Sursele secrete umane reprezintă „cea mai complexă parte a activităţii oricărui

serviciu de informaţii”, motiv pentru care „selecţia şi formarea ofiţerilor care lucrează cu
sursele umane este exigentă, astfel încât, dispunând de o inteligenţă socială şi
comunicaţională superioară, să facă posibilă implicarea în prezervarea securităţii naţionale
a persoanelor care au acces la informaţii relevante”. Recrutarea lor se face printr-un proces
cu mai multe etape. Prima dintre ele este „evaluarea şi determinarea potenţialului sursei de
a furniza informaţii relevante (...), dar şi a deschiderii acesteia către o eventuală
cooperare”, apoi urmează stabilirea unei relaţii de comunicare şi, în final, dezvoltarea şi
menţinerea unei relaţii validate de încredere. Aşa se face că, în final, agentul este
„persoana care furnizează în mod voluntar informaţii care, corelate cu date din alte surse
(tehnice, deschise), oferă o imagine cât mai completă asupra riscurilor şi ameninţărilor”.
Oficialii SRI atrag atenţia că lucrul cu sursele secrete umane este un domeniu ce
presupune o mare fineţe, iar ofiţerii serviciului trebuie să manifeste atenţie distributivă,
calm şi echilibru, o înţelegere fină a psihologiei umane şi o cunoaştere a limbajului non-
verbal, dar şi să ştie să citească printre rânduri, pentru a găsi semnificaţii ascunse în
detaliile aparent minore.

Un alt instrument de lucru foarte important în activitatea de informaţii este sursa

deschisă. În vechile sisteme, relevanţă aveau mai ales agenţii şi sursele tehnice, însă,
„odată cu era informaţională şi dezvoltarea comunicării globale, sursele deschise au primit
o atenţie sporită”, transformându-se într-o pârghie esenţială de culegere a informaţiilor.
Astfel, pentru a ne convinge că „antenele” băieţilor cu ochi albaştri ajung cu adevărat
peste tot, trebuie spus că în categoria surselor deschise intră „mass media, comunităţile
virtuale sau reţelele de socializare - pentru a da doar câteva exemple”. Aşadar, Facebook-
ul, Messenger-ul şi forumurile se pot transforma dintr-o realitate virtuală pentru anumiţi
utilizatori în adevărate instrumente de adunare a informaţiilor, a intelligence-ului, dacă
securitatea naţională o cere. Iar dacă tot am pomenit despre sursele tehnice secrete, trebuie
precizat că angajaţii SRI spun că se feresc să apeleze prea des la acest mijloc de culegere a
informaţiilor: „În activitatea desfăşurată de Serviciul Român de Informaţii, culegerea de
informaţii este întregită de utilizarea surselor tehnice. SRI apelează în mod excepţional la
aceste mijloace de obţinere a informaţiilor, numai după epuizarea tuturor celorlalte
mijloace şi metode specifice”. Iar asta pentru că utilizarea acestui tip de surse presupune
restrângerea unor drepturi şi libertăţi, ceea ce poate fi făcut numai în condiţiile legii, spun
oficialii serviciului. Iar ca să spulberăm misterul, acest domeniu face referire la faptul că
„ofiţeri specializaţi de informaţii culeg date prin supravegherea directă a ţintelor,
interceptarea comunicaţiilor sau alte procedee de supraveghere”. Totodată, se atrage
atenţia că SRI-ul este abilitat prin lege să facă asta, dar şi că „se are permanent în vedere
protejarea strictă a datelor cu caracter personal ale tuturor cetăţenilor care intră în contact
cu persoanele vizate de activitatea de informaţii”.
Expertizarea tehnică şi criminalistică reprezintă una dintre activităţile tehnice
desfăşurate în cadrul SRI şi se referă la rapoartele de expertiză solicitate de Ministerul
Justiţiei, procurori sau MAI şi care sunt efectuate în interiorul unor laboratoare
specializate. Mai exact, vorbim despre experţi criminalişti înalt calificaţi, care efectuează
evaluări grafice şi tehnice ale documentelor, care interpretează fizico-chimic probele
materiale, care expertizează imagini, aplicaţii şi date informatice, vocea şi vorbirea, date
genetice, explozibil, arme şi muniţii, dar şi mijloacele de telecomunicaţii, cele de
interceptare ilegală a comunicaţiilor, precum şi mijloacele de plată electronice. Nu în
ultimul rând, un important pilon pe care se bazează activitatea SRI este cooperarea
internaţională şi parteneriatele. „De la primele contacte internaţionale stabilite la scurt
timp după înfiinţarea instituţiei, în anii ′90 - ′91, activitatea de cooperare internaţională
desfăşurată de SRI s-a dezvoltat constant, câştigând în complexitate. În format bi- şi
multilateral, în cadrul unor cluburi şi platforme de cooperare prestigioase, Serviciul are în
prezent relaţii parteneriale cu 119 servicii de informaţii şi securitate şi structuri de aplicare
a legii cu atribuţii similare din 64 de ţări”. Pe final, oficialii SRI ne mai anunţă: „Suntem
permanent preocupaţi să dezvoltăm relaţiile de cooperare pe bază de reciprocitate şi
confidenţialitate şi, în egală măsură, să conservăm capitalul de încredere câştigat prin
profesionalism şi eficienţă”.