Redactare: Adrian Cregu

Tehnoredactare: Mihail Vlad

MIKHAIL TOMBAK
Pregitire de tipar: Marius Badea
Design coperti: Ionul Brogtianu

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafonale a Romlniei

cum sd tr6im
ls0
TOMBAK,MIKHAIL
Cum sn trnim 150 de ani / Mikhail Tombak ; trad. din lb. englezl de Irina Garbiz
gi Ligia Popescu. - Ed. a 4-a. - Pitegti : Puilela 45,2077
ISBN 978-973- 47 -2518-2
I. Garbiz, Irina (trad.)
II. Popescu, Ligia (trad.)
615

DE RNI
Editia aIY-a

Tiaducere din limba englezil de

Motren tu Mat X{uma 150 llem? kina Garbiz 9i Ligia Popescu
Mrxanr Tov6ar

O 2005 by Mikhail Tombak, Ph. D.

English version O by Healthy Life Press Inc.

Toate sugestiile privind tehnici, tratamente sau modificiri ale stilului de viali
descrise in aceasti carte trebuie folosite cu discernlmint de c{tre cititori qi
numai sub indrumarea unui terapeut autorizat sau a unui practician in domeniul
ingrijirii senltefii.
Autorul, redactorii, traducitorul si editorul sunt scutili de orice responsabilitate
rezultatl direct sau indirect de pe urma folosirii oricirei informagii conlinute in
aceastl carte,

Copyright @ Editura PataJela 45,2017

Prezenta lusare folosegte denumiri ce constituie mirci inregistrate, iar continutr:l este
pmtejat de legislalia privind dreptul de proprietate intelectuali. Editura Paralela 45
www. editurapar alela45.to
 CupnrNs

