PROIECT DIDACTIC

DATA: 23 ianuarie 2019

CLASA : a II-a
ÎNV. : Grigore Eugen
ARIA CURRICULARĂ: Consiliere şi orientare
PROIECTUL ,,ABC-UL EMOŢIILOR”
SUBIECTUL LECŢIEI: *Cum să spunem Nu ȋn situaṭii dificile*
TIPUL DE ACTIVITATE: dobândire de noi cunoştinṭe
SCOPUL:
 Dezvoltarea abilităților emoționale ale elevilor ce ajută la formarea și menținerea relațiilor cu ceilalți, ajută copiii să se
înțeleagă pe sine, previne apariția problemelor emoționale și de comportament.

OBIECTIVE OPERATIONALE:
La sfârșitul lecției, elevii vor fi capabili:
O1 - să exemplifice situații în care se manifestă stările emoționale;
O2 – să identifice şi să exprime sentimente;
O3 - să conştientizeze sentimentele proprii, precum şi sentimentele şi emoṭiile altora;
O4 – să valorifice mai mult propria persoană;
O5 – să spună ,,Nu” unei propuneri, nu persoanei.
STRATEGIA DIDACTICA:
 Tipuri de experiențe de învățare: active și interactive - de exersare, aplicare practică;
 Sistemul metodologic conversația, explicația, observația, problematizarea, exercițiul, jocul didactic, cubul emoṭiilor.
 Sistemul resurselor curriculare: documentele de proiectare curriculară; suport de curs ,,ABC-ul emoṭiilor’’
 Forme de organizare a activității elevilor: frontală, individuală, pe grupe.

RESURSE:
 Umane: 26 elevi;
 Materiale: Planşă, rebus, laptop, videoproiector, film, tabla, cretă, fișe , cub, minge;
 Spațiale: sala de clasă;
 Temporale: 45 minute;

BIBLIOGRAFIE:

1. Proiectul ,,ABC-ul emoṭiilor’’ - Un proiect dezvoltat de AGENŢIA NAŢIONALĂ ANTIDROG

2. „Programa şcolară de terapie educaţională complexă şi integrată” cls. I-VIII, Bucureşti

3. Pătrasşcu Diana-Andreea, Tocan Monica, Copii de succes – Adulṭi fericiṭi. Inteligenṭa emoṭională se ȋnvaṭă, Ghid
metodologic de bune practici, Editura Sfântul Ioan, 2017
4. D. Goleman, Inteligenṭă Emoṭională, Editura Curtea Veche, Bucureşti, 2001.
 ELEMENTE DE STRATEGIE DIDACTICĂ
NR. MOMENTELE CONŢINUTUL INFORMAŢIONAL ŞI
RESURSE RESURSE FORME DE
CRT. LECTIEI DEMERSUL DIDACTIC EVALUARE
PROCEDURALE MATERIALE ORGANIZAR
E
Moment Materiale Observarea

1. organizatoric  Se creează condiţiile necesare pentru Conversaţia necesare Frontal comportamentului

desfăşurarea activităţii. activităţii elevilor
1 min.

2. Verificarea Se realizează cu ajutorul unui rebus intitulat

Spune ce ştii în care elevii vor descoperii pe Conversaţia Plansă Frontal Observarea
cunoştinţelor
verticală de ce avem nevoie pentru a depăşii sistematică
anterioare
situaṭiile dificile şi vor prezenta cunoştinţele
3 min acumulate anterior despre acestea. (Anexa 1)

3 Captarea Se prezintă elevilor un filmuleṭ educativ, o Conversaţia Film Individual Aprecieri verbale
secvenṭă din ,,Inside Out” şi se fac comentarii pe Laptop
atenţiei
baza acestuia. Videoproiector
3 min

Copiii sunt anunțați că vom desfășura o

3. Anunţarea activitate de dezvoltare personală în care vom

temei vorbi despre emoții și comportamente generate Explicaţia

de acestea, vom recunoaște emoțiile de bază, Frontal Observarea
2 min.
vom împărtăși situații în care am trăit anumite sistematică
emoții și vom exprima prin mimică și gesturi Conversaţia
emoțiile sugerate.

Se scrie pe tablă titlul lecției, Cum să spunem

,,Nu’’ ȋn situaṭii dificile.

