Sunteți pe pagina 1din 26

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA FACULTATEA

DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA ALIMENTELOR

Str. Mănăştur , nr. 3-5, 400372, Cluj-Napoca , România


Tel.: 0264-596384; Fax: 0264-593792http://www.usamvcluj.ro

PROIECT MANAGEMENTUL SIGURANTEI


ALIMENTELOR

Implementarea sistemului HACCP la fabricarea UNTULUI

1
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA FACULTATEA
DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA ALIMENTELOR

Str. Mănăştur , nr. 3-5, 400372, Cluj-Napoca , România


Tel.: 0264-596384; Fax: 0264-593792http://www.usamvcluj.ro

Cuprins

1. Constituirea echipei HACCP


2. Descrierea produsului
3. Identificarea utilizării dorite
4. Construirea diagramei fluxului tehnologic
5. Confirmarea la fața locului a diagramei
6. Lista hazardurilor posibile; Efectuarea analizei hazardurilor
6.1. Identificarea Pericolelor
6.2. Analiza Riscurilor
7. Determinarea PCC
8. Stabilirea limitelor critice pentru PCC
9. Stabilirea unui sistem de monitorizare pentru fiecare PCC
10.Stabilirea soluțiilor de corecție în PCC
10.1. Planul de actiuni corective
10.2. Actiunile corrective-realizare si responsabilitati
11.Stabilirea procedurilor de verificare
11.1. Operaţiunile de verificare: frecvenţa şi documentaţia aferentă
11.2. Auditul intern
12.Stabilirea documentației și a ținerii evidenței
12.1. Gestiunea documentaţie
12.2. Documentaţia sistemului HACCP
12.3. Avantajele implimentării sistemului HACCP
13.Bibliografie

2
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA FACULTATEA
DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA ALIMENTELOR

Str. Mănăştur , nr. 3-5, 400372, Cluj-Napoca , România


Tel.: 0264-596384; Fax: 0264-593792http://www.usamvcluj.ro

1. Constituirea echipei HACCP


O companie care doreşte să implementeze un sistem HACCP trebuie să fie sigură prin
faptul că experienţa şi cunoştinţele despre un anumit produs sunt adecvate şi disponibile
pentru elaborarea unui plan HACCP eficient.

Compania trebuie să fie conştientă de faptul că implementarea unui sistem


HACCP necesită implicarea întregului personal al companii având o abordarea de echipă.
O singură persoană nu va putea să implementeze acest sistem. Echipa HACCP trebuie să fie
multidisciplinară şi să includă un membru motivat din managementul executiv capabil să
asigure finanţarea necesară şi motivaţia generală a companiei pentru a asigura
implementarea cu succes a sistemului HACCP.

Echipa HACCP va avea nevoie, de asemenea, de un şef de echipă. În cadrul unei


organizaţii poate să existe o persoană bine instruită, care să aibă acces la literatura despre
HACCP şi linii directoare privind HACCP (inclusiv Ghidurile HACCP specificefiecărui
sector) care va conduce echipa de implementare a sistemului HACCP. Totuşi în lipsa unei
persoane informate şi capabile în cadrul unei companiei, trebuie să fie angajat un
consultant privind implementarea sistemului HACCP, scopul căruia va fi:

 să instruiască şeful echipei HACCP;


 să instruiască echipa HACCP;
 să conducă elaborarea şi implementarea sistemului HACCP.
Echipa trebuie să fie constituită din specialişti/experţi care deţin cunoştinţe adecvate
privind produsul luat în consideraţie, producerea / fabricarea acestuia, depozitarea,
distribuirea, consumatorii şi riscurile potenţiale asociate acestuia. Echipa trebuie să conţină
specialişti multidisciplinari:

 care înţeleg pericole biologice, chimice şi fizice asociate unui anumit grup de produse;
 care sunt responsabili sau sunt implicaţi în procesul de producere / fabricare a
produsului luat în consideraţie;

3
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA FACULTATEA
DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA ALIMENTELOR

Str. Mănăştur , nr. 3-5, 400372, Cluj-Napoca , România


Tel.: 0264-596384; Fax: 0264-593792http://www.usamvcluj.ro

 care au experienţă şi cunoştinţe practice despre igiena şi procesele de prelucrare şi


funcţionare a echipamentului din cadru organizaţiei;
 alţi specialişti cu cunoştinţe adecvate în microbiologie, igienă şi tehnologia de producere
a alimentelor.
O persoană poate îndeplini câteva din aceste funcţii, în cazul în care toată informaţia

relevantă şi necesară este pusă la dispoziţia echipei şi este utilizată pentru a asigura faptul că
sistemul elaborat este adecvat. În mod optim, o echipă multidisciplinară va fi constituită în
cadrul organizaţiei. Totuşi, acolo unde experienţa necesară nu este disponibilă în cadrul
organizaţiei, echipa trebuie să fie asistată de către specialiştii calificaţi/experţi care îi va ajută să
soluţioneze dificultăţile, inclusiv analiza riscurilor, controlul şi determinarea punctelor
critice de control. Specialişti/experţi pot fi din cadru: asociaţiilor comerciale şi industriale,
experţi independenţi şi autorităţi de reglementare.

Domeniul Planului HACCP trebuie să fie identificat. Domeniul trebuie să descrie


care segment din cadrul lanţului alimentar este implicat în cadrul organizaţiei şi analiza

grupurile generale de pericole (biologice, chimice şi fizic).

2. Descrierea produsului

Prepararea untului a fost descoperită întâmplător, ca urmare a baterii laptelui transportat


în burdufuri, pe cai, iar metoda generală de preparare a acestuia a rămas multe secole cea
primitivă, desigur cu numeroase variante. Untul ţărănesc sau de fermă, obţinut prin baterea
smântânii ridicate la suprafaţa laptelui lăsat în repaus, la loc răcoros, în vase de pământ sau din
lemn, a constituit multă vreme, deliciul meselor la gurmanzii bogaţi. Abia la sfârşitul secolului al
XIX-lea, după descoperirea separatorului (Nielsen-Petersen, De Laval), prin folosirea forţei
centrifuge pentru separarea grăsimii din lapte, sub formă de smântână, a început fabricarea
untului în unităţi devenite, într-adevăr, industriale.

