Sunteți pe pagina 1din 19

1

11 august 2018
Bine ați venit la Vălenii de Munte!
Vă mulțumesc!
Bine ați venit la Vălenii de Munte, acest oraș care se află sub pulpana marelui savant Nicolae Iorga.
Sunt aici oameni români, din multe zone locuite de români unele aflate în granițele actuale ale
statului român, alții aflați în alte teritorii care nu se află încă în componența statului român. Noi
sperăm ca la edițiile viitoare să fie cât mai puțini cei care să nu fie în cadrul statului român. Vă
mulțumesc pentru că în această zi călduroasă de vară ați ales să veniți aici, să fiți alături de noi.
Eu personal sunt extrem de emoționat și nu atât că sunt aici în fața dumneavoastră la acest microfon
astăzi 12 august cât mai ales datorită faptului că se împlinesc – ce șansă, ce șansă avem cu toții – să
fim martori, să fim prezenți la manifestările dedicate unirii a o sută de ani de la unirea...ce șansă
avem să fim contemporani cu acest eveniment. Sigur că la aceste cursuri va fi o tribună a
dezbaterilor, vor fi discuții, ce înseamnă centenar, ce înseamnă centenarul unirii, dacă se numește
centenarul Marii Uniri, dacă se numește centenarul României Întregite, dacă se numește centenarul
României Mari. Vor fi discuții, sigur că da și probabil că invitații noștri vor dezbate serios aceste
aspecte. Dar cert este că în 1918 o mare parte din teritoriile locuite de români au intrat în
componența României. Și o să folosesc singurul termen care îmi vine acum în minte, România aceea
pe care ardelenii au denumit-o România dodoloasă. Nu spun nici Romania întreagă pentru că n-a fost
niciodată întreagă, nu pot să spun nici România Mare pentru că n-a fost niciodată o Românie Mare ci
spun acea Românie dodoloasă cum spuneau ardelenii, care n-a durat din nefericire decât douăzeci și
doi de ani dar douăzeci și doi de ani extrem de fecunzi. Gândiți-vă că noi trăim acum, suntem deja la
douăzeci și opt de ani după căderea comunismului și n-am realizat mare lucru ca țară în schimb
înaintașii noștri în douăzeci și doi de ani au reușit să facă enorm de mult pentru Romania astfel încât
și acum identitatea românilor din afara frontierelor este menținută prin ceea ce s-a sădit acum o sută
de ani timp de douăzeci și doi de ani. Este o realitate. Doamnelor și domnilor, am invitat și sunt
prezenți în sală în fața dumneavoastră reprezentanți de seamă ai autorităților statului român,
reprezentanți de seamă ai clasei politice, ai instituțiilor statului român, oameni de cultură,
remarcabili români. O să încerc o prezentare, sigur o să îmi cer de acum scuze că poate sub imperiul
emoțiilor nu o să-i nominalizez pe toți deoarece ar trebui să nominalizez practic întreaga sală.
În primul rând am invitat și sunt prezenți reprezentanții la vârf, cei mai reprezentativi atât din punct
de vedere administrativ cât mai ales din punct de vedere științific. Am invitat Academia Română. Și
avem onoarea și bucuria să avem aici o delegație superbă a Academiei Române, dl. Academician
Aurel Pop, președintele Academiei Române. Domnia sa a fost în ultimii ani o prezență remarcabilă și
permanentă în cadrul cursurilor de vară ale Universității Iorga și efectiv cred că a contribuit enorm la
substanța extraordinară a acestei instituții de cultură. Desigur d-le academician instituția dvs. este
cea mai veche, cea mai longevivă dar să știți că și această instituție a cursurilor de vară a Universității
Iorga este a doua ca longevitate pentru că este din 1908. Alături de domnia sa se află dl. Academician
Răzvan Teodorescu. De douăzeci de ani domnia sa se află alături de noi. Alături de domnia sa, dl.
Academician Valeriu Matei. De douăzeci și opt de ani se identifică cu Prahova, s-a născut în aceeași zi
magică cu Nichita Stănescu de douăzeci și opt de ani este prezent la fiecare ediție a cursurilor de
vară. Domnia sa conduce acum Institutul Cultural Român de la Chișinău cu remarcabile rezultate.
Acuim am să fac o prezentare a celor prezenți din partea instituțiilor statului român și o să încep cu
Parlamentul. Se află aici alături de noi dl. Meleșacanu care reprezintă și Guvernul României. Vă
mulțumim tare mult domnule Ministru că sunteți astăzi aici. Alături de domnia sa se află și d-na
deputat Rodica Paraschiv care a fost și prefectul jud. Prahova. Am făcut un efort deosebit și am
invitat-o pe d-na senator Ecaterina Andronescu, dl Andrei Nicolae care este vălenar și a și condus
această casă de cultură până să intre in parlamentul României. Și dna deputat Laura Macăr.
2