4. Dirijarea Fişă Frontal Observarea

Le este prezentată elevilor povestea
sistematică
învăţării ,,AUTOBASCULANTA’’ ( Anexa 2)

20 min.
Povestea vorbeşte despre puterea de a
spune „Nu!” şi în acelaşi timp de a te simţi bine
în propria persoană. Cei care îşi oferă ajutorul
altora crezând că aşa se vor face mai plăcuţi,
vor învăţa că oricând pot alege refuzul.

La finalul poveştii terapeutice, elevii sunt

rugaṭi să ofere exemple de situaṭii ȋn faṭa cărora Conversaṭia Frontal Aprecieri verbale
ei nu pot spune ,,Nu’’.

Metoda pălăriilor gânditoare

Joc de rol Pălării Pe grupe Observarea
Elevii sunt ȋmpărṭiti pe grupe, fiecare dintre sistematică
acestea având câte un lider.
Pe rând, fiecare lider vine ȋn faṭa clasei alegând
şi punând pe cap una dintre cele 5 pălării de
culori diferite: albă, galbenă, neagră, albastră
sau verde.

• Pălăria albă este povestitorul, cel care redă

pe scurt conţinutul poveştii, exact cum s-a
întâmplat acţiunea, este neutru. Informează.

• Pălăria galbenă îşi exprimă emoţiile,

sentimentele, supărarea, nu se justifică—
spune ce simte.
• Pălăria neagră este criticul, reprezintă
aspectele negative ale întâmplărilor, exprimă
doar judecăţi negative. Identifică greşeli.
• Pălăria albastră este gânditorul, care oferă
soluţii alternative, idei noi. Generează idei noi.
• Pălăria verde este creativul. Simbolul
gândirii pozitive şi constructive, explorează
optimist posibilităţile.

În funcţie de rolurile atribuite grupurile formate

primesc câte o fişă cu indicaṭii. După discutarea Fișe Pe grupe Observarea
indicaṭiilor de fiecare grup ȋn parte, liderii vor sistematică
juca o mica scenetă ṭinând cont de acestea.

• Pălăria albă (povestitorul): răsunde la

întrebarea „Despre ce este vorba în
povestire?” (prezinţi pe scurt povestea Joc de rol Pălării Aprecieri verbale
camionului roşu).
• Pălăria galbenă (pălăria emotiilor):
răspunde la întrebarea „Ce a simţit camionul
roşu?” (eşti de partea camionului roşu;
exprimă-ţi emoţiile, sentimentele, supărarea în
legătură cu ceea ce i s-a întâmplat camionului
roşu)
• Pălăria neagră (criticul): răspunde la
întrebarea „Cine şi de ce a greşit?” (eşti foarte
critic şi prezinţi aspectele negative ale
întâmplărilor şi ce anume a greşit fiecare
personaj din poveste. Critică atât atitudinea
camionului roşu cât şi a celorlalte camioane).
• Pălăria albastră (gânditorul): răsunde la
întrebarea „Cum trebuie să se comporte
camionul?” (spune ce ai fi făcut în locul
camionului roşu astfel încât acesta să obţină
respectul şi prietenia celorlalte camioane).
• Pălăria verde (creativul): răsunde la
întrebarea „Ce avem de învăţat?” (descrie
finalul optimist al poveştii; cum ne influenţează
gândurile pozitive?)
(Anexa 2)
5. Obţinerea Elevii vor rezolva individual o fişa de lucru.

performanţei După terminare vom corecta fişa, elevii Conversaţia

modificând eventualele greşeli. Explicația Fișe Individual Evaluare
şi asigurarea
Fişă de lucru – ,,Hoṭii de timp’’ (Anexa 4) Exerciţiul formativă(scrisă)
feed-back-
ului
5min

Joc didactic: ,, Cubul emoṭiilor’’.(Anexa 5)

6. Activitate
Câte un elev dă cu zarul, identifică emoṭia, apoi
Conversația Cubul Observarea
recreativă povesteşte o situaṭie care exemplifică emoṭia.
Explicaţia emoṭiilor comportamentelor
10 min
Joc didactic elevilor
Joc didactic: ,,Cum merge un om fericit’’.
Se alege un copil care doreşte să ȋncerce feluri
cât mai diferite de a merge.
Mai întâi, este rugat să se plimbe prin clasă așa
cum face el de obicei, timp de un minut. Apoi,
să se plimbe ca un om foarte grăbit, un om
foarte nervos, un om foarte supărat, un om
temător, un om nesigur, al unul copil plictisit,
al unui copil curios, al unuia încrezător, apoi
 mersul unui copil vesel, al unui copil optimist,
al unui copil fericit și apoi mersul unui om
mândru de sine.