4
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA FACULTATEA
DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA ALIMENTELOR

Str. Mănăştur , nr. 3-5, 400372, Cluj-Napoca , România


Tel.: 0264-596384; Fax: 0264-593792http://www.usamvcluj.ro

Hipocrate menţionează că grecii au tradus cuvântul care exprima noţiunea unt "dintr-o
limbă barbară din Nord" şi această traducere pare o adaptare a vechiului termen germanic pentru
unt Kuh-schmer - grăsime de vacă – termen care, se pare, în limba greacă a fost tradus prin
cuvântul buturos, adică brânză de vacă. De la greci, cuvântul buturos a trecut la romani, care l-au
transformat în butyrus, de unde s-a ajuns apoi la burro (italian) şi la beurre (francez).
Romanii, după ce au împrumutat metoda de preparare a produsului şi denumirea lui de la
greci, au modificat şi au îmbunătăţit această metodă, fapt care a determinat pe nordici ca o dată
cu noul procedeu de presare îmbunătăţit (baterea în putini din lemn), să adopte (între anii 750 şi
1000 e.n.) de la romani şi cuvântul butyrus, de unde a rezultat apoi termenul butter, comun
limbilor anglo-saxone. In limba română, cuvântul unt provine din latinescul unctum, produs ce se
foloseşte la ungere, unguent. În limba rusă, originea cuvântului maslo, termen comun pentru unt
şi pentru untdelemn are, de asemenea, înţelesul de produs cu care se unge.
Untul este un produs gras derivat exclusiv din lapte. Untul de zer este un produs gras
derivat din zer, care nu conţine nici o materie grasă, alta decât cea provenind din lapte.
Materia prima pentru fabricarea untului este smîntîna care se prezintă sub forma unei
emulsii de grasime in plasma. Dupa origine, smîntîna poate fi industriala (de fabrica) sau de
colectare (de ferma) si se obtine prin smîntînirea sau normalizarea laptelui.
Untul şi untul de zer trebuie să conţină cel puţin 80% în greutate materie grasă de lapte şi
cel mult 2% în greutate substanţă uscată negrasă provenind din lapte. Untul şi untul de zer nu
trebuie să conţină în mod normal mai mult de 16% apă în greutate. Dacă în conformitate cu
legislaţia naţională conţinutul în apă poate să depăşească 16% în greutate, el nu trebuie să
depăşească 18% în greutate.

Înregistrare 2/01
Descrierea şi destinaţia produsului

Untul „Crestianskii”
Denumirea produsului

Descrierea deplină a Fracţia masică de grăsime, %


produsului, componenţa,  72,5 GOST 37-91

5
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA FACULTATEA
DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA ALIMENTELOR

Str. Mănăştur , nr. 3-5, 400372, Cluj-Napoca , România


Tel.: 0264-596384; Fax: 0264-593792http://www.usamvcluj.ro

parametrii structurii de Fracţia masică de umeditate, %


producţie.  25 GOST 37-91
Conţinut de apă, g
 25 GOST 37-91
Conţinut de lactoză, g
 0,9 GOST 37-91
Substanţe minerale, g
 Na-81, K-26, Ca-24, Mg-3, P-20, Fe-0.2
Vitamine, mg
 A-0.4, B1-0.01, B2-0,01, PP-0,11
Aciditate, ْ T
 23
pH-ul
 6,25
Tipul de ambalaj Folii de pergament conform GOST 1341
Temperatura :
Condiţii de pastrare şi -12 C cu umeditatea de 90 % timp de 45 zile
valabilitatea produsului Temperatura:
-3 ْC cu umeditatea de 80 % timp de 20 zile
Unde se comercializează Organizaţii – Diailer – Supermarkete (magazine) – Vînzător
produsul cu amănuntul - Consumatorul
Fabricat în Moldova
 S.A.”Fabrica de un Comrat”, or. Comrat str
Independenţei 23a
Instrucţiuni pe etichetă  GOST 37-91
 Unt Crestianskii
Ingrediente
 Proteine 1.3 g
 Glucide 0.8 g

6
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA FACULTATEA
DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA ALIMENTELOR

Str. Mănăştur , nr. 3-5, 400372, Cluj-Napoca , România


Tel.: 0264-596384; Fax: 0264-593792http://www.usamvcluj.ro

 Grăsimi 72.5 %
 Smîntînă dulce
Conditii de păstrare:
Temperatura :
- 12 C cu umeditatea de 90 % timp de 45 zile
Temperatura:
- 3 ْC cu umeditatea de 80 % timp de 20 zile
Valoarea energetică în 100 g de produs 661 kcal
Masa netă 200 g.
Codul de bare

3. Identificarea utilizării dorite


Datorită proprietăţilor nutritive şi gustative superioare, utlizării sale universale, untul este
unul din cele mai răspîndite produse lactae concentrate. Valoarea calorică a untului variază în
limitele a 5700 – 8500 kcal /kg în funcţie de conţinutul de grăsime, iar asimilarea substanţelor
nutritive din unt de către organism este de 97 – 98%. Untul conţine o gamă variată de acizi graşi
foarte importanţi în alimentaţia raţională. El serveşte ca sursă importantă de vitamine
liposolubile, mai cu seamă vitamina A şi caroten.

În prezent, fabricarea untului este una din principalele ramuri de industrializare a laptelui,
în unt prelucrîndu-se jumătate din cantitatea de a materiei primă achiziţionată.