Din partea editoru1ui.......................: ................11

Citre cititorii mei.......... ...............13

PARTEA I. Cinci factori diunitori pentru sinitate

Putem trdi 150 de ani?......... ......................I7
Neglijarea coloanei vertebrale... .......................19
O coloani vertebrah bolnavl inseamni un organism bo1nav............19
Respiraliaincorecti .....................22
Dieta incorectd.......,....... ...,..........24
Ce consumS.m 9i ce ne consuml. ...............24
Pericolul alimentelor rafinate.......
Criminaluldu1ce........... .......................25
Dependenga de lapte....... .......26
Boala din biberon ............26
Cine are nevoie de ulcer?...... ...............27
Cazeina nedigerabili ......27
Calciu, grisimi gi colesterol .................29
Adevirul despre carne - bomba cu ceas ........................30
Mai puginn {hin5, mai multl putere ...........32
Fiina rafinatl ne face si suferim...
Pericolul drojdiei........ ......33
Pdinea nedospitd.... ..........33
Cercul vicios.......... ..........33
Dieta s,i buna dispo2ifie............... .........34
5
 Suntem ceea ce mdncim...... .....................,34 Aerul .......... ..............83
Nu trebuie si fim tofi vegetarieni................ '...........5 / Aerul 9i via;a............ ..............83
Boala infarfurie........ .......5/ imbltrinirea...............
Respiralia si ...........84
Lipsa igienei corporale interne.;...... ..."............39 fumatul...
Respiragia s,i ...........84
Ai gnjn de slnitatea taLa fel de atent 9i delicat precum u gtljd' Respiralia corecti ajutd,la reducerea greuti1ii...... ..........85
de magina ta................ .......39 Respira,ti pentru sinitate .......87
Auto-intoxicarea ............. .......41 Respiragia completl .........87
SAngele este viag[.... .........---...43 Respiragia terapeuticl ......88
Microflora intestinului gros............. '....'....43 Respiragia de curlgare ......88
Intestinul gros 9i sinitatea noastri ............44 Respira;ia solar-lunar... ........................89
Cele gapte sisteme de cur[1are a organismului ...................".............45 Tehnica vietnamezd" de respiragie .........90
Ne putem mdndri cu felul nostru de a fi}........ ..........'...46 Concluzie.... .....................90
Incapacitateade atrdio viald fericitl ..............48 4p"............. ..............91
Apa poate fi remediu sau otravi... .............97
PARTEA A II-A. Coloana vertebrala sinitoasi: temelia unui Apa din organismul nostru......... ...............91
organism sinltos Apa pe care o bem.. ...............92
De ce este sinitos dormitul pe o saltea tare? ....................................53 Apa minera16 .................
De ce este dlunitor dormitul pe o saltea moale? '.........54 Apa structurat5..............., .....................93
De ce este perna tare benefici sinet[fii? .......................55 Cum trebuie si bem? .............94
Opelagia coloanei vertebrale ar trebui si fie ultima solugie ..............'56 Ce este mai bun: ceaiul sau cafeaua? .........95
Prevenlia este cea mai buni strategie pentru eitarca problemelor Memoria apei............. ............96
de coloani ......56 Sucurile pot face miracole...... ....................97
Sucurile proaspete sunt cele mai bune ....................97
PARTEAA III-A. Obezit*ea- inamicul numirul unu Sucurile de fructe gi legume - sursd de slnitate.........................99
Coloana vertebrali ne controleazi metabolismul...............................62 Cocteiluri care vindeci
slibire?...
De ce sunt ineficiente programele de .............63 Cald 9i rece............. ....................109
Obiceiurile proaste ce conduc Iaobezitate .........,,....'....66 Apa vindecitoare............. .....109
Cum slibim?.................. ........68 Biile terapeutice acasi .........110
Extraordinara putere a saunei ..................712
PARTEAA IV-A.,,Doctorii naturali" care ig sunt mereu aleturi Construigi-vi imunitatea! ..................172
Exercigiul fizic ........... ................'.78 Cine poate folosi sauna? ...................113
Viaga este migcare ..................78 Sauna 9i inima.......... .....113
Mersul pe jos.......... ..'......79 Sauna cu efect de calmare .................113
Alergarea vindecltoare .........................79 Efectele purificatoare ale saunei ........714
Mersul descull .................81 Puterea saunei.......... ......114
 pie1ea..........
Sauna 9i .....115 PARTEAA V-A. Temn de meditafe
Ce trebuie si bem in sauni?..... .'.......115 intreblri 9i rispunsuri .........169
Alimentele.. ............717
Alimentele combinate corespunzitor.................. .........1I9 PARTEA A VI-A. Curifarea completi a corpului
Principiile consumului de alimente bogate in proteine.. ......"...120
Igiena externi........ .....................794
Principiile consumului de carbohidragi............................'.........121
Curigarea dingi1or........ .........194
Principiile consumului de grisimi .'...722
Principiile consumului de fructe..... .......................t23 CurilEarea limbii...........................:.. .........195
Principiile consumului de legume .....723 Curdgarca nasului ................796
Cum ar trebui s[ mdnc[m deserturile?. ........,........125 Cur[trarea urechilor .,....,'.,,,,,t97
Secretele unui regim alimentar sindtos........ ....'...........725 Igiena interni a corpului.... ........799
Cum sI vi programaEi ziua conform ritmului biologic ............127 Curigarea intestinului gros ...........
Cum si planificim un regim alimentar sinltos ..'.I28 C1isma......... ...................201
Caloriile goa1e........... .....L29 Folosigi chefir, suc de mere gi salate de legume pentru
Principiile digestiei specifice...... ........130 a vil intestinul gros.............
curilga .....................203
Mdncarea inleleptului. .....'............."..131 Folosigi fructele pentru a vi curdga intestinul gros............ ........204
Gustul alimentelor. '.....'.......134 Cum si construim o microflori intestinali sinitoasl ..............205
Gusturile produselor... ........'..............136 Curilarea ficatului....... .........206
Focul digestiv................. .....'......'.....'.737
Instruc,tiuni pentru curdgarea ficatului...... .............208
Cdt de mult trebuie si mdncim? ...'......'..138
De cAte ori putem curifa ficatul?................. .........272
Media de aur .................139
Regimul alimentar dupi curdlarea ficatului.. .........273
Schimbarea obiceiurilor alimentare ........'..............140
Utilizarea sucurilor de legume la curdgarca ficatului .................2I4
Regimul alimentar gi cancerul... ...............14L
Curigarea ficatului cu suc de mere ....2L4
Ingrediente care cauzeaz[ tumori maligne .."........742
Curigarea oaselor gi a articula,tiilor.............. ................275
Substange care ne protejeazd de cancer .......'....'....143
Curlgarea rinichi1or..... .........276
Mintea........ ............747
Curigarea limfei 9i a singelui de eompugi radioactivi 9i toxici ........218
Ce este o bode? ..............747
Curilarea sistemului circulator ................279
invagl despre tine ........... ....151
Gindul vindecitor.. .......154 Metode suplimentare de curigare interni a organismului ...............219
Atitudinea pozitril fagn de via1i............ ........'.............156 Clisma cu miere...... .......279
Bltranele voioasi........ .......................156 Clisma cu cafea....... .......279
imb[tranirea este o problemd de atitudine..... .......L56 Curilarea ficatului...... ............,..........220
Mecanismul imbdtrinirii ...................157 Curigarea rinichilor .......227
Arta de a rimdne tinir............ ..........158 Cur[farea sistemului circulator....
Secretele ridurilor .........160 Curigarea glandei tiroide......... ..........222
Aspectul nostru - reflexia slndt[fii...... ....76L Curlgarea organelor respiratorii.. ...................r .......223
Curlgarea ochilor (cristalinului) .... ....... ..........223
 ridichii negre pentru curigarea organismului ............224
U tilizar ea
Curilarea nucleelor de radiu 9i a metalelor grele din orgarusm...225
Terapie cu ulei ...............226

