Clasficarea tesuturilor dupa forma si grad celular

I) Tesuturile vegetale - o grupare de celule care au aceeasi forma si structura si care

indeplinesc aceleasi functii. Tesuturile sunt specifice plantelor pluricelulare si s-au format
in urma procesului de diferentiere celulara. De la celula ou sau zigot prin diviziune si prin
modificari morfologice, biochimice, fiziologice se formeaza tesuturile definitive
specializate. Procesul este coordonat genetic sau hormonal dar si de factori externi , de
mediu.
II) Tipuri de tesuturi :

1) Dupa forma celulelor:

a) parenchimuri- din celule izodinamice, cu pereti celulari subtiri si cu spatii intercelulare.

b) prozenchimuri- din celule lungi, cu pereti celulari ingrosati, lignificati.

2) Dupa origine :
a) primare -
b) secundare
3) Dupa gradul de diferentiere a celulelor plantele au:
- tesuturi embrionare sau de diviziune- meristematice
- tesuturi definitive- din celule diferentiate cu forma si structura dupa functia la care s-au adaptat.
4) Dupa rol:
- tesuturi meristematice ;
- tesuturi de aparare ;
- tesuturi fundamentale ;
- tesuturi mecanice ;
- tesuturi conducatoare ;
- tesuturi secretoare ;
- tesuturi sensitive.

III) Tesuturile meristematice -Formate din celule mici, fara spatii intercelulare, cu
citoplasma bogata in ribozomi, mitocondrii, dictiozomi, cu vascuole mici si numeroase,
cu un perete celular subtire si au o capacitate ridicata de diviziune. Sunt singurele tesuturi
in care pot fi observate celulele in diferite faze ale mitozei.
IV) Embrionul este format la inceput numai din meristerm primordial. Pe masura ce planta se
dezvolta, majoritatea celulelor se specializeaza si nu se mai divid. Raman cateva celule

1
 meristematice primordiale in varful radacinilor, tulpinii si ramificatiile acestora, alcatuind
aplexul acestor organe. Din ele deriva meristeme primare, cu un inceput de diferentiere,
care asigura cresterea in lungime. Denumirea lor de meristeme apicale indica pozitia lor
in varfurile de crestere. La unele familii exista meristeme primare intercalare, deasupra
nodurilor tulpinii. In unele cazuri, celulele tesuturilor definitive redobandesc capacitatea
de diviziune si astfel apar meristeme secundare, care sunt situate in afara axului organelor
pe doua cercuri concentric si asigura ingrosarea secundara a radacinii si tulpinii.
V) Dupa origine si gradul de dezvoltare se clasifica in:
1) meristeme primordiale: - origine in celula ou, localizate in apex la plantele mature, se
divid continuu si se numesc celule initiale, generand celule derivate, care formeaza
meristeme primare.
2) meristeme primare:
- situate in aplexul tulpinal si radicular , se clasifica in :protoderma, genereaza epiderma si
rizoderma
- procambiu, va forma tesuturile conducatoare si mecanice
- meristemul fundamental, genereaza tesuturile fundamentale
- caliptogenul, numai in radacina si va forma calipta sau scufia
- aceste meristeme vor forma prin activitatea lor structura primara a organismului,
intalnindu-se la monocotilodonate pe tot parcursul vietii, iar la dicotiledonate numai un
timp relative scurt.
3) meristeme secundare- din tesuturile definitive, care capata proprietatea de a se
divide, devenind iarasi tinere, procedeu numit dediferentiere :
a) cambiul- se formeaza pe seama procambiului sau in mod secundar pe seama
parenchimului razelor medulare, celulele cambiului se divid periclinal rezultand
celule liber secundar spre exterior , lemn secundar spre interior si raze medulare.
Din cand in cand au loc si diviziuni anticliniale, care asigura marimea
circumferintei inelului cambial.
b) felogenul- la periferia tulpinilor sau a radacinilor, din tesuturi deja diferentiate;
rezulta spre exterior suber, iar spre interior feloderm.
VI) Tesuturile de aparare - Sunt tesuturi definitive situate la exterioriul organelor si au functia
de protectie impotriva unor pierderi mari de apa, a leziunilor mecanice, a temperaturilor
prea ridicate.
1) Tesuturile de aparare primare:
a) epiderma- protejeaza tulpina cu structura primara, frunza si alte organe aeriene :
- alcatuita dintr-un strat de celule parenchimatice fara spatii intercelulare, cu pereti celulari
grosi, acoperiti cu cuticula sau ceara ;
- prezente stomatele si perii ;
- stomatele-inlesnesc schimbul de gaze dintre planta si mediul extern; contin cloroplaste ;
- celulele invecinate se numesc celule anexe si i-au parte la functia acestora; se gasesc pe
ambele fete ale frunzei, ajungand la milioane.