Industria laptelui din Republica Moldova dispune de o bază materială modernă de


fabricare a untului, capabilă să prelucreze toată producţia de lapte din republică. Cele mai mari
cantităţi de unt se fabrică în întreprinderile de industrializare a laptelui din Cupcini, Bălţi,
Chişinău, Tighina, Comrat etc.

Untul ţărănesc are gust şi aromă – pure, plăcute, consistenţă – densă, plastică, omogenă,
culoare – gălbuie, uniformă în toată masa. Aceasta îl face uşor utilizabil în consumul natural, în

7
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA FACULTATEA
DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA ALIMENTELOR

Str. Mănăştur , nr. 3-5, 400372, Cluj-Napoca , România


Tel.: 0264-596384; Fax: 0264-593792http://www.usamvcluj.ro

scopuri culinare de exemplu: preparearea tartinelor, gustărilor, deserturilor, a prăjiturilor, a


bucatelor dulci, în ramuri înrudite ale industriei alimentare

4. Construirea diagramei fluxului tehnologic

Recepţia laptelui

Separarea laptelui
t=35-40 ºC

Smântână dulce Lapte degresat

Normalizarea smântânei

Pasteurizarea
t=85-90 ºC 15-20 min

Dezodorizarea
Maturarea biochimică

Maturearea
Maturarea fizică

Baterea smântânei
t=7-13 ºC 15-25 min

Spălare (facultativ) şi malaxarea


Separarea zerului
bobului de unt
t=7-8 ºC 1-2 min

Ambalarea

Depozitarea
8
- 12 ºС 45 zile
- 3 ºС 20zile
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA FACULTATEA
DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA ALIMENTELOR

Str. Mănăştur , nr. 3-5, 400372, Cluj-Napoca , România


Tel.: 0264-596384; Fax: 0264-593792http://www.usamvcluj.ro

5. Confirmarea la fața locului a diagramei


Nu este cazul.

6. Lista hazardurilor posibile; Efectuarea analizei hazardurilor


Primul principiu HACCP constă în efectuarea analizei riscurilor. Înainte de
începerea procesului, echipa HACCP trebuie să revadă definiţiile privind siguranţa
produselor alimentare.

Pericolele sunt clasificate în trei categorii: biologice, chimice şi fizice. O abordare utilă
privind analiza riscurilor constă în divizarea analizei în două activităţi – identificarea
riscurilor şi analiza riscurilor.

6.1. Identificarea Pericolelor


Prima etapă în identificarea pericolelor, care pot fi asociate cu procesul de
producţie

poate fi considerată o şedinţă de „Brainstorming”. Echipa HACCP trebuie să utilizeze


diagrama proceselor de producere şi descrierea produsului, care au fost elaborate la etapele
precedente, şi să analizeze în mod sistematic, ce ar putea să se întâmple în timpul fiecărei
etape a procesului. Înregistrarea 6/01 trebuie să fie utilizată împreună cu listele de
verificare 6/03 şi 6/04. Înregistrarea 6/03 reprezintă o listă de verificare, care ar putea
ajuta echipa să fie foarte atentă atunci când se efectuează analiza riscurile asociate
procesului.

În rezultatul identificării pericolelor trebuie să rezulte o listă de pericolele


potenţiale posibile la fiecare etapă a procesului (utilizarea diagramei proceselor de producere din
planul HACCP), de la primirea materiei prime până la livrarea produsului final. În timpul
procesului de identificare a pericolelor, echipa nu trebuie să se limiteze doar la probabilitatea de
apariţie a riscului sau potenţialul acestuia de a cauza maladii. Toate riscurile potenţial

9
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA FACULTATEA
DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA ALIMENTELOR

Str. Mănăştur , nr. 3-5, 400372, Cluj-Napoca , România


Tel.: 0264-596384; Fax: 0264-593792http://www.usamvcluj.ro

semnificative trebuie să fie examinate. Pentru a efectua aceasta, următoarea listă de pericole
ar putea servi drept ajutor.

I. Pericole Biologice
Pericolele biologice sunt reprezentate de microorganisme vii care pot face produsele

alimentare nesigure pentru consum. Pericolele biologice pot fi: bacteriene, virale şi
parazitologice. Identificarea pericolelor biologice la procesele de producere care sunt luate în
consideraţie este o sarcină dificilă şi importantă, care necesită toată experienţa pe care o poate
oferi echipa HACCP. Într-adevăr, experienţa din exterior poate fi recomandată pentru
această activitate. În prezent se pune un accent major privind riscurile cauzate de
microorganisme asociate fructelor şi legume proaspete. Unii dintre cei mai importanţi agenţi
patogeni asociaţi cu fructele şi legume proaspete sunt bacteriile patogene care includ:
Salmonella, Shigella,· Escherichia coli (patogenă), Campylobacter,· Yersinia enterocolitica,·
Listeria Monocytogenes,· Staphylococcus aureus, Clostridium, Bacillus cereus,· Vibrio. Un
număr mare de bacterii patogene au provocat intoxicaţii alimentare asociate cu consumul
de fructe şi legume proaspete.

II. Pericole Chimice


Pericolele chimice pot fi rezultatul unui fenomen care are loc în mod natural în
produsele alimentare sau care poate să apară în timpul prelucrării produselor.

Substanţele chimice dăunătoare sunt asociate cu unele boli cauzate de produsele

alimentare sau alte boli cronice. Pericolele chimice naturale sunt cele care reprezintă
componentele ale produselor alimentare (de exemplu, merele şi nucile acestea pot conţine:
Patulin şi Aflatoxin.) şi nu este rezultatul contaminări de mediu, industrial sau alte activităţi.