DIru PARTEA EDIToRULUI

PARTEA A VII-A. Sinitate ftra medicamente.
Re,tete de medicinl popularn
Boli legate de weme ............237
Tulburiri ale sistemului digestiv ..............235
Tulburiri cardiovasculare .............. ..........-238
Dureri ale articulaliilor, oaselor s,i mugchilor ...............241
Diabet ..............242
Menopauztr ......242 Multe s-au scris in ultima vreme despre c[iie de ajungere la o viagi
Ochi........... ......243 lungn gi sinltoasi. Sunt prezentate numeroase diete miraculoase, sunt h-
Arsuri......... ......243 udate diverse formule pentru extraordinarele lor calitdgi, sunt ridicate in
Hidropizie.. ......243 slivi metode de reducere a greutitii gi de incetinire a imbitrAnirii. Astfel,
Reintinerirea organismului dupn o boale gravd,...............................244 oamenii sunt ficugi si creadi ci slnitatea poate fi menlinutd luind nigte
Puterea de vindecare a otetului din cidru de mere ......244 pilule miraculoase. in realitate, revenirea la starea de sdnitate optiml ne-
cesit5. ani de efort, exact in aceeas,i manierl in care bolile de care suferim
sunt provocate de mul1i ani de neglijengn. Slnitatea deplini nu depinde
Anexa A. Interviuri cu autorul. ......................247
de medicamente gi de formule-minune care si duci la sciderea greutlgii
Anexa B. Extfase din articole publicate in revista lunard Czloutiek"
corporale sau la incetinirea imbitrinirii, ci de un stil de viagi care si fie
Zdrozpie, Natura Szaman ........253
in armonie cu natura. Aceasta e fiozofra cu care este impregnat intreg
Anexa C. Relete pentru sinltate....... .............261
continutul acestei cdrgi. Autorul, Mikhail Tombak, a creat un sistem ho-
interne...
Anexa D. Semne exterioare ale tulburlrilor ........269 listic de menlinere a unei sinltifi optime.
Anexa E. Ritmul biologic 9i pie1ea....... ..........273 Cartea de fati nu confine diete miraculoasel in cuprinsul ei ve{i gtrsi
principii simple de pistrare gi protejare a slnitifii. Nu vegi gisi necesi-
tatea socotirii stricte a caloriilor, darvefi intilni principii nutritrionale
simple, evidente si naturale.
Autorul subliniazi legitura strinsi dintre siinitate gi felul cum
minclm, cum respirim si avem grijn de toate necesitifile noastre fizi-
ce gi fiziologice. Chestiunea nu este restrinsi doar la nutrifie, aga cum
se intdmpli cu multe programe referitoare la alimentagie.
Pe parcursul pregltirii pentru tipar a acestei cirgi, am fost plicut
surprinsi de personalitatea umili a autorului. Nu-i place si vorbeascl des-
pre succesul lui sau de felul in care a ajuns la el. Dupi spusele lui, meritul
pentru descoperirile lui in privinla sistemului de menginere a senltefii igi
11
 Purnu rnAr 150 oB eNr?
Potrivit principiilor medicinei chineze strivechi (confirmate de recente-
le cercetiri stiingifice), organismul nostru este un sistem energetic complex
cu celule si organe strins interconectate prin energia ce circuli de-a lungul
a douisprezece canale. Fiecare dintre noi posedi cdteva tipuri de energie,
care suferi in mod constant schimbiri si transformfri dintr-un tip in altul.
Energia formeazd. un strat biologic in jurul corpului - o ,,aur[" - care
determini condigia noastri fizicd gi psihici.
Un ciclu complet de transformare energeticd a corpului ngstru durea-
zd, gapte ani. Existi 22 de asemenea cicluri pe parcursul unei vieti, ceea
ce inseamni ci, din punctul de vedere al energiei acumulate, ar trebui si
trdim injur de 150 de ani.
Scepticii ar putea spune cI 150 de ani este o exagerare. Chiar gi aga,
avem o sansX de atrdi o viati lungi 9i, ceea ce este si mai important, s[ ne
pistrim sinitogi.

