2019

Dementa,malnutritie, hipertensiune
1/1/2019
Proiect :Modificarea stilului de viata la persoana

A.M.G

An III,Seria B,Grupa 15

Studenti: Onofrei Ana-Maria

Dorneanu Oana Stefana

Panzariu Gabriela Beatrice

 Dementa
Este un proces patologic defi nit ca o tulburare persistenta a nivelului
intelectual anterior.
- dementa de ti p Alzheimer (DTA) este cea mai des intalnita si se caracterizeaza printr-o
deteriorare lenta a functi ilor corti cale superioare. Gradul de alterare este diferit.

- dementa multi -infarct (DMI) apare ca un rezultat al infarctului clinic sau subclinic de
origine ateroscleroti ca. Deteriorarea functi ilor survine pe etape cu perioade de platou
clinic.

- dementa subcorti cala se manifesta prin apariti a miscarilor patologice si regresie psiho-
motorie.

- dementa secundara este un ti p de "dementa reversibila"; procesele cogniti ve se pot

restabili o data cu tratamentul afecti unii primare.

Sistemul afectat: nervos.

Ereditate: cel puti n 15% din bolnavii cu dementa de ti p Alzheimer au antecedente

familiale; persoanele cu boala Down, care supravietuesc 20-30 ani, inevitabil dezvolta
dementa progresiva.Incidenta/Prevalenta: 0,5% din persoanele cu varsta 60-64 ani si 3,2%
la etapa 80-90 ani; 1480 la 100 000 popul.Predominanta de varsta: incidenta creste o
data cu varsta, insemnele bolii pot aparea si la ti neri (sindromul Down, SIDA).

Predominanta de sex: Barbati = Femei.

Semne si simptome

- tulburari de memorie.

- tulburari de gandire abstracta.

- tulburari de judecata.

- afazie, apraxie, agnozie, anomie.

- schimbari de personalitate.

- disomnii.

- tulburari de dispoziti e.

- inconti nenta de urina, encopreza.

- rigiditate (mai ales in dementa subcorti cala).

- tremor (mai ales in dementa subcorti cala).

- halucinati i, comportament paranoic.

- convulsii.

Cauze

- DTA - cu predispoziti e geneti ca in 15%.

- DMI - cauzata de ateroscleroza ori embolii cu infarcturi cerebrale clinice sau sublinice.

- dementa corti cala - cauzele includ boala Parkinson, infi rmitatea supranucleara
progresiva si boala Hunti ngton.

- dementa secundara - prin hipoti roidism, carenta de vitamina B, hidrocefalie, SIDA, sifi lis
si diferite medicamente. Dementa va asocia in acest caz semnele maladiei primare.

Factori de risc - varsta inaintata, prevalenta atcrosclerozei in DMI, trisomia 21,

antecedente de traume cerebrale, antecedente de infecti i ale SNC.Diagnosti c diferenti al -
delirul, schimbarile fi ziologice legate cu batranetea, depresia, schizofrenia, alcoolismul
cronic.

Investi gati i de laborator

- testarea functi ei ti roidiene.

- teste serologice la sifi lis.

- nivelele de vitamina B12 si acid folic in ser.

- examenul sumar al sangelui si screeningul tulburarilor metabolice.

Medicamente ce pot schimba rezultatele de laborator: Terapia cu hormoni ti roidieni,

preparatele ce conti n iod pot denatura indicii functi ei ti roidei.Afecti uni ce pot schimba
rezultatele de laborator: Serologic fals poziti va la sifi lis in afecti unile acute, endocardita
bacteriana subacuta, tulburarile autoimune.

Schimbari morfologice

- DTA: placi senile nevriti ce, amiloid microvascular, degenerescenta granuloveziculara.

- DMI: infarcte vechi, boala ateroscleroti ca.

- dementa corti cala: degenerarea neuronilor nigrostriati .

Teste speciale - testarea starii mintale, testarea neuropsihologica, EEG pentru pacienti i cu
tulburari de consti inta sau convulsii.Investi gati i instrumentale - tomografi a computerizata
(TC), daca se suspecta o formati une intracraniana, schimbari neurologice de focar sau
dementa este recenta; rezonanta magneti ca este o metoda mai sensibila decat TC in
detectarea leziunilor tesuturilor moi (microinfarcte, atrofi i ti sulare).