Riscurile chimice adăugate sunt acele substanţe chimice care sunt adăugate în mod

intenţionat, iar uneori neintenţionat, în produsele alimentare la etapele de creştere,

10
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA FACULTATEA
DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA ALIMENTELOR

Str. Mănăştur , nr. 3-5, 400372, Cluj-Napoca , România


Tel.: 0264-596384; Fax: 0264-593792http://www.usamvcluj.ro

recoltare, depozitare, prelucrare, ambalare sau la etapele de distribuţie. Acest grup de pericolele
chimice este foarte larg şi poate include componentele din hrana animalelor sau apa potabilă,
produse de uz fitosanitar, ingredientele produselor alimentare, sau substanţele chimice
utilizate în procesul de prelucrare, cum ar fi lubrifianţi, substanţele de curăţat, vopsele şi
emailuri.

III. Pericole Fizice


Un pericol fizic reprezintă un component fizic al unui produs alimentar care este
neprevăzut şi care poate cauza boli sau răni persoanele ce consumă produsul dat. Obiecte
străine cum ar fi cioburile de sticlă, aşchiile de metal, sau plasticul reprezintă pericole fizice
obişnuite pentru fructele şi legume proaspete, cauza fiind un proces sau o piesă a unui
echipament tehnologic, care nu a fost întreţinut adecvat în timpul producerii produsului
alimentar.

Există un număr de situaţii care pot contamina produsele alimentele cu

pericolele fizice:

o Materiile prime contaminate;


o Echipamentul şi spaţiile alimentare proiectate sau întreţinute inadecvat;
o Materialele de ambalare contaminate;

6.2. Analiza Riscurilor

A doua etapă în realizarea analizei riscurilor constă în identificarea măsurilor preventive

care ar putea fi utilizate pentru monitorizarea fiecărui risc în parte. Măsuri preventive pot fi
metode fizice, chimice sau de altă natură, care pot fi utilizate pentru a monitoriza pericolele
asociate produselor alimentare. Înregistrarea 6/02 este o formă pentru înregistrări care poate fi
utilizată pentru a parcurge sistematic procesul, identificând riscurile care pot apărea la
fiecare etapă a acestui proces şi acţiunile preventive care pot fi utilizate pentru a preveni,

11
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA FACULTATEA
DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA ALIMENTELOR

Str. Mănăştur , nr. 3-5, 400372, Cluj-Napoca , România


Tel.: 0264-596384; Fax: 0264-593792http://www.usamvcluj.ro

elimina sau pentru a reduce fiecare risc la un nivel acceptabil. Analizaţi şi descrieţi ce măsuri
de control exisă, dacă sunt mai multe, specificaţi care poate fi aplicată pentru fiecare risc.
Măsurile de control sunt acele acţiuni şi activităţi care pot fi utilizate pentru prevenirea
riscurilor, eliminarea sau reducerea impactului sau frecvenţei lor la un

nivel acceptabil. Pentru a controla/monitoriza un anumit risc poate

fi nevoie de aplicarea câtorva măsuri de control, totodată câteva riscuri pot fi controlate cu
ajutorul unei singure măsuri de control, spre exemplu, pasteurizarea sau tratarea termică pot
servi drept garanţie pentru reducerea atât a nivelului Salmonelei cât şi a Listeriei.

Măsurile de control trebuie să fie suportate de anumite proceduri şi specificaţii detailate


pentru a asigura o implementare cât mai eficientă. Exemplele de proceduri / specificaţii pot
include: planul de tratare sanitară, parametrii cu privire la tratarea termică, concentraţiile
maxime de conservanţi etc. Acestea trebuie să respecte normele de igienă care sunt în
vigoare în Moldova sau cu cerinţele standardele solicitate de către clienţi (în cazul în care
produsul va fi exportat), conformându-se la standardul cu cele mai exigente cerinţe.

Echipa HACCP trebuie să documenteze analiza riscurilor şi deciziile luate. O modalitate


eficientă pentru documentarea deciziilor în timpul analizei riscurilor este utilizarea unei
fişe de analiză a riscurilor. Există câteva formate pentru astfel de fişe privind analiza
riscurilor. Esenţial este că toate aceste formate includ obligatoriu etapele
procesului/ingredientele, identificarea riscurilor potenţiale, evaluarea riscurilor potenţiale,
justificarea deciziei, măsurile de control ce trebuie întreprinse, înregistrări recomandate, de
exemplu Înregistrarea 6/02

12
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA FACULTATEA
DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA ALIMENTELOR

Str. Mănăştur , nr. 3-5, 400372, Cluj-Napoca , România


Tel.: 0264-596384; Fax: 0264-593792http://www.usamvcluj.ro

Materie Riscuri potenţiale Evaluare risc Măsuri preventive

primă Tip Denumire G F GxF


Etape de
proces

Recepţia B Prezenţa:
cantitativă şi
Germeni patogeni 3 2 4 Se recomandă ca la recepţie laptele să aibă
calitativă a
temperaturi mai mici de 80-100C, de aceea se
laptelui (Salmonella,
va transporta în cisterne izoterme sau
materie primă Campylobacter,
frigorifice. De asemenea se recomandă
Brucella,
determinarea numărului celulelor somatice și
Mycobacterium numărul total de germeni şi respingerea
tuberculosis bovis) laptelui la care numărul acestora depăşeşte
Microorganisme limita acceptabilă.
psihotrofe
(Pseudomonas)

2 2 3

C Prezenţa: Controlul de laborator la recepţia laptelui


materie primă, asigurarea purităţii adecvate
Reziduuri pesticide 3 2 4
precum şi controlul cantităţilor ce trebuie
hormoni
2 2 3 adăugate. Se admit numai furnizorii care
medicamente
2 demonstrează că au implementat programe
2 3
HACCP şi dau certificate de garanţie.

F Prezenţa: Întocmirea unei proceduri pentru selectarea şi


evaluarea furnizorilor, întocmirea unei
Corpi străini (paie, 1 2 2
proceduri pentru controlul calităţii materiilor
fire de păr)
prime şi materialelor conform specificaţiilor
tehnice.