Corpul nostru imbdtrdne;n ;i se inbolndneste atunci cdnd ecbilibrut

dintre celulele sdndtoase ;i celulele bolna,ie se scbimbd infaooarea celor
din urm.d. Oprirea procesului de imbdtrdnire insearnnd schimbarea aces-
tui ecbilibru nefaztorabil. Teoretic, dacd reu;irn sd redm circumstanle
favorabile acestui proces, celulele nnastre sunt ca?abile sd se repare intr-o
perioadd de ;apte ani.

$tiinga a dovedit cL mostenim I5o/o din slnitate de la plrinti, !5o/o poa-

te fi influengatide doctori, dar restul de 70o/o depinde numai de stilul nos-
tru de viagi.
De aceea vd sugerez s5" analizdmimpreuni o serie de greseli in stilul
nostru de viafi care conduc la boli 9i imbitrinire prematuri.
77
 Am citit numeroase cir;i despre esenfa sin[tIfii gi bolilor 9i am aju-
tat mul1i oameni sd-;i recupereze condigia fizici' qi starea generali de bine.
Din experienfi am descoperit ci existi cinci factori principali care di-
uneazd. slndtef ii noastre: Nncu;AREA
I. Neglijarea coloanei vertebrale COLOANEI VERTEBRALE
II. Respiralia incorectii
III.Dieta incorecti
IV. Lipsa igienei corporale interne
V. Incapacitatea de a trii o viafi fericiti

Stai in fayaoglinzii 9i uiti-te bine la tine. Cum arati coloana taverte-

bral[] Ji se cocogeazi spatele? Abdomenul igi iese in fagll Suferi de du-
reri de spate?
Din nefericire, mulgi oameniprezintdaceste simptome din cauza slibi-
rii mus,chilor spatelui. Acegtia puteau si ne susfini spatele fdrd mari efor-
turi. Mugchii insi slebesc pe mlsuri ce inaint[m in vdrsti, in special din
cauza lipsei activitllii fizice, a dietei incorecte, a obezitd,tii, a dormitului
pe saltele moi etc.