Masuri generale

- orare zilnice scrise pentru pacientul marcat.

- suportul si educarea persoanelor care ingrijesc un subiect in dementa.

- sugesti onarea regimului de nutriti e, igiena, securitate personala a pacientului si de

supraveghere a lui.

- instruirea membrilor familiei vizand prognosti cul bolii.

- socializarea bolnavului (stati onar de zi).

- sti mulare senzoriala.

- igiena somnului.

- farmacoterapia tulburarilor comportamentale m cazul cand metodele nonfarmacologice

au esuat.
Regim - fara restricti i, dar cu supraveghere si suport.

Dieta - nu se indica diete speciale.

Complicati i posibile - efect extrapiramidal indus de anti psihoti ce, caderi, malnutriti e,
consti pati i, infecti i diferite.

Prognosti c evoluti v

- DTA: evoluti e progresiva cu grad diferit de accentuare, dar cu tulburari cogniti ve

inevitabile.

- DM: are o evoluti e mai puti n progresiva, dar nici imbunatati ri ale starii nu se intrevad.

- dementa corti cala: tratamentul bolii rar are efecte asupra defi citului cogniti v, dar
tulburarile cogniti ve sunt un component tardiv.

- dementa secundara: tratamentul afecti unii de fond poate conduce la imbunatati ri ale
starii.

Diverse stari asociate - depresia, insomnia.

Factori de varsta - pediatrici: N/I; geriatrici: la batrani incepeti tratamentul cu doze mici,
apoi mariti -le treptat. Medicamentele cu o perioada lunga .
 Hipertensiunea arteriala
Hipertensiunea arterială (HTA) la v ârstnic are o mare prevalență în variate populații ale
lumii și este cel mai comun factor de risc modifi cabil pentru numeroase condiții
patologice, cum ar fi ateroscleroza, accidentul cerebrovascular, insufi ciența cardiacă,
moartea subită cardiacă, boala renală cronică, diabetul zaharat. Spre deosebire de restul
populației hipertensive, pacienții vârstnici cu hipertensiune, au mult mai frecvent
hipertensiune sistolică izolată (HSI), afectare de organ țintă, boală cardiovasculară de
variate ti puri, evenimente cardiovasculare noi care pot infl uența prognosti cul într-un mod
negati v și deloc neglijabil, obțin mult mai greu control terapeuti c.

Defi niția hipertensiunii la vârstnic este aceeași ca la restul populației . În România,

diagnosti carea hipertensiunii arteriale (HTA) se realizează conform recomandărilor
ghidului din 2013, elaborat de către Societatea Europeană de Hipertensiune (ESH) și de
către Societatea Europeană de Cardiologie (ESC), fi ind făcută cunoscută, în practi ca
curentă, de către Societatea Română de Hipertensiune, prin intermediul cursului național
de management al bolnavului hipertensiv - actualități în diagnosti c și tratament
(COMBAT).

Tratamentul nefarmacologic

Scopul tratamentului nefarmacologic este de prevenire a apariției HTA la pacienții cu TA la

limită, de reducere a valorilor TA în cazul pacienților hipertensivi, de control al factorilor
de risc cardiovascular modifi cabili și de reducere a necesarului de medicație
anti hipertensivă. Modifi carea sti lului de viață reprezintă piatra de temelie în prevenția
hipertensiunii arteriale și tratarea pacientului hipertensiv. Pe scurt, aceste recomandări
vizează:

• Restricția de sare la 5-6 g/zi. Efectul reducerii consumului de sare asupra valorilor TA
este mai evident la hipertensivii de vârstă medie și la vârstnici, precum și la hipertensivii
diabeti ci sau cu boală renală cronică, pacienți cu un sistem renină-angiotensină-
aldosteron mai puțin reacti v;

• Consumul moderat de alcool (maxim 20-30 g etanol/zi la bărbați, maxim 10-20 g

etanol/zi la femei);

• Creșterea consumului de legume, fructe, lactate degresate;

• Scăderea în greutate, în absența contraindicațiilor, până la IMC de 25 kg/m² (indice de
masă corporală) și circumferința taliei sub 102 cm la bărbați și sub 88 cm la femei;

Malnutritia
Cauzele malnutriti ei

Deseori, cauza malnutriti ei nu este un singur eveniment ci o cascada de difi cultati care
poate include factori fi zici, sociali si psihologici.