Separarea B Prezenţa: Supravegherea permanentă a centrifugii


smantanii pentru a lucra la parametrii stabiliţi şi
Germeni patogeni 1 2 2
igienizarea ei după fiecare oră de funcţionare.

13
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA FACULTATEA
DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA ALIMENTELOR

Str. Mănăştur , nr. 3-5, 400372, Cluj-Napoca , România


Tel.: 0264-596384; Fax: 0264-593792http://www.usamvcluj.ro

Normalizarea B Prezenţa: Analiza microbiologică a laptelui smântânit


smantanii sau a smântânii folosite la normalizare.
Germeni patogeni 1 1 1
Igienizarea separatoarelor centrifugale.

C Prezenţa: Controlul de laborator al laptelui smântânit


sau al smântânii folosite la normalizare.
Reziduuri pesticide, 1 1 1
hormoni

Pasteurizarea B Prezenţa: Respectarea parametrilor de


0 0
şi răcirea pasteurizare.(85 -95 C)
Microorganisme 3 2 4
Se va asigura buna funcţionare permanentă a
instalaţiei de pasteurizare, se spală şi
dezinfectează după fiecare tanc sau oră de
funcţionare. Se curăţă plăcile periodic şi se
verifică integritatea lor

C Prezenţa: Clătirea corectă cu apă curată a instalaţiei de


pasteurizare, urmată de verificare prin teste
Resturi de la 2 2 3
rapide a prezenţei acestei subtanţe. Dacă la
substanţele de
testele efectuate se detectează substanţe
spălare şi
folosite la curăţirea şi dezinfecţia instalaţiei,
dezinfecţie
se repetă şi se continuă clătirea cu apă până
când testele se negativează.

Dezodorizarea B Prezența 3 3 4 Monitorizarea activității culturii starter, a


germenilor tehnicii de inoculare, a temperaturii laptelui,
patogeni a duratei de fermentarea, a pH-ului
(Staphylococcus produsului și a igieniei
aureus, E. Coli etc) procesului.Monitorizarea calităţii culturii şi
și o multiplicare cheagului conform specificaţiilor tehnice.
necontrolată a
bacteriilor lactice.

14
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA FACULTATEA
DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA ALIMENTELOR

Str. Mănăştur , nr. 3-5, 400372, Cluj-Napoca , România


Tel.: 0264-596384; Fax: 0264-593792http://www.usamvcluj.ro

Maturarea F Corpuri străine 1 2 2 Monitorizarea procesului și a igienei.

Baterea F Corpuri străine 1 2 2 Monitorizarea igienei procesului, a tancurilor


smantanii provenite de la și a întregii instalații, și dozarea atentă a
celelalte ingredienților adăugați.
ingrediente

Spalare F Corpuri străine 1 1 1 Monitorizarea igienei spațiului și a


temperaturii.

Ambalarea B,C, Prezenţa:


F
Germeni patogeni 3 2 4 Asigurarea condițiilor de igienă pentru
din microflora ambalaje și instalație de ambalare;
reziduală a laptelui
Depozitarea pungilor de telemea în navete
pasteurizat
stivuite, cu posibilităţi de circulare a aerului
(Clostridium
rece.
perfringens,
Clostridium Respectarea parametrilor de depozitare (20-
botulinum) 40C), cu înregistrare continuă şi avertizoare
pentru deviaţii.
Corpuri străine

15
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA FACULTATEA
DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA ALIMENTELOR

Str. Mănăştur , nr. 3-5, 400372, Cluj-Napoca , România


Tel.: 0264-596384; Fax: 0264-593792http://www.usamvcluj.ro

Depozitarea B Bacterii și 3 3 4 Verificarea și respectarea parametrilor de


mucegaiuri depozitare.

7. Determinarea PCC

Determinarea punctelor critice pentru control (PCC) – Principiul 2. Pot exista mai
multe PCC unde o operaţie de control se aplică pentru tratarea aceluiaşi pericol. Determinarea
unui PCC în cadrul unui sistem HACCP poate fi facilitată de aplicarea ,,arborelui de decizie”[4]
care

16
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA FACULTATEA
DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA ALIMENTELOR

Str. Mănăştur , nr. 3-5, 400372, Cluj-Napoca , România


Tel.: 0264-596384; Fax: 0264-593792http://www.usamvcluj.ro

prezintă un raţionament logic. Trebuie manifestată supleţe în aplicarea arborelui de decizie,


după cum operaţia priveşte producţia, transformarea, depozitarea, distribuţia etc. Acesta
trebuie utilizat cu titlu orientativ atunci când se determină PCC. Arborele de decizie dat
ca exemplu nu se aplică obligatoriu în toate situaţiile. Pot fi utilizate şi alte abordări

Dacă un pericol a fost identificat într-o etapă unde un control de securitate este
necesar şi nicio măsură de intervenţie nu există la nivelul acestei etape sau al altora,
atunci trebuie modificat produsul sau procesul corespunzător acelei etape sau al unui stadiu
anterior, în scopul prevederii unei intervenţii.

Pot exista mai multe PCC unde o operaţie de control se aplică pentru tratarea aceluiaşi
pericol. Determinarea unui PCC în cadrul unui sistem HACCP poate fi facilitată de aplicarea
,,arborelui de decizie” care prezintă un raţionament logic. Trebuie manifestată supleţe în
aplicarea arborelui de decizie, după cum operaţia priveşte producţia, transformarea,
depozitarea, distribuţia etc. Acesta trebuie utilizat cu titlu orientativ atunci când se
determină PCC. Arborele de decizie dat ca exemplu nu se aplică obligatoriu în toate
situaţiile. Pot fi utilizate şi alte abordări

Dacă un pericol a fost identificat într-o etapă unde un control de securitate este
necesar şi nicio măsură de intervenţie nu există la nivelul acestei etape sau al altora,
atunci trebuie modificat produsul sau procesul corespunzător acelei etape sau al unui stadiu
anterior, în scopul prevederii unei intervenţii.