O coloeNA vERTEBRALA BoLNAVA iNsBennNA

UN ORGANISM BOLNAV

Am avut odati o pacientd in vArsti de 35 de ani care suferea de dureri

persistente de cap. De asemene a, avea senzalia de greutate in zona inimii
gi orice fel de efort frzic o obosea. Cind am er<aminat-o, am observat ver-
tcbre cervicale dislocate.
O alta pacienti suferea de insomnie gi dureri de stomac. Cauza aces-
tor simptome era tot o ugoari dislocare a vertebrelor cervicale gi toracice.
ln ambele caztri, rearanjareavertebrelor a condus la disparigia simptome-
lor. A9 dori si adaug ci ambele femei fdcuseri inainte radiografii, care nu
irrtrtau nicio schimbare a coloanei vertebrale.
De ce amintesc aceste exemple? {.Jneori, chiar 9i cele mai bune me-
tode de examinare sunt incapabile si detecteze dislociri foarte mici ale
T9
vertebrelor, care cavzeazS. simptome care aparent nu au nicio legiturl
coloana vertebrald.
Coloana vertebrali este stdlpul de rezistenfi al intregului nostru
organism. Diferite migciri pot cauza dislociri minuscule ale vertebrelorl
mugchii din jurul vertebrei dislocate devin rigizi si o impiedici si se ageze
inapoi in pozigia corecti. Astfel se produce o inflamaie progresivL a ner-
vilor gimugchilor, cauzdnd durere si limitarea migclrilor.
O vertebri dislocati pune presiune asupra nervilor si vaselor sanguine
care sunt conectate cu anumigi mugchi gi organe.
cu inc[ din copilirie fdfi" a ne da seama de faptul ci va produce probleme de
sinitate atunci cind vom deveni adulgi.
De aceea, pentru a reveni la o stare de sinitate, ar trebui, in primul
rAnd, si fim foarte atengi cu gira spinirii.
Puteli gdsi unele sfaturi despre cum si facefi acest lucru in partea a
donra, intitulatd,,Coloana vertebrah slnitoasi".

Dacd un nerv rdntdne sub presiune pentru o perioadd tndelungatd

de timf, organul ce depinde de acel nera dezaoltd patologii greu de
aindecat.

Vezi tabelul 1 pentru exemple:

Tabelul l
Alinierea gresitd
Probleme/e cauzate
a,uertebrelor
Alergii, pierderea auzului, probleme de vedere, eczeme,
Cervicale
probleme cu edtul. dereeliri ale Elandei tiroide
Astm, durere in bragele inferioare, dureri de spate,
deregldri alevezicii biliare, probleme cu ficatul, ulcer
Toracice
stomacal 9i duodenal, boli de rinichi, probleme de piele
(acnee, urticarie. eczeme, furuncule)
Hemoroizi, deregliri ale vezicii urinare, ciclu
menstrual neregulat, dureri menstruale, impotenti,
dureri de genunchi, lumbago, dureri lombare, circulalie
Lombare
proasti a singelui in picioare, umflarea gleznelor,
picioare reci, sldbiciunea picioarelor, spasme musculare
in oicioare