Acest joc îi ajută pe copii să experimenteze

diferite emoții și să învețe să își controleze
propriile trăiri.

Încheierea şi După terminarea activității, Camionul Conversația Mingea - Frontal Aprecieri verbale
7.
Roşu vă trimite drept mulțumire această minge- surpriză
evaluarea
surpriză.
activităţii
Elevii rostogolesc mingea spunând fiecare cum
1 min s-a simțit la activitate.
Se fac aprecieri verbale individuale și
colective asupra modului de lucru și a
participării la activitate. Se evidențiază cât de
important este să recunoaștem, să denumim și
să exprimăm propriile trăiri sufletești, pentru a
comunica cât mai profund cu ceilalți pentru a
înțelege și a fi înțeles.
 (Anexa 1)

Spune ce ştii

1 T E A M A

2 E M P A T I E

3 D R A G O S T E

4 S I M P A T I E

5 F E R I C I R E

6 F R I C A

1. Inima ȋṭi bate ȋn ritm alert;

2. Simṭi şi tu ce simte partenerul tău;

3. Simṭi un gol ȋn stomac;

4. Acceptarea unei persoane ca fiind draguṭă;

5. Zâmbet, bucurie;

6. Ȋṭi tremură glasul, transpiri.

 Anexa 2

Povestea – „Autobasculanta”

A fost odată ca niciodată un autocamion autobasculant roşu. Acest tip de camioane este
construit să care încărcături grele. Camionul cel roşu îşi facea treaba foarte bine. În trecut
obişnuia să preia încărcătura altor camioane, pentru a le uşura munca. Lua din balastul unuia, sau
din deşeurile altuia, şi încerca să care totul, inclusiv încărcătura proprie. Voia să îşi ofere ajutorul
şi să-şi facă prieteni. „Dacă le ajut, atunci mă vor îndrăgi şi mă vor ajuta când voi avea nevoie”
se gândea el.

Dar s-a întâmplat un lucru foarte ciudat. În loc să-l placă mai mult, celelalte camioane îşi
băteau adesea joc de el. Spuneau:

- Eşti cel mai lent camion din întreg grupul! Mereu ne încetineşti şi întârzii la muncă! Ai avut
mai multe accidente decât oricare dintre noi şi ai avut nevoie de mult mai multe reparaţii!

Mereu îl mustrau că intra în bucluc, chiar dacă problemele erau cauzate de încercările
camionului roşu de a-i ajuta pe ceilalţi. Oricum, chiar şi atunci când erau răutăcioase cu el,
camioanele aşteptau să fie ajutate. Iar camionul roşu se simţea prost atunci când nu le ajuta sau
când nu le câştiga recunoştinţa.

Într-o zi camionul roşu urca un deal foarte abrupt cu un semafor în vârf. Un alt camion
urca alături de el. Era un uriaş cu optsprezece roţi, capabil să care încărcături cu mult mai grele
decât poate un autocamion basculant. Cunoştea multe lucruri despre transportul bunurilor.
Aşadar, uriaşul l-a cercetat cu privirea pe celălalt şi l-a întrebat:

- Ştiai că motorul tău scoate tot felul de zgomote ciudate? Cred că ţi s-a cerut să duci o
încărcătură mult prea mare. Ar trebui să te plângi cuiva. Nu e corect! Te vor distruge dacă te vor
supraîncărca în felul acesta!

Camionul roşu i-a explicat că mereu transporta o încărcătură grea pentru că voia să ajute
toate celelalte camioane. În acel fel ele nu mai trebuiau să muncească atât de mult. Atunci
celălalt i-a cerut să tragă pe dreapta ca să poată discuta cu el.

El ştia cum era să care încărcături foarte grele. A explicat că fiecărui camion îi
corespundea o anumită greutate pe care o putea transporta. La fel, fiecare trebuia să care doar
ceea ce îi era destinat prin construcţie. Uriaşul era uimit de faptul că toţi îi cereau celui roşu să îşi
depăşească atribuţiile. Dar camionul basculant i-a explicat că el se oferea să facă mereu mai
mult, tocmai pentru a avea o părere mai bună despre el însuşi.

- Şi eşti împăcat cu tine însuţi? A venit întrebarea.

Camionul roşu nu se gândise niciodată la asta.

 - Dacă sunt împăcat cu mine însumi?... Nu! Şi-a răspuns surprins.