2
- perii protectori-celule epidermicecare incep sa se alungeasca si sa se diferentieze
constituind peri unicelulari sau pluricelulari; folositi in toxonomie la determinarea unor
specii, dar si la apararea plantelor de insolatii, de frig si umezeala, de atacul daunatorilor.
b) Exoderma sau cutisul- unicelular sau pluricelular, cu celule impregnate cu suberina;
protejeaza la nivelul perisorilor absorbanti si in zona aspra a radacinii in care are loc
exfolierea.
c) Caliptra protejeaza varful radacinii, formata dintr-un numar mare de celule; se distruge la
exterior si se reface la interior din caliptrogen .

2) Tesuturile de aparare secundare – i-au nastere din activitatea merisemului secundar,

numit felogen :
a) suberul-multiserial, cu rol in a reduce evaporarea apei si a impiedica patrunderea
unor paraziti; in tulpina, trunchi, radacina mai batrane, pe tuberculii de inmagazinare
precum si pe fructele unor specii de Pyrus. Leticele au rolul pe care il au stomatele
din structura primara.
b) ritidomul-la radacinile si trunchiurile plantelor mai lemnoase, in varsta.
VII) Tesuturile fundamentale –parenchimuri
1) Parenchimurile asimilatoare :
- in toate organele principale ale plantelor, in unele piese florale si fructe nematurate ;
- au pereti subtiri , celulozici, contin cloroplaste, intre celule se gasesc spatii aerifere .
2) Parenchimurile de depozitare :
- in inele se depoziteaza substante organice, apa, aer :
a) parenchimurile de depozitare a substantelor organice :
- au celulele vii lipsite de cloroplaste cu pereti celulozici subtiri ;
- substantele organice de rezerva se acumuleaza in citoplasma, in vacuola, mai rar in
peretele celular hemicelulozic; acestea servesc la formarea noilor organe in anul urmator,
iar in cazul semintelor la hranirea embrionului si apoi a plantei cat timp nu are o hranire
autotrofa.

Substantele se depoziteaza in organele plantelor dupa cum urmeaza:

- parenchim medular- contine in deosebi amidon ;

- parenchim lemons-amidon si alte glucide ;
- parenchim liberian- amidon, zaharoza, carotene ;
- parenchim cortical- zaharoza, amidon ;
- parenchim fundamental- din fructe- glucoza, fructoza, acizi organici.
b) parenchimuri acvifere :
- din celule vii cu pereti subtiri, cu putina citoplasma, dar cu vacuole mari si suc vacuolar
concentrate ;
- retin si acumuleaza apa din mediul exterior ;
- celulele buliforme din epiderma superioara a frunzelor de graminee ;

3
- parenchimurile aerifere ;
- celule cu pereti subtiri, celulozici cu spatii intercelulare, in care se acumuleaza aerul
necesar pentru realizarea diferitelor procese fiziologice .