Aceasta este insi o listI incompleti a problemelor pe care le poate ca-

uza neglijarea coloanei vertebrale.
Potrivit statisticilor, unul din zece copii in lume poart[ ochelari, su-
ferl de alergii, dureri frecvente de cap, dureri abdominale, ri.celi cronice,
deficit de atengie etc. Cauza acestor probleme, precum gi a multor altora in
rdndurile generatiei tinere, este o coloani vertebrali bolnavi. O neglijnm
 in pl5mdni. Plnminii sunt foarte solicitali, dar numai in partea lor supe-
rioari. Devin suprasolicitagi, iar celulele se uzeazd Prematur. Existi stra-
turi de celule moarte, inactive, in lesutul pulmonar.
Pe misurl ce imbitrdnim, secEiuni ale phmdnilor nu mai sunt im-
RnsprnATrA rNcoREcrA plicate in procesul de respiralie. Organismul nostru este in mod constant
lipsit de oxigen. Acest lucru nu cauzeazil numai boli respiratorii, ci gi pro-
bleme ale sistemului circulator, pancreasului, ficatului, rinichilor, tractu-
lui intestinal 9i multe altele.
Putem intd niaimbilttdnirea de la treizeci pdnl tapttrazecide ani 9i
evita multe boli daci folosim mai bine diafragma. Se gtie de multl vre-
me ci oamenii longevivi respiri rar. O persoani de 130 de ani din India de
C,ind aenim pe lume, primul lucru pe care ilfacem este sd ludm Est, care nu igi arita vArsta, atunci cind a fost intrebat[ care este secretul
o gurd de aer. Atunci cknd o pdrdsirn, ultirnul lucru pe care tl facem longevit[1ii sale, a rispuns: ,,Respiralia corectd" (respira o dati pe minut).
este sd incetdrt. sd respirdm. Via/a noastrd este ceea ce se intkmpld tn- Unul dintre principiile medicinei strivechi spune: ,,De cite ori respirim
tre na{tere ;i moarte, iar aceasta depinde in totalitate de respirayie. mai pufin intr-un minut, de atdtea ori ni se prelungegte vi4d'.
Respiralia este ,alimentul" inaizibil,fara de care nu ?utem trdi nici Respirafia corecti este cea care asigur[ sinitatea 9i longevitatea. Vi voi
mdcar cinci minute. dezvilui secretele diferitelor moduri de respiralie in subcapitolul ,,Aerul
gi via1a".
Unele studii din Germania indicl faptul c[ aproape noui din zece oa-
meni respir[ incorect. De ce se intdmph acest lucru?
Privegte cum respiri un copil mic. Abdomenul sIu se umfli 9i se con-
tracti dupe inspiragie 9i expiralie, folosind in special un mugchi impor-
tant numit diafragmi. Respirdnd in acest fel, pliminii au mult loc pentru
a primi aer in secfiunile lor mediane gi inferioare. Cu cdt pitrunde mai
mult oxigen atunci cind inspirim, cu atit se ventileazi mai bine pl5md-
nii gi mai mult oxigen este absorbit 9i transportat de eritrocitele din sdnge
pentru a produce energie. Mulpmitl acestui stil de respirafie, copiii sunt
robugti, activi 9i fericili.
Adulgii respiri intr-un cu totul alt mod. Pe misuri ce inaintim in vir-
sti gi ducem un stil de viagi inactiv, suferim de deplasdri ale coloanei ver-
tebrale, obezitate etc., incepem si respirim diferit. Atunci cind inspirim,
cavitateatoracici se dilati, abdomenul se dezumflI, iar umerii 9i clavicula
se deplaseazi in sus. Doar partea superioari, cea mai mici, a plimdnilor
este implicatfl in acest fel de respirafie. De obicei, acest proces nu ne asigu-
ri destul aer, astfel incit trebuie si respirlm mai frecvent (se observl mai
ales la oamenii obezl). Doar o mici parte din oxigenul inspirat pitrunde

