Sunteți pe pagina 1din 12

UNIVERSITATEA DUNAREA DE JOS GALATI

FACULTATEA DE ARHITECTURA NAVALA

PROIECT
TEHNOLOGIA DE MONTARE SI REPARARE A
INSTALATIILOR NAVALE

INSTALATIA DE SANTINA

STUDENT: IATISIN MIHAIL


SPECIALIZAREA: S.E.N
GRUPA:2143
PROF. INDRUMATOR: OANA JARCA
Informatii generale despre instalatia de santina
Instalația de santină este compusă din următoarele părți:

- Pompă
- Tubulatură principală ( magistrala )
- Ramificații
- Armături

Scopul acestei instalații este de a elimina scurgerile lichide provenite din apa de balast,
neetanșeități ale instalațiilor, spălarea magaziilor, drenarea apei de condens etc. Aceasta poate fi
folosită ca mijloc de rezervă la instalația FI-FI. Instalația poate drena compartimentul de mașini,
magaziile de marfă, spațiile tehnice, și în anumite cazuri și suprastructura.

Țevile din componența instalației se galvanizează interior și exterior. Vopsirea acestora se


face in sistem special pentru țevi galvanizate sau în sistem de tanc de balast. Confecționarea țevilor
se execută în regim de spooluri, reprezentate prin tronsoane confecționate în atelier, apoi asamblate
la navă.

Testarea sistemului se realizează tehnic și etanș în faza de commissioning a navei. Testul se


bazează pe programul de probe de cheu cu înregistrarea parametrilor HAT ( harbour acceptance
test ), denumite probe de casă, și un test funcționând la capacitate maximă în probele SAT ( sea
acceptance test ), fiind probele de mare.
Calculul instalaţiei de santina

 STABILIREA PARAMETRILOR INIŢIALI DE CALCUL

Diametrul interior d1 al tubulaturii principale de santină şi al sorburilor legate direct la pompă


trebuie să fie cel puţin egal cu cel dat de relaţia:

d1  1,68 L B  D   25 [mm]

Dncalculat[mm] DNstd[mm] Destd[mm] Distd[mm] Grosime perete[mm]


147.211 150 159 147.8 4.5

Diametrul interior d0 al tubulaturii sorburilor racordate la tubulatura principală de aspiraţie


(diametrul ramificaţiilor) precum şi diametrul interior al tubulaturii de aspiraţie a pompei manuale se
calculează cu formula:
d 0  2,15 l  B  D   25 [mm], unde
l este lungimea compartimentului drenat măsurată pe fund.

Diametrul interior al tubulaturii principale şi al tubulaturii sorburilor legate direct direct la


pompă trebuie să fie cel puţin 49 mm şi mai mare sau egal cu diametrul ştuţului de aspiraţie al
pompei de santină.

Pompele de santină trebuie să aibă un debit astfel încât prin tubulatura de diametru d 1 să
avem o viteză cel puţin egală cu 2m/s. De aici rezultă indirect debitul minim:
d 2
Qmin  1 vmin [m3/h], unde vmin=2m/s.
4
Qmin= 122.5477 [m3/h]

Diametrul interior al tubulaturii dispuse pe tronsonul de refulare al pompei este indicat să


aibă o valoare determinată conform relaţiei:
4Qmin
d R  1000  [mm], unde:
  vmin R
- vminR este viteza minimă pe refulare, indicată a se încadra între valorile 3  3,5m/s;
- Qmin este debitul minim anterior determinat.
In general adoptăm o valoare a vitezei minime pe refulare vminR=3,5m/s

Deoarece valoarea diametrului interior pe tubulatura principală de regula creste, viteza pe magistrală
va scade sub 2m/s. Inseamnă că noua viteză se calculează cu relaţia:
4Qmin m
v1  2
2 .
  dI s
Vom obţine v1=2 m/s.

Calculul pierderilor hidraulice ale instalaţiei

Utilizând planul general de amenajări al navei şi ţinând cont de prevederile registrului privind
compartimentele drenate şi amplasarea tubulaturii la bordul navei, se elaborează shema instalaţiei de
santină.

Pentru calculul hidraulic al instalaţiei se schematizează mai întâi instalaţia, considerîndu-se traseele
caracteristice.

Pentru definirea caracteristicii tubulaturii care se cuplează la pompă, se va considera cel mai
dezavantajos caz de funcţionare pe aspiraţie, caz ce constă în cuplarea pompei la tubulatura cea
mai lungă. Calculul sarcinii pompei se va face în ipoteza că toate ramificaţiile care merg la magazia
cea mai îndepărtată se cuplează simultan.