8. Stabilirea limitelor critice pentru PCC


Monitorizarea sau supraveghearea reprezintă o secvenţă planificată şi documentată de
măsurători sau observaţii a unor parametrii semnificativi pentru prevenirea, eliminarea sau
reducerea la un nivel acceptabil, a unui risc relevant pentru inocuitatea alimentului avînd un
dublu rol :

 a evalua dacă limitele critice sau cele de siguranta sunt respectate şi deci a stabili
dacă un PCC este sub control

17
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA FACULTATEA
DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA ALIMENTELOR

Str. Mănăştur , nr. 3-5, 400372, Cluj-Napoca , România


Tel.: 0264-596384; Fax: 0264-593792http://www.usamvcluj.ro

 a furniza o serie de înregistrări si documente care vor fi folosite ulterior în


procesul de verificare.
Monitorizarea reprezinta de fapt o verificare prin teste sau analize, a faptului că
procedurile de prelucrare, manipulare, în fiecare PCC respectă normele prestabilite. Prin
implementarea sistemului HACCP, monitorizarea reprezintă o parte esenţială a autocontrolului
manager. Definirea unui sistem de monitorizare presupune documentarea unor aspecte care să
răspunda la urmatoarele intrebari :Ce ? cum ? unde ? cînd ? cine ?

 Ce ? – Definirea parametrilor critici pentru fiecare PCC care va fi supus


monitorizări
 Cum ? – Definirea metodei prin care parametri critici urmează să fie măsuraţi sau
observaţi
 Unde ? – Definirea documentului în care se vor înregistra rezultatele monitorizării
 Cand ? – Definirea frecventei de monitorizare cu mentiunea ca ideala ar fi o
monitorizare continua sau să fie realizată pe baza unui plan de eşantionare
 Cine ? – Definirea responsabilităţi pentru monitorizarea şi înregistrarea rezultatelor
obţinute. Sarcina echipei HACCP este de a stabili responsabilul si responsabilitatile
celor care vor monitoriza parametrii critici din PCC.
Un asemenea sistem de monitorizare permite măsurarea sau observarea pragurilor
critice care corespund unui PCC. Procedurile aplicate trebuie să fie în măsură să
detecteze fiecare pierdere de control. În afară de asta, informaţiile trebuie în principiu, să fie
comunicate în timp util, pentru a proceda la ajustările necesare în aşa fel încât pragurile
critice să nu fie depăşite.

În măsura posibilităţilor, trebuie procedat la ajustarea procedeelor atunci când


rezultatele monitorizării indică o tendinţă de pierdere a controlului unui PCC. Aceste
ajustări trebuie efectuate înainte de apariţia vreunui ecart. Datele obţinute trebuie evaluate de
o persoană special desemnată în acest scop şi care posedă cunoştinţele şi autoritatea
necesară pentru implementarea, la nevoie, a măsurilor corective.

18
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA FACULTATEA
DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA ALIMENTELOR

Str. Mănăştur , nr. 3-5, 400372, Cluj-Napoca , România


Tel.: 0264-596384; Fax: 0264-593792http://www.usamvcluj.ro

9. Stabilirea unui sistem de monitorizare pentru fiecare PCC


Dacă monitorizarea nu este continuă, controalele efectuate trebuie să aibă o
frecvenţă suficientă şi aprofundată, pentru garantarea controlului PCC. Majoritatea acestor
controale trebuie să fie efectuate rapid, căci ele au ca obiect lanţul de producţie şi nu există
timpul necesar pentru analize de lungă durată. Se preferă, în general, determinarea
parametrilor fizici şi chimici faţă de efectuarea analizelor microbiologice, deoarece sunt
mult mai rapide şi pot, uneori, să indice şi starea microbiologică a produsului. Toate datele şi
constatările rezultate din monitorizarea PCC trebuie semnate de persoana (persoanele)
însărcinate cu operaţiile de monitorizare, ca şi de către o persoană desemnată de
conducerea întreprinderii.

10.Stabilirea soluțiilor de corecție în PCC


Atribuirea de responsabilităţi unui anumit operator pentru fiecare PCC, în vederea monitorizarii
parametrilor din PCC presupune în acelaşi timp şi identificarea celui care o pune în practica
acţiuni corective atunci cînd se manifestă tendinţa de depăşire al limitelor critice sau cînd
acestea sunt depasite. Pe lîngă aceasta, va fi întocmit un plan de acţiuni corective aferent
fiecărui PCC, activitate care sta in sarcina echipei HACCP.

10.1. Planul de actiuni corective

O deviatie intr-un PCC este definite ca o nerespectare a limitelor critice stabilite. Planul
de acţiuni corective reprezintă o serie de intervenţii predeterminate şi documente care vor fi
adoptate atunci cînd se manifestă o depăşire a acestor limite critice. Definirea anticipantă a
acestor acţiuni corective ,garantează decizii ponderate şi raţionale, excluzînd improvizaţiile
generate de urgenţă momentului care s-ar putea dovedi mai mult paguboase,chiar dacă par că
oferă avantaje imediate.

19
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA FACULTATEA
DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA ALIMENTELOR

Str. Mănăştur , nr. 3-5, 400372, Cluj-Napoca , România


Tel.: 0264-596384; Fax: 0264-593792http://www.usamvcluj.ro

Obiectivele care stau la baza determinarii actiunilor corective sunt urmatoarele :

 identificarea destinatiei produselor obţinute în perioada în care s-au înregistrat o


deviaţie, adică atunci cînd PCC a fost scăpat de sub control.
 identificarea cauzelor care au generat deviaţia şi corectarea cauzelor pentru
readucerea sub control a PCC, adica ‘’acţiune corectiva’’ propriu-zisă
 obţinerea şi menţinerea înregistrarilor acţiunilor întreprinse

10.2. Actiunile corrective-realizare si responsabilitati

Persoana responsabilă cu realizarea acţiunii corective coincide, în genral cu cea care face
monitorizarea. Astfel, instruirea, trebuie să le furnizeze toate competenţele pentru a acţiona
prompt, pentru a adopta dintre acţiunile corective, pe cale adecvate deviaţiei manifestate şi
pentru a aplica toate procedurile predispuse.