Şi-a dat seama că nu se simţea bine deloc. Şi-a amintit că celelalte camioane au ajuns în
timp să îi solicite ajutorul ca şi când era ceva normal. Dar nu îl apreciau şi credeau că era datoria
lui să le ajute. De aceea nu se gândeau să ofere ceva în schimb. A rememorat cuvintele neplăcute
spuse de tovarăşele sale. Nu înţelegea de ce era tratat aşa, când el nu încerca decât să îşi ofere
ajutorul. Dar, de fapt, nu înţelegea că acel ajutor îl făcea să se simtă mai rău, nu mai bine.

Şi atunci a decis să îşi care doar propria încărcătură, de altfel una destul de uşoară. După
aceea, data următoare când camioanele aşteptau să fie încărcate, tovarăşele lui nu au stat până la
capăt. Se aşteptau ca restul de greutate să fie preluat de camionul roşu. „Nu şi de data aceasta!”,
şi-a spus el. Celelalte camioane păreau nefericite. S-au înfuriat. Unele spuneau că le este teamă
să îşi care propria încărcătură. Cu toate acestea, camionul roşu, amintindu-şi vorbele uriaşului,
nu a mişcat nici măcar o roată. În cele din urmă, fiecare autocamion basculant îşi avea propria
încărcătură.

Fiecare s-a îndreptat spre destinaţia stabilită. Micul camion roşu se simţea mai uşor decât
fusese vreodată. Îşi îndeplinea sarcinile şi avea încredere că şi celelalte camioane făceau la fel.
Pentru prima dată a reuşit să ajungă la muncă la timp. A dus totul la capăt şi nu a mai avut
probleme mecanice sau accidente. Dar şi celelalte camioane s-au descurcat bine. De fapt,
fiecăruia i s-a dat o încărcătură pe care să o poată transporta. Nu a trebuit să împartă cu nimeni.
Timpul a trecut şi micul camion roşu a început să se descurce din ce în ce mai bine în ceea ce
făcea deoarece nu mai prelua greutăţile celorlalţi. Îşi îndeplinea sarcinile într-un mod remarcabil.
În consecinţă, celelalte camioane au început să îl respecte. Mai mult, camioanele aveau mai
multă încredere în forţele proprii, de vreme ce ştiau că îşi pot duce singure greutăţile. (* Povestea
face parte din volumul Poveşti terapeutice, Partea VII, autor Nancy Davis, Ph.D.)

Întrebare: Care sunt situaţiile în faţa cărora tu nu poţi spune „Nu”?

 Anexa 3

• Pălăria albă (povestitorul): răspunde la întrebarea „Despre ce este vorba în

povestire?” (prezinţi pe scurt povestea camionului roşu).

• Pălăria galbenă (pălăria emotiilor): răspunde la întrebarea „Ce a simţit camionul

roşu?” (eşti de partea camionului roşu; exprimă-ţi emoţiile, sentimentele, supărarea în legătură
cu ceea ce i s-a întâmplat camionului roşu)

• Pălăria neagră (criticul): răspunde la întrebarea „Cine şi de ce a greşit?” (eşti foarte

critic şi prezinţi aspectele negative ale întâmplărilor şi ce anume a greşit fiecare personaj din
poveste. Critică atât atitudinea camionului roşu cât şi a celorlalte camioane).

• Pălăria albastră (gânditorul): răspunde la întrebarea „Cum trebuie să se comporte

camionul?” (spune ce ai fi făcut în locul camionului roşu astfel încât acesta să obţină respectul şi
prietenia celorlalte camioane).

• Pălăria verde (creativul): răspunde la întrebarea „Ce avem de învăţat?” (descrie

finalul optimist al poveştii; cum ne influenţează gândurile pozitive?)
 (Anexa 4)

Fişă de lucru

,,Hoṭii de timp’’

 Imaginează-ți următoarea situație:

„Ești la biroul tău de studiu și telefonul sună în timp ce ȋṭi faci temele pentru a doua zi. În
același timp observi că sora ta se apropie de birou cu intenția clară de a-ți solicita sprijinul.

Ce alegi să faci?

Să răspunzi la telefon în timp ce scrii ? Asta înseamnă că sora ta trebuie să aștepte

până termini tu.

Să te oprești din ce faci,să ignori telefonul și să discuți cu sora ta.

Să ignori telefonul si pe sora ta și să continui să ȋṭi faci temele.

Sau nimic din toate acestea?”

Analizează situația prezentată și identifică soluția corectă.

SOLUŢIA…………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………..……..

 Desenează figurile fetiței și băiatului așa cum simți tu!

(Anexa 5)