Expresia de calcul a pierderilor hidraulice este următoarea:


 l    v12
h         [Pa], în care:
 dI  2
 λ este coeficientul pierderilor liniare prin frecare, funcţie de numărul Reynolds, determinat după
relaţia aproximativă de calcul:
0 , 25
 68 
   0,11    , în care:
 Re 

  este rugozitatea relativă a pereţilor tubulaturii;   ;
dI
3
   10 m şi este rugozitatea absolută a pereţilor tubulaturii (pentru ţevi trase din oţel,
comerciale, care funcţionează în condiţii de exploatare diferite – corodare şi posibile depuneri
mici – sau care funcţionează periodic, cu apă neepurată chimic şi fără degazare);
v1  d I
 Re  este numărul Reynolds, νapă=10-6m2/s reprezintă vîscozitatea cinematică a fluidului;
 apă
 l este lungimea tronsonului pentru care se face calculul pierderilor hidraulice [m];
 dI este diametrul interior standardizat al tronsonului respectiv [m];
 Σ ξ semnifică suma pierderilor locale, iar ξ este coeficientul pierderilor locale, a cărui mărime
este dependentă de existenţa armăturilor [adimensional];
  este densitatea apei de mare;  =1025Kg/m3;
 v este viteza cu care circulă fluidul pe tronsonul de calcul, funcţie de debitul necesar Qmin; [m/s2];

 pierderile locale datorate armăturilor (vezi si table de la sfarsit):


sorb: 2,266;
valvulă: 0,266;
cot: 0,230.
flanşă T colectoare: 3,3.
filtru – cutie de nămol: 2,18.

În continuare se calculează pierderile de sarcină pe diferitele porţiuni de tubulatură simple:


h12 = s12Q2
h23 = s23Q2 ...

unde s12; s23 sunt constantele hidrodinamice ale tronsoanelor respective.

  l  8 
s     
 d  2 d 4

Pierderile pe aspiraţie, pe refulare şi pierderile totale se obţin prin cuplarea tronsoanelor în


serie şi în paralel.

Cuplarea în serie:

hserie = sserieQ2 = (s1 + s2)Q2


Cuplarea în paralel:
s1  s 2
hparalel = sparalelQ2 =
 s1  s 2  2 Q2

Definirea sarcinii instalaţiei

Definirea sarcinii, ţinînd cont şi de componenta sa geodezică, se face în felul următor:

HA = gzA + hA
HR = gzR + hR
HT = g(zA+zR) + hT
unde:
- g este acceleraţia gravitaţională g=9,81m/s2;
- zA şi zR sunt înălţimile pe aspiraţie şi respectiv pe refulare, şi sunt egale cu 0,5m, respectiv T =7.6

Pentru a putea trasa caracteristicile instalaţiei, sarcinile se vor exprima în forma următoare:
HA = gzA + sAQ2
HT = g(zA+zR) + sTQ2

Caracteristicile instalaţiei presupun trasarea graficelor sarcinii totale şi a sarcinii pe aspiraţie,


în funcţie de debit.

Q[m3/h] 0 30 60 90 120 150


Htotinst 10.7 15.7 31.0 56.5 92.1 137.9
Hasp 0.5 5.5896 20.8583 46.30608542 81.933 127.74

Q[m3/h] 0 30 60 90 120 150


Htotinst 10.7 15.7 31.0 56.5 92.1 137.9
Hasp 0.5 5.589565 20.85826 46.30609 81.93304 127.7391
H
POMPA 78 75 72 69.5 66 54
RAND. 0 13 23.7 34 39.4 37
Pompa este de tip centrifugal, autoamorsabilă, tip CR 150-3-2 A-F-A-V-HBQV - 99135567
.Pompa lucrează la o turaţie de 3572 rotaţii pe minut.
VERIFICAREA PARAMETRILOR EFECTIVI DE LUCRU ŞI ALEGEREA MOTORULUI

Punctul de funcţionare, obţinut la intersecţia sarcinii totale a instalaţiei cu sarcina totală a


pompei ne conduce la aflarea parametrilor efectivi de lucru:
- Debitul efectiv Qef = 151 m3/oră;
- Sarcina efectivă Hef = 57.74 m coloană de apă;
- Randamentul pompei  =76 %.
-
Verificarea parametrilor efectivi de lucru

Aceasta presupune realizarea următoarelor cerinţe:

1. Debitul efectiv de lucru al pompei trebuie să fie mai mare decât debitul minim stabilit ca
parametru iniţial de calcul. Qef = 151> Qmin =122.5477 m3/h.
2. Sarcina efectivă trebuie să fie mai mare decăt sarcina totală calculată mai sus.
Hef = 57.74 > HT = 37.359. m coloană de apă.
3. La debitul efectiv de 151 m3/h trebuie ca sarcina vacumetrică a pompei să fie mai mare decăt
sarcina pe aspiraţie a instalaţiei pentru ca pompa să poată funcţiona bine pe aspiraţie. (daca
condiţia este respectată  rezerva la cavitaţie este de 8.87 m col.apă).

Puterea la pompă se calculează cu următoarea relaţie:

Qef H ef
PP 

Vom obţine pentru valorile punctului de funcţionare Pp = 31.866 KW.

Din catalogul cu motoare se caută un motor ce lucrează la o turaţie aproximativă cu a pompei


de 3540 rot/min, şi se extrage randamentul acestui tip de motor.
Pentru o turaţie de 3520 rot/min randamentul motorului se alege egal cu 93.7 %. Se
calculează puterea minimă a motorului cu următoarea formulă:

PP
Pmin 
motor

Se obţine Pmin = 34.008 KW.

Se alege un motor asincron trifazat cu rotorul în scurt circuit, putere 62 KW, turaţie 3575
rot/min. Randamentul motorului este de 93.7%, iar masa sa netă este de 28 kg.

Creare Izodraft
Pentru crearea izodraftului, se comuta din modulul Design in modulul Izodraft,ulterior se va
deschide fereastra izodraft unde se va se seleta traseul de tubulatura dorit caruia i se va crea
izodraftul.
Crearea Raportului