3) Parenchimurile de absorbtie :
- absorb apa si sarurile minerale din sol si le conduc la nivelul tesuturilor conducatoare
- reprezentate de rizoderma cu perisorii absorbanti, endoderma si celulele de pasaj ,
epiderma cotiledonului si de tesutul velamen radicum, caracteristic radacinilor aeriene.
VIII) Tesuturile conducatoare - Specifice plantelor evaluate care se mai numesc si
vasculare.Reprezentate de celule specializate cu functii de conducere a sevei brute si a
sevei elaborate; celulele sunt alungite si au peretii transversali perforati sau lipsa. Astfel
se diferentiaza in tesut conductor lemons si tesut conductor liberian.
1) Tesutul conductor lemons este alcatuit din vase lemnoase, parenchim lemons si fibre
lemnoase.
a) traheidele sau vase imperfecte – caracteristice plantelor mai putin evaluate- Pteridophyta
si Gymnosperma; unicelulare la care persista peretii transversali, adesea oblici, circulatia
sevei brute facandu-se prin punctuatiune, mai anevoios; datorita peretilor ingrosati si
lignifiati acestea indeplinesc si functia de sustinere.
b) traheele sau vase perfecte – la vase superior organizate; tuburi continue formate din
celule cap la cap, la care peretii transversali s-au resorbit, iar cei longitudinali prezinta
ingrosari lignificate sub forma de inele, spirale; functioneaza mai multi ani , iar dupa un
timp se astupa cu tile care sunt expansiuni veziculare ale plasmalemei celulelor vii ale
parenchimului lemnos, care insoteste vasele lemnoase si are rol in depozitarea
substantelor organice de rezerva; sunt fibre de sclerenchim, au rol mecanic si sunt
prezente mai ales in lemnul secundar.
2) Tesutul conducator liberian
- alcatuit din vase liberiene, celule anexe, parenchim liberian si fibre liberiene;
- tuburi ciuruite formate din celule vii, anucleate, cu peretii transversali persistent, cu
numeroase perforatii formand placa ciuruita; obisnuit ele functioneaza o singura perioada
de vegetatie, la monocotiledonate functioneaza tot timpul vietii;
- celulele anexe se gasesc numai la angiosperme, celule vii cu citoplasma densa, nucleu
voluminos si pereti transversali normali;rezerva potential de elemente conducatoare;
- parenchimul liberian este format din celule in care se depoziteaza substante de rezerva, in
special amidon – lipseste la monocotiledonate; fibrele liberiene , prezente mai ales in
liberal secundar, reprezinta elemente de sclerenchim cu punctuatii simple, rol de
sustinere, constituind asa numitul liber tare.
IX) Tesuturile mecanice
1) Colenchimul – format din cellule vii, cu pereti celulozici inegali ingrosati.
a) colenchimul angular- celulele au peretii ingrosati in colturile celulei, unghiular.

4
b) colenchimul tabular- celule cu pereti tangentiali externi si interni puternic ingrosati iar cei
radiari sunt subtiri ;
c) colenchimul lacunar- provine dintr-un meristem cu meaturi , format din celule cu peretii
ingrosati ,are functia de sustinere a organelor in curs de crestere, confera plantei atat
rezistenta la rupere cat si elasticitate si flexibilitate.
2) Sclerenchimul- format din celule strans unite , cu pereti uniformi si puternic ingrosati ,
cel mai adesea lignificati.
a) sclerenchimul scleros- celule sclereide, in endospermul fructului de prun, mezocarpul
poamei de gutui, par ;
b) sclerenschimul fibros-celule alungite, fuziforme cu toti peretii ingrosati si lignificati; in
periciclu sau integrat in fasciculele conducatoare formand liberal tare sau lemnul
secundar.
X) Tesuturile secretoare - formate din celule vii, cu peretii celulozici foarete fini , au
proprietatea de a produce anumite substante lichide sau solide, rezultate ale proceselor
metabolice :
a) tesuturile cu secretie extrerna:
- papile secretoare, in forma de con, pe petalele unor flori;
- peri secretori, din celule epidermice ale frunzelor si tulpinilor ;
- -solzi secretori, din celule secretoare, in forma de rozeta ;
- glande digestive, la plantele insectivore ;
- glande nectarifere, in flori ;
- hidatodele, elimina apa sub forma de picaturi.
b) tesuturile cu secretie intercelulara :
- buzunarele secretoare, in parenchimuri, fie schizogen(pojarnita), fie schizolisigen ;
- canale secretoare, in fructele umbeliferelor, in tulpinile coniferelor .
c) tesuturile cu secretie intracelulara :
- lacticiferele, celule mari, simple sau ramificate, cu sau fara pereti separatori care
secreta latex, care se acumuleaza in celule; articulate din celule puse cap la cap (
susai, mac, rostopasca) sau nearticulate- ramificate, celule simple, dar fara pereti
separatori;
- plante cultivate pentru uleiuri eterice sau in medicina.