22

Drnra rNcoREcrA
Cr coNsulrAvr Sr cE Nn coxsunnA
Cele mai multe familii de astlzi iau in considerare trei criterii atunci
cind cumpirimdncarea:
1. si aibi multe calorii * astfel nu este nevoie sI mininci o cantitate
mare.
2. si poati fi preparati cit mai repede 9i mai ugor - suntem prea ocupafi
cu alte treburi.
3. si se absoarbi ugor fere a fi nevoie de prea mult mestecat - oamenii
moderni nu igi folosesc dinlii prea mult 9i nu au timp si mestece.
inbazaacestor criterii, carnea pare afi mai buni decdt legumele, de-
oarece o cantitate mic[ ne poate satisface foamea. Cererea pentru produ-
sele pre-procesate este mai mare decdt cea pentru cele proaspete, deoarece
nu necesiti prea multl munci. Chiar gi sucurile cumpdrate de la maga-
zin sunt consumate mai des decdt cele stoarse proaspit. Pdinea albl pare
si fie mai bun5. dec6.t cea integrah deoarece se mesteci mai usor. Orezul
9i zahlrul rafinat aratd mai atrigltor. Societatea noastri moderni poa-
te arunja totul pentru comoditatea noastri. Nici mamele nu mai trebu-
ie si-9i bati capul cu hrinitul copiilor la sdn. Formulele pentru copii pot
inlocui laptele matern. Acest gen de dieti ajunge si diuneze 9i oameni-
lor cu sistem imunitar puternic. Cei cu un sistem imunitar mai slab incep
si sufere mult mai devreme. Copiii sunt cei care suferi cel mai mult de
pe urma unei diete proaste.
24
PrnrcoruI, ALTMENTELoR RAFTNATE
Criminalul dulce
Dorinta noastre de a ,,imbunitigi" totul gi de a separa ingredientele
,,de care avem nevoie" de cele de care ,,nu avem nevoie" ne face si rafinlm
majoritatea alimentelor. Alimentele ,,imbunitifite" artificial doar par cd"
ar avea aceleagi calitigi nutritive ca 9i cele naturale. Alimentele artificiale
gi naturale au la fel de multe lucruri in comun precum trandafirii de mi-
tase fa1[ de cei reali - doar aratl,ta fel. Aceeagi difereng[ este gi lntre vita-
minele naturale 9i cele sintetice sau intre unt gi margarini.
Scopul pentru care se rafineazd mAncarea este pentru a o face mai
atractivl, din punct de vedere comercial. Prin gitit sau alte forme de ttatare
la temperaturi mari, alimentele isi pierd informatiile biologice (conginutul
total 9i compozigia substangelor chimice din produsele naturale) obginute
de la soare, pimint 9i apn. Organismul nostru nu recunoaste 9i nu asimi-
leazd, din primul moment acest gen de mincare. Trebuie sd cheltuiasc[
din propriile resurse pentru a le face folositoare. Sfecla de zah\r gi za-
hirul obginut din aceasta sunt un bun exemplu. Sfecla de zahd.r este un
produs natural care contine multe vitamine, siruri minerale, enzime 9i
hormoni. Din contri, zahdrul extras din sfecli este bine rafinat, cristali-
zat qi filttat. (O substanld otrivitoare, clorura de calciu, se folosegte pen-
tru a-l albi.) P[trunde in stomac ca o substanfd puri din punct de vedere
chimic, zaharoza, filri, alte vitamine, sLruri minerale sau alte substange bi-
ologice active. Zaharoza puri nu poate fi asimilati; trebuie sd fie insolitl
de alte substante. Sfecla conline toate substangele necesare; zahdrul nu.
Organismul nostru este forlat si foloseasc[ din propriile resurse de cal-
ciu, fier 9i alte elemente. Acest lucru duce la stricarea dingilor, diabet, ane-
mie etc. Cercetirile indici faptul cd zahdrul cauzeazil degenerarea vaselor
de sdnge 9i a celulelor individuale, mutalii gi poate duce chiar la cancer.
Nu consumimzahdr doar la cafea sau ceai; se gisegte gi in bomboane, bis-
cui1i, prijituri 9i sucuri ricoritoare. Sunt nenumirate produse care contin zahlr.
Din cauza consumului mare de zahdr, nuntdrul de cazuri de dia-
bet, anernie yi cancer de sdnge a crescut accentuat in ultimii doudzeci de
ani in toate ldrile dezvoltate.
25
 De aceea pdrinlii gi bunicii fac o mare greseald cind le dau copiilor
bomboane si ii lasi si dezvolte o apetenli pentru dulciuri. Obiceiul poate