O să fac o prezentare și a autoritățilorn locale, dl primar Florin Constantin gazda noastră timp de o
săptămână, n-a existat nici un efort pe care domnia sa să nu-l facă ca să ne simțim bineși ne-a pus la
dispoziție și această sală și această casă și cest oraș, dna viceprimar. Am început cu autoritățile locale
pentru că sunt gazdele noastre. Suntem onorați să avem alături de noi pe dl preș. Al Cons Jud Bogdan
Toader, dna vicepreș Ludmila Țurloagă, domnia sa este practic cea care a organizat aceste cursuri din
aproape toate punctele de vedere. De la prefectură dna Mădălina Lupea care nu lipsește niciodată
cum bani mai puțini e adevărat dar vă mulțumim tare mult. O să încep să prezint acum pe cei care
participă cu substanța științifică la aceste cursuri, o să incep cu dl academician L Pop, Dl Răzvan
Teodorescu, dna prof Georgeta Filiti dânsa a realizat cu această ocazie vol. Basarabia noastră pe care
l-ați primit marea majoritate în acele mape. Alături se află dl Ambasador Radu Boroianu care va vea o
comunicare extrem de importantă și esențială privind limba latină care este elementul central al
identității noastre și care din păcate este dus în spate de sistemul nostru de învățământ și dl Sergiu
Iosipescu cercetător remarcabil la Institutul Patrimoniului Național și o să închei această prezentare
cu dl Adrian Nastase.
Se intonează imnurile României și Basarabiei
Discurs Primar Văleni
Am onoarea să deschid a 65-a ediție a cursurilor de vară de la V de M și să mulțumesc în mod
deosebit celor care s-au implicat în organizarea acestei ediții. Cursurile de vară de la V de M fac parte
din bogata moștenire pe care ne-a transmis-o prof N Iorga. E datoria noastră să o ducem mai departe
și să îdeplinim obiectivele stabilite de savant care nu sunt altele decât cele legate de interesul
național. În cadrul evenimentului care a pus orașul V de M pe harta celor mai importante evenim
culturale din țară vor fi dezbătute teme majore de larg interes din a căror cunoaștere aprofundată
vom putea desprinde noi învățăminte pentru pașii cei vom face de acum înainte. Fiind an ceentenar
se va pune accent pe evenimentele ce au avut loc în 1918 iar datoria noastră față de străbuni este
aceea de a sărbători alături de frații noștri basarabeni și bucovineni o Românie Mare, o Românie a
noastră și a înaintașilor noștri. Trecutul ne onorează și în același timp ne obligă să purtăm respectul
înaintașilor noștri și să transmitem valorile lăsate îvățându-ii pe copiii noștri despre onoare, respect,
demnitate și ambiție. Un exemplu în acest sens este Bordea Elena Andreea șefa de promoție a
colegiului N. Iorga în anul 2012, licențiată și masterat în Facultatea de Istorie, absolvindu-le pe
amândouă cu nota 10, iar în prezent fiind doctorand al Facultății de Istorie, media de intare fiind 10.
În încheiere vă asigur că ne așteaptă o săptămână de activități culturale iar miercuri vă invit la
tradiționala paradă a portului popular.
În încheierea ediției știți că Consiliul Local premiază cele mai frumoase gospodării la care vă rog să
participați, tradiție lansată de marele savant N. Iorga.
Discurs Bogdan Toader
Stimate oficialități, onorați invitați, dragi frați de peste Prut, pentru că avem aici în sală mai mulți
președinți de raioanemulțumim foarte mult pentru onoarea de a veni alături de noi la acest
eveniment cu mare tradiție în orașul V de M. Dragi români mă simt onorat săm particip alături de dvs
la deschiderea oficială a curs de vară a un pop N iorga aflată acum la a 65 a ediție
E un proiect de suflet al Cons Jud Prahova care a sprijinit an de an organizarea acestui eveniment
cultural de prestigiu alături de instituții precum Academia Românăcăreia îi mulțumim , Minist Culturii
și Identității Naționale și Primăria orașului V de M. Este un eveniment de tradiție care ne amintește
de marele savant N Iorgași de activitatea prodigioasăm lăsată de acesta drept moștenire urmașilor
săi. Manifestările culturale începute astăzi la V de M care se vor desf pe parcursul întrgii săptămâni
reprezintă un reăper al culturii naționale și internaționale, având ca temă aniversarea anul acesta
marea unire din 1018. În cadrul acestor evenimente vom avea prilejul să cunoaștem mai bine geniul
marelui istoric și om politic N iorga cel care a intuit rolulUniv de Vară în realizarea unității culturale și
3

spirituale a tuturor românilor. Univ de vară de la V de M este o școală de patriotism. Ne dă prilejul să