Echipa HACCP trebuie să dispună de o procedură de înregistrare a tuturor deviaţiilor


manifestate pe flux şi a fiecărei acţiuni corective întreprinse pentru a o corecta. Aceasta
documentaţie este parte integrantă a Planului HACCP şi trebuie menţinută în unitate cel puţin
cît termenul de valabilitate al produsului.

11.Stabilirea procedurilor de verificare


Verificarea este reprezentată de totalitatea metodelor, procedeelor şi testelor utilizate, în plus faţă
de monitorizare, pentru evaluarea conformităţii Sistemului HACCP şi al Planului HACCP
stabilit de echipă. Mai precis, obiectivele urmărite de echipa HACCP în acest demers sunt în
principal următoarele:

 evaluarea conformităţii limitelor critice fixate pentru fiecare PCC, prin procedee
şi metode având caracter ştiinţific şi tehnic;
 confirmarea acţiunilor corective stabilite pentru eventualele deviaţii care s-au
manifestat în PCC;

20
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA FACULTATEA
DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA ALIMENTELOR

Str. Mănăştur , nr. 3-5, 400372, Cluj-Napoca , România


Tel.: 0264-596384; Fax: 0264-593792http://www.usamvcluj.ro

 asigurarea eficacităţii funcţionării Planului HACCP elaborat pentru


procesul/produsul aflat în studiu, ceea ce înseamnă a garanta că toate operaţiile
care trebuie realizate pentru buna funcţionare a Planului şi activităţile conexe sunt
şi continuă să fie îndeplinite într-o manieră adecvată
Echipa HACCP are sarcina de a specifica ce metode şi procedee vor fi urmate pentru
realizarea obiectivelor menţionate mai înainte, frecvenţa şi responsabilităţile agreate. Dintre
metodele aplicabile se menţionează:

 luarea de probe pentru analize (pe flux sau chiar la produsul finit);
 observaţii şi analize aferente acelor puncte critice care au o incidenţă majoră
asupra siguranţei produsului;
 analize la materiile prime pentru a verifica conformitatea cu datele din
documentele de însoţire;
 verificări ale condiţiilor de depozitare, distribuţie şi vânzare ale produsului finit,
cât şi ale utilizării efective de către consumatori etc.;
În ceea ce priveşte procedeele, acestea pot cuprinde:

 inspecţii referitoare la modul de efectuare a operaţiilor;


 evaluări ale sistemului de monitorizare;
 validarea limitelor critice;
 evaluări ale deviaţiilor, ale intervenţiilor aplicate atunci când s-au manifestat
tendinţe de depăşire ale limitelor critice;
 verificări ale înregistrărilor efectuate în PCC ale documentelor referitoare la
precedentele inspecţii;
 verificări care certifică conformitatea Planului HACCP;
 examinarea completă a Planului HACCP realizat, etc..

11.1. Operaţiunile de verificare: frecvenţa şi documentaţia aferentă


Frecvenţa operaţiunilor de verificare trebuie astfel fixată, încât să garanteze că sistemul
HACCP nu îşi pierde eficacitatea în timp şi trebuie deci să fie în măsură să asigure prevenirea

21
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA FACULTATEA
DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA ALIMENTELOR

Str. Mănăştur , nr. 3-5, 400372, Cluj-Napoca , România


Tel.: 0264-596384; Fax: 0264-593792http://www.usamvcluj.ro

totală a tuturor pericolelor referitoare la siguranţa alimentară. Operaţiunea de verificare poate fi


realizată periodic sau fără un preaviz, dar ori de câte ori produsul a generat toxiinfecţii
alimentare sau atunci când organele competente, abilitate, solicită acest lucru.

Documentaţia care rezultă din procedeele de verificare trebuie să cuprindă informaţii


referitoare la:

 prezenţa personalului responsabil de corecta gestionare a Planului HACCP;


 starea înregistrărilor asociate PCC;
 certificarea verificării metrologice a aparatelor de măsură;
 rezultatele analizelor aferente probelor din PCC;
 procedeele şi nivelul de instruire a personalului responsabil de monitorizarea
PCC;
Odată stabilite procedurile de verificare, echipa HACCP trebuie să treacă la realizarea
unui sistem de gestionare a documentaţiei, atât a celei constituite până acum, cât şi a celei care
va rezulta din aplicarea Planului HACCP în practică.

11.2. Auditul intern


Auditul intern reprezintă examinarea sistematică si independentă a sistemului şi
procedurilor din cadrul planului HACCP în vederea întreţinerii şi îmbunătăţirii acestuia.

Auditul sistemului HACCP se realizează pentru:

 evaluarea conformităţii proceselor şi rezultatelor acestor procese cu standarde sau


alte documente normative;
 evaluarea conformităţii unor elemente ale sistemului HACCP cu cerinţele
specificate;
 evaluarea eficacităţii sistemului HACCP privind realizarea obiectivelor stabilite;
 iniţierea măsurilor corective şi de îmbunătăţire necesare;
 urmărirea aplicării măsurilor corective şi de îmbunătăţire stabilite.