deveni foarte greu de eliminat mai tirziu in viaga copilului.
DBpnNoBNTA DE LAPTE
Boala din biberon
in zilele noastre este un fapt obignuit s[ se inlocuiasci laptele matern
cu lapte de vaci sau formule pentru copii.
Laptele ulnan este bogat in lactozd, care creeazd un mediufaoorabil
dezvoltdrii bacteriilor pozitive in intestinul gros al copilului.
Laptele de vaci confine anumite tipuri de proteine s,i anticorpi, pe care
copilul nu le poate digera. Aceste substanfe, in loc si fermenteze normal,
putrezesc in intestinul copilului, atunci cAnd copilul este hrinit cu lapte de
vacd sau alte substitute. Acest lucru cauzeazi autointoxicare, dezechilibre
ale microflorei gi duce la degenerarea intestinului copiluiui.
Substituengii nu congin informatia biologicl din laptele matern, astfel
incit copilul se simte tot timpul infometat si are nevoie de hrinire frec-
venti. Din aceasti cauzd, produsele din amidon 9i carne sunt incluse mai
devreme in dieti. Sistemul digestiv al copilului nu este complet format
si nu este pregltit si digere si si absoarbS. aceste produse. Anumite enzi-
me necesare nu sunt prezente. Putem observa ci mulli copii, intre doi gi
cinci ani, au tot timpul o substangi mucoasi la nas. Aceasta este produsi
de prea mult amidon 9i proteine in dietd. Dieta artificiall sfirgegte prin a
distruge sistemul imunitar al copiilor. Acegtia devin vulnerabili la tot felul
de infecgii, precum ricelile frecvente, rinoree, gripl 9i pneumonie. Copiii
hrlnigi in acest mod sunt, in cele mai multe cazuri, alergici. Nu putem pre-
zice toate posibilele probleme de slnitate cauz^te de absenfa laptelui ma-
tern din dieta copilului.
Fiecare eiitoare rnarnd ar trebui sii ;tie cd nimic nu ?oate tnlocui
laptele de Ia sdnul mamei; este hrana naturald pentru copilul sdu. Nicio
26
formuld nu con/ine informalii despre dragoste, sensibilitate, tandrete sau
moduri de evitare a dezastrelor si bolilor. Toate aceste informaTii oin de
la mamri si sunt codificate in laptele sdu.
Dacd dieta uneifemei insdrcinate este conpusd tn ?rincipal din dul-
ciuri, produselfiiinoase, mezeluri, lapte de vacd, cafea, carne pnijitd sau
coaptd ;i alte produse rafinate, copilul sdu ,ua aaea de suferit probleme
grave de sdndtate. Este ;i mai rdu dacd ;ifumeazd.
Cine are nevoie de ulcer?
Cantitatea de fier din laptele devacd.este foarte micd. Vigelul, pe ldngi
laptele vacii, mindnci gi iarbi. Organele sale digestive sunt capabile de la
naturi si digere separat laptele 9i iarba. Sistemul nostru digestiv este con-
struit altfel. Cind laptele de vaci pitrunde in stomac, sucurile acide diges-
tive il coaguleazd gi il transformi intr-o materie lipicioasd asemlnitoare
cubrdnza. Aceasti ,,brdnzd" confine si alte bucigi de mincare ce se afle in
stomac. Laptele coagulat trebuie si fie digerat inaintea celorlalte alimen-
te. Daci acest proces are loc frecvent, poate cauza deregllri ale sistemului
digestiv, in special ulcerarea stomacului si a duodenuldi. Chiar vrem ca
<rrganismul nostru si devind o uzind. de procesat lapte care produce ulcer
in loc de avantajele agteptate?
Principalul argument al sustinltorilor consumului de lapte este canti-
tatea mare de proteine (aminoacizi) gi de calciu. Nu sunt pe deplin de acord
cu acest argument si voi explica de ce.
Crzeina nedigerabili
Niciun alt mamifer de pe aceasti planet[ (inafard. de om) nu consu-
mi lapte la vArsta adulti. Ar fi contra naturii. in cazulpisicilor, noi le-am
invitat si bea lapte. Oricum, s-a dovedit ci pisicile tr[iesc de doui ori mai
mult dacl nu beau lapte.
Diferenga intre laptele uman gi cel de vac[ este continutul mare de ca-
zeini din ultimul. Cazeina este o proteini de care vilelul are nevoie pen-
tru a avea copite 9i coarne. Vigelul consuml lapte doar in primele gase luni
de viagi. Oamenii nu au copite sau coarne. De ce ar avea nevoie de ati-
ta cazeind?
).7