficitului muscular

197. Una din afirmatiile despre Distrofia musculara Duchenne este falsa:

1. Afectează fetele, iar baietii sunt purtători


2. Este cea mai frecventă formă de distrofie musculară ( distrofinopatie)
3. Incidenta de 30/100.000 naşteri
4. Evidentă clinic de la vârsta de 3-5 ani

198.Formele clinice ale sclerozei multiple sunt urmatoarele, cu o exceptie:

1. recurent remisiva
2. secundar progresiva
3. recurenta cu evolutie ciclica
4. primar progresiva
5. forma progresiva cu recaderi

199. Terapia imunomodulatoare si imunosupresiva aprobata in scleroza multipla este urmatoarea, cu o exceptie:

1. IFN beta 1a (Avonex, Rebif);


2. IFN beta 1b (Betaferon);
3. Glatiramer acetat (Copaxone);
4. Natalizumab (Tysabri);
5. Levetiracetam (Keppra)
6. Fingolimod (Gilenya)

200. Crizele epileptice primar generalizate sunt urmatoarele, cu o exceptie:

1. Crize tip absenta


2. Crize generalizate tonico-clonice
3. Crize tonice
4. Spasme infantile
5. Crize mioclonice