JOCURI DIN FOLCLORUL COPIILOR, DE IERI ŞI DE AZI

Folclorul copiilor constituie un gen de sine stătător care însoţeşte pe copil în toate
manifestările, dezvoltându-se de-a lungul secolelor în strânsă legătură cu jocurile lor şi cu
educaţia pe care o primeau în familie. Manifestărilor ludice specifice vârstei copilăriei poartă în
etnologie denumirea genetică folclor al copiilor. Această specie folclorică cuprinde jocurile şi
textele aferente care se recită sau se cântă în diverse faze ale desfăşurării acţiunii ludice.
Recitativele-numărători, jocurile cu cântec sau cântecele terapeutice fac parte din
universul copiilor şi sunt in versuri sau în proză ritmată, având un conţinut complex de
sentimente şi surprinzând toate componentele lumii copiilor. Numărătorile sunt folosite atunci
când se fac echipe de loc sau când se stabileşte cine începe jocul, cine iese primul din joc sau
cine trebuie să facă o anumită sarcină. Jocurile cu cântec întreţin o atmosferă energică şi plină de
veselie în mijlocul copiilor, iar cântecele terapeutice alungă răul şi durerea, aducând bucurie şi
bună dispoziţie.
Florica Bodiştean apropie folclorul copiilor de cântecul de leagăn şi de descântec, prin
supleţea versului şi prin unele procedee lingvistice de creare a cuvintelor: asocierea de cuvinte
fără sens din necesităţi de rimă şi ritm, tratarea fantezistă a cuvintelor, în special a
diminutivelor, a numeralelor şi a numelor proprii, invenţia lexicală, formarea de rime-ecou.
Paul Eluard caracterizează poeziile numărători astfel: Printr-o numărătoare versificată,
copilul sare cu picioarele strânse deasupra lumii care i se înfăţişează. El jonglează încântător
cu vorbele şi este vrăjit de puterea lor inventivă. Îşi ia revanşa, îşi face singur parte, din
plăcerea interzisă de a imagina. Numărătorile se îmbogăţesc ca o creaţie colectivă, transmisă
oral şi din generaţie în generaţie, fiind o lume a poeziei fără graniţe pentru imaginaţie.
Numărătorile au, adeseori, un aspect hazliu, în care farmecul şi gluma slujesc deopotrivă atât
versurile, cât şi imaginile, rămânând, nu de puţine ori, la hotarul dintre înţeles şi neînţeles.
Folclorul copiilor, prin conţinutul şi forma lui artistică, îmbogăţite de-a lungul secolelor,
cultivă simţul estetic şi moral al copiilor.

 NUMĂRĂTORI HAZLII
Una, două Stai că plouă.
 Trei, patru Cu raţa-n gură
Hai la teatru. 
Cinci, şase Într-o călimară
Spală vase. Este o cerneală.
Şapte, opt Ce culoare este
Porumb copt. În călimara mea?
Nouă, zece Spune chiar tu,
Un pahar cu apă rece. Pe onoarea ta!
Şi-o cafea amară, (Se spune o culoare şi apoi se numără cu
Ieşi pe uşă afară! literele acelei culori (v-e-r-d-e), iar copilul la
 care se termină numărătoarea iese din joc.)
În oceanul Pacific 
Locuia un peşte mic Cireşica are mere,
Şi pe coada lui scria: Cireşel vine şi cere,
Ieşi afară dum-nea-ta! Cireşica nu se-ndură,
 Cireşel vine şi fură.
Căţeluş cu părul creţ, Câte mere a furat Cireşel?
Fură raţa din coteţ, (Copilul la care a ajuns numărătoarea spune
El se jură un număr de la unu la zece. Se continuă
Că nu fură, număratul, iar copilul cu numărul zis iese
Dar l-am prins / din joc.)

 JOC CU CÂNTEC
Unu, doi, unu, doi, Hai şi joacă uite-aşa!
Vino să te joci cu noi! Stai mai drept,
Cine intră-n joc cu noi? Scoate piept,
E de vineri până joi. Că doar eşti copil deştept!
Cuminţel şi sănătos, 
Bate tare jos! Podul de piatră s-a dărâmat
Unu, doi, unu, doi, A venit apa şi l-a luat
Nu mai sta, Vom face altul pe mal în jos
 Altul mai mare şi mai frumos
 palme, iar o fetiţă dansează in mijloc. Se
Joacă, joacă, joacă fetiţă,
Că eşti frumoasă ca o garofiţă
Şi jocul nostru este format
Dintr-o fată şi un băiat.
Joacă, joacă, joacă băiete,
Că eşti frumos ca un castravete
Şi jocul nostru este format
Dintr-o fată şi un băiat.
(Copiii stau în cerc, cântă şi bat din
cântă prima strofă, iar la refren, fetiţa îşi
alege un băiat şi dansează împreună după
care în mijloc rămâne doar băiatul. Băieţelul
din mijloc dansează în timp ce se cântă
strofa a doua, iar la refren îşi alege o fetiţă
cu care dansează împreună şi tot aşa se
schimbă copiii până dansează cu toţii.)

 FORMULE-CÂNTECE TERAPEUTICE
Melc, melc codobelc Ţie jumătate,
Scoate coarne boureşti Nouă sănătate.
Şi te du la baltă, 
Şi bea apă caldă, Auraş, păcuraş
Şi te du la Dunăre, Scoate apa din urechi
Şi bea apă tulbure, Că ti-oi da parale vechi
Şi te du la mare Şi ţi-oi spăla cufele
Şi bea apă tare Şi ţi-oi bate tobele.
Şi te urcă pe buştean, 
Sa mănânci ...leuştean. Cioară, cioară,
 Na-ţi un dinte de os
Lună, lună nouă Şi-mi dă altul mai frumos,
Rupe pâinea-n două Na-ţi un dinte de fier
Şi ne dă şi nouă, Şi-mi dă altul de oţel.
Bibliografie:
 http://www.estcomp.ro/~cfg/neagurhym.html
 http://crispedia.ro/creatia-populara-folclorul-copiilor/