Cauzele fi zice ale malnutriti ei

Pacienti i varstnici au deseori probleme medicale care pot duce la scaderea apeti tului sau
la probleme de alimentare. Acestea sunt:

1. Afecti uni cronice

2. Probleme de masti cati e si inghiti re

3. Spitalizarea recenta

4. Probleme de absorbti e a nutrienti lor (malabsorbti e)

5. Medicamentele

6. Diminuarea mirosului si a gustului

7. Fragilitatea

Cauze sociale si psihologice

Uneori factorii sociali sunt legati de malnutriti e. Acesti a sunt:

1. Venitul limitat

Unii varstnici cu venituri mici fl amanzesc, mai ales daca iau medicamente scumpe. Unii
dintre ei trebuie chiar sa aleaga intre medicamente si alimente.

2. Depresia

Desi deseori nerecunoscuta si netratata la adulti i in varsta, depresia afecteaza un procent

mare din persoanele peste 65 de ani. Ca si in cazul altor aspecte ale imbatrinirii, moti vele
pentru care depresia este complicata sunt: doliul, singuratatea, izolarea, problemele de
sanatate, lipsa mobilitati i, alte afecti uni cum ar fi boala Parkinson, cancerul sau diabetul,
medicamentele, si insasi malnutriti a care inrautateste depresia.

3. Reducerea contactelor sociale

Una dintre cele mai importante contributi i la malnutriti e o are v

Simptome

Semnele malnutriti ei la adulti i varstnici sunt deseori ascunse, mai ales la persoanele care
nu par sa aiba factori de risc.

Pentru descoperirea problemelor inainte ca acestea sa devina mai serioase, trebuie ca:

- Varstnicul sa fi e intrebat despre obiceiurile sale alimentare de catre rude, dar nu sunt
sufi ciente doar aceste informati i. Rudele ar trebuie sa incerce sa petreaca ti mp cu
varsti nicul in ti mpul meselor de acasa, nu doar la restaurant sau cand acesta este invitat.
Daca varstnicul este internat in spital sau intr-un azil, e important sa fi e vizitat in ti mpul
meselor. Daca rudele sau prietenii sunt ingrijorati din cauza pierderii in greutate, pot fi
solicitate detalii despre conti nutul caloric al meselor de la dieteti cianul spitalului sau al
azilului. Daca varstnicul locuieste singur, trebuie identi fi cata persoana care procura
alimentele.

- Identi fi carea problemelor fi zice cum ar fi cicatrizarea tardiva a ranilor, apariti a de

echimoze dupa traumati sme minore sau difi cultati le de masti cati e datorate denti ti ei
incomplete sau defectuoase. De reti nut, ca nu toti varstnicii cu probleme de nutriti e sunt
slabi – in unele cazuri, malnutriti a apare la adulti i in varsta care sunt supraponderali.

- Informati i despre medicamentele pe care le ia varstnicul, si cum afecteaza acestea

apeti tul si digesti a. Multe dintre medicamentele prescrise in mod obisnuit pot reduce
senzati a de foame si impiedica absorbti a nutrienti lor. De asemeni, e bine ca varsti ncul sa
ia medicamentele conform indicati ilor.

- Solicitarea catre medicul de familiei pentru unele investi gati i de sange care sa
evidenti eize starea de nutriti e a rudei in varsta, cum ar fi nivelul de proteine (albumina
serica, prealbumina), care pot ajuta la identi fi carea malnutriti ei cronice

Ce se poate face?
Malnutriti a este o problema complexa, dar chiar si micile modifi cari pot face diferente
semnifi cati ve pentru sanatatea si bunastarea unei persoane in varsta.