nu uităm că pentru unitate desăvârșită pe lângă unitatea teritorială românii au nevoie mai ales de
unitate culturală și o unitate a valorilor naționale. De ceea omagiem astăzi la Șc pop de la V de M în
frunte cu N Iorga mari figuri, gânditori, oameni politici sau simpli cetățeni. La vremea lor nu erau mari
eroi dar în 1918 au știut să se pună cu toții în slujba unui țel mai presus un stat unitar democratic și
liber. Această manifestare ne aduce laolaltă fie că suntem în interiorul granițelor sau în afara lorpe
cei ce simțim și gândim românește și pe cei cărora ne pasă de destinul culturii naționale, de istoria
noastră națională, de viitor și pe cei care avem în gând m păstrarea identității naționale în marea
familie europeană unită în diversitate. Pentru că momentul de astăzi este un moment de celebrare a
tuturor celor care s-au jertfit ca noi astăzi să trăim într-oțară liberă și unită dar evenimentele la care
asistăm în ultimele câteva zile ne duc cu gândul mai mult la ură și la dezbinare aș vrea ca măcar aici în
cadrul acestor frumoase evenimente să ne gândim cu toții la ceea ce ne definește pe noi ca români.
În special limba, tradițiile și gândirea noastrăpentru că faptu că suntem români ar trebui să fie o
mândriepentru toți cetățenii atât din afara granițelor cât și cei din interiorul granițelor. În încheiere
aș vrea să-l citez pe marele nostru profet aș spune patriot și istoric N Iorga care ne spunea: Unirea
este întruparea în aceste timpuri a unui drept câștigat din moși strămoși care trebuie să ne inspire în
fiecare moment ajutându-ne să deosebim căile cele bune care trebuiesc urmatede căile rele
împotriva cărora orice conștiință românească trebuie să se îndrepte cu hotărâre. Doresc succes
tuturor cursanților și sper să svem niște dezbateri fructuoase.
Discurs Prefect Mădălina Lupea
Stimate oficialități, onorată asistență, dragii noștri frați basarabeni, dragii mei Bună ziua, bine v-am
regăsit la această ediție a Univ Pop N Iorga
Întotdeauna , așa cum dvs cunoașteți revin cu mare bucurie în orașul V de M, foarte multe lucruri mă
leagă de acest oraș și de aceea încă odată sunt onorată să vă fiu alături și pentru această
oportunitate doresc să mulțumesc Academiei Române dar și unor oameni minunați care au pus
foarte mult suflet în organizarea acestui eveniment din cadrul Consiliului Județean Prahova și
Primăriei orașului Vălenii de Munte. Întradevăr în fiecare an la jumătatea lunii august, înainte de
marea sărbătoare creștină ne vedem cu toții aici în acest oraș minunat pentru a participa la
deschiderea cursurilor Universității Populare de Vară un eveniment important de la care plecăm mai
bogați sufletește și mai bogați spirituali. Orașul Vălenii de Munte a avut privilegiul ca pentru 30 de
ani să fie casă mare lui N. Iorga. Trezeci de ani în care savantul a demonstrat odată în plus că omul
sfințește locul dacă este bine intenționat și dacă își îndreaptă toate eforturile către menirea către
scopul de a fi bun și de a face bine. Așa a apărut și tipografia, așa a apărut și școala de învățătoare și
Universitatea Populară de Vară. Sper din tot sufletul și cu toții ne dorim ca această ediție să fie una
specială pentru că ne aflăm într-un an special, anul în care sărbătorim România Mare. Iar Romania
Mare a fost unul dintre țelurile pentru care marele savant a luptat cu foarte multă îndârjire și este
suficient să ne amintim câteva momente ale carierei, ale vieții acestuia care sunt foarte relevante în
acest sens. Această școală a fost la acea vreme privită cu mare teamă de autoritățile austro-ungare
care vedeau nu numai o mare amenințare dar și un instrument prin care românii din Transilvania
rezistau, se opuneau unui sistem care trecea prin ultimele zvâcniri. Le era atât de teamă de Iorga
încât în 1909 au interzis profesorilor basarabeni să participe la discursurile acestuia și marele savant
avea interdicție să intre în Bucovina. Mai apoi începutul primului război mondial l-a găsit pe N Iorg
activ în susținerea Antantei și foarte important în susținerea recuperării tuturor regiunilor ce făceau
parte din trupul țării. Sfârșitul anului 1916 atunci când cu toții știm că Romania mai avea doar
Moldova l-a adus din nou în prim plan pe marele savant care a avut inspirația să țină un discurs atât
de mobilizator încât istoricii l-au numit Salvator de neam românesc. (fragment discurs N Iorga).
În colțul acesta unde ne-am strâns să păstrăm cu scumpătate sămânța de credință și vom vedea și noi
la rândul nostru dispărând negura stăpânirii străine și vom putea zice ca Petru Rareș fiul lui Ștefan că
4

vom fi iarăși ce-am fost și încă mai mult decât atât cuvinte ce au ajuns în sufletele românilor, în
inimile soldaților români ce s-au mobilizat așa cum nimenim nu mai credea la acea dată. Așa cum
vedeți de câte ori vorbim de marele