22
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA FACULTATEA
DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA ALIMENTELOR

Str. Mănăştur , nr. 3-5, 400372, Cluj-Napoca , România


Tel.: 0264-596384; Fax: 0264-593792http://www.usamvcluj.ro

12.Stabilirea documentației și a ținerii evidenței

12.1. Gestiunea documentaţie


Obiectivele fundamentale care stau la baza realizării acestei etape sunt:

 pregătirea şi menţinerea Planului HACCP, în general sub formă de document


scris;
 păstrarea tuturor înregistrărilor şi documentelor care rezultă din aplicarea
sistemului HACCP în firmă.
Parcurgerea etapelor de implementare a sistemului HACCP, începând cu Descrierea
produsului şi încheind cu Acţiunile corective, reprezintă de fapt realizarea Studiului HACCP,
care se finalizează cu Planul HACCP, document de bază al acestui sistem.

Planul HACCP trebuie să conţină toate datele referitoare la pericolele evidenţiate pentru
fiecare proces/produs sau categorie de produse, toate informaţiile care duc la identificarea
sistemului de monitorizare, a acţiunilor corective şi documentele de înregistrare aferente.

12.2. Documentaţia sistemului HACCP

Documentele necesare desfăşurării studiului HACCP care vor fi incluse în Manualul


HACCP trebuie să cuprindă:

 lista cu membrii echipei HACCP şi responsabilităţile fiecăruia;


 descrierea produsului şi a utilizării sale intenţionate;
 diagrama de flux a procesului tehnologic, cu indicarea tuturor PCC;
 identificarea pericolelor potenţiale aferente fiecărui PCC şi a măsurilor preventive
adoptate;
 evaluarea riscurilor potenţiale;
 dentificarea PCC;
 limitele critice;
 sistemul de monitorizare (metodă, frecvenţă, responsabilitate, formula de
înregistrare);

23
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA FACULTATEA
DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA ALIMENTELOR

Str. Mănăştur , nr. 3-5, 400372, Cluj-Napoca , România


Tel.: 0264-596384; Fax: 0264-593792http://www.usamvcluj.ro

 acţiunile corective adecvate, impuse de depăşirea limitelor critice.


Conform cerinţelor Standardului DS 3027E/ 2002, adoptat ca referenţial în Republica
Moldova pentru certificarea sistemului HACCP, procedurile documentate, obligatorii sunt:

 Controlul documentelor;
 Controlul înregistrărilor;
 Controlul produsului neconform;
 Controlul echipamentelor de măsură;
 Acţiuni corective ;
 Comunicare cu echipa HACCP ;
 Notificare şi rechemare ;
 Verificarea sistemului HACCP ;
 Curăţenie şi igienizare ;
 Controlul dăunătorilor;
 Ghidul Bunelor Practici de Producţie - GMP.

12.3. Avantajele implimentării sistemului HACCP


Implementarea şi funcţionarea eficientă a sistemului HACCP prezintă alături de cele menţionate
anterior, o serie de avantaje astfel:

 este parte componentă a sistemului de management al calităţii;


 este o metodă preventivă de asigurare a inocuităţii produselor alimentare;
 contribuie la reducerea numărului de produse neconforme şi a reclamaţilor clienţilor;
 reprezintă o modalitate de a rezista concurenţei mereu crescânde, manifestate în piaţă;
 contribuie la îmbunătăţirea imaginii firmei şi credibilităţii pe pieţele internaţionale, cât şi
faţă de eventualii investitori;
 demonstrează conformitatea cu legislaţia specifică în vigoare;
 creşte încrederea clienţilor şi salariaţilor companiei în capacitatea acesteia de a realiza
exclusiv produse sigure pentru consum, în mod constant;

24
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA FACULTATEA
DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA ALIMENTELOR

Str. Mănăştur , nr. 3-5, 400372, Cluj-Napoca , România


Tel.: 0264-596384; Fax: 0264-593792http://www.usamvcluj.ro

13. Bibliografie
 Andrei Cumpanici GHID PRIVIND PRINCIPIILE ŞI ANALIZA RISCURILOR
PUNCTELE CRITICE DE CONTROL (HACCP) PENTRU INDUSTRIA
FRUCTELOR ŞI LEGUMELOR DIN MOLDOVA, 2006
 Argher D.L.; The need for Flexibility in HACCP, Food Technology 1990;
 Buetinul AGIR nr 1-2 / 2008, ianuarie-iunie
 C. Banu, C Vizireanu Procesearea industrială a laptelui. Editura Tehnică,
Bucureşti, 1998.
 Calitate şi management nr 9 anul 5 – septembrie 2006
 Corlett D.A; Regulatory verification of HACCP systems, Food Tehnology, 1991;
 Daniela Rahotă SISTEMUL DE SIGURANŢĂ AL PRODUSULUI ALIMENTAR PRIN
ANALIZA RISCURILOR ŞI PUNCTELOR CRITICE DE CONTROL (HACCP)
 Guidebook Based Inspection. Models and Implementations, retrieved January
5, 2006 from http://www fsis.usda.gov
 Liliana Rotaru Sinteza raportului de cercetare la proectul “Modernizarea
tehnologiei de obţinere şi valorificare a strugurilor de masă prin impementarea
sistemului european de calitate EUREPGAP în scopul asigurării trasabilităţii şi
siguranţei alimentare” , 2009
 Mencinicopschi Gheorghe, Revista Calitate şi Management în Industria
Alimentară, nr. 3 pg. 3-12, nr. 4 pg. 19-25, nr.5 pg. 10-17, nr. 6 pg. 24-28 , 2005;
 Rotaru Gabriela; Controlul calităţii produselor alimentare, Note de curs,
Universitatea „Dunărea de Jos”, Galaţi.
 SM 104

25
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA FACULTATEA
DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA ALIMENTELOR

Str. Mănăştur , nr. 3-5, 400372, Cluj-Napoca , România


Tel.: 0264-596384; Fax: 0264-593792http://www.usamvcluj.ro

 SM 106
 San Pin 2.3.2.560-96 “Cerinţele igienice pentru calitatea şi inofensivitatea
materiei prime şi Produselor alimentare”.

26