1. Imbunatati rea dietei

Pentru a creste valoarea nutriti va, varstnicii e bine sa fi e incurajati sa adauge unt de
arahide sau alt unt de oleaginoase pe paine sau biscuiti , pe fructele proaspete cum ar fi
merele si bananele si pe legumele crude pe care le consuma. Alte sugesti i includ
adaugarea de nuci sau germeni de grau in iaurt, fructe si cereale; adaugarea unui albus
de ou suplimentar in omleta, de branza topita in sandviciuri, legume, supe, orez sau
taietei.

2. Transformarea dietelor in mese atragatoare

Acest lucru se poate face prin folosirea de suc de lamaie, ierburi aromati ce si condimente,
prin folosirea de legume in diferite culori, texturi si temperaturi. Daca pierderea gustului
si a mirosului reprezinta o problema, pot fi incercate arome mai puternice. Mestecatul cu
grija poate duce la cresterea sati sfacti ei deoarece in acest fel mai multe molecule de
savoare vin in contat cu receptorii. Poate fi cerut si sfatul unui dieteti cian care poate
ajuta ca alimentele sa devina mai apeti sante.

3. Planifi carea unor gustari intre mese

Acest lucru poate fi in mod special de ajutor pentru persoanele care se satura repede. O
porti e de fructe sau branza, o lingura de unt de arahide, sau chiar un milkshake pentru
persoanele care nu au intoleranta la lactoza pot fi suplimente de nutrienti si calorii.

4. Folosirea unor suplimente nutriti onale

Varstnicii malnutriti au un risc mai mare de a a vea un defi cit de proteine, vitaminele B6,
B12, acid folic, niacina, vitamina D, calciu si zinc. Suplimentele sunt importante deoarece
pot ajuta la suplimentarea nutrienti lor care lipsesc, dar nu ofera proteinele sau caloriile
necesare si nu ar trebui sa devina un substi tut pentru mese. Persoanele in varsta ar trebui
sa vorbeasca cu medical de familie inainte de a lua orice supliment alimentar.

5. Ajutorul din afara

Daca varstnicul este foarte fragil ar trebui angajat un ajutor la domiciliul acestuia care
sa-l ajute sa-si prepare hrana. In unele locuri exista voluntari ai organizati ilor religioase
care ofera ajutor persoanelor care nu se mai pot descurca singure.

6. Implicarea medicului

Aparti natorii ar trebui sa discute cu medicul despre schimbarea medicamentelor care

inhiba apeti tul si afecteaza statutului nutriti onal si sa faca un screening pentru
problemele de nutriti e in ti mpul vizitelor de ruti na. De asemeni, medicul trebuie informat
daca rudele sau prietenii unei persoane in varsta observa ca aceasta a pierdut in
greutate. Daca se suspecteaza prezenta unei depresii, aceasta trebuie comunicata
medicului. Pentru problemele de masti cati e e bine sa fi e consultat un stomatolog.

7. Mesele sa devina ocazii sociale

Acesta poate fi cel mai important pas in combaterea malnutriti ei; persoanele in varsta se
simt mai bine cand au companie. E bine ca varstnicii sa fi e invitati la masa cat mai des
posibil. Sau pot fi incurajati sa sa-si invite prietenii la masa.

8. Exerciti ul fi zic regulat

Multi varstnici, chiar si cei cu probleme serioase de sanatate, pot benefi cia de pe urma
unor exerciti i fi zice zilnice – sti muleaza apeti tul, ajuta la ameliorarea depresiei si
intareste musculatura si oasele. Exerciti ile de rezistenta – cum ar fi ridicarea de greutati –
pot fi in mod special benefi ce pentru cresterea fortei si a masei musculare si pentru
imbunatati rea apeti tului. Exerciti ile efectuate in compania altora ofera de asemeni
moti vati e si interacti une sociala.

Tratarea problemelor de nutriti e: importanta pentru sanatatea adulti lor

Modifi carile legate de varsta, problemele medicale si tratamentele acestora pot afecta
apeti tul, masti cati a, degluti ti a si digesti a – si pot determina alte probleme care fac ca
hranirea sa fi e foarte difi cila pentru persoanele in varsta. Depasirea acestor probleme
poate fi difi cila. Dar identi fi carea si tratarea problemelor de nutriti e cat mai curand
posibil este importanta pentru sanatatea, longevitatea, independenta si bunastarea
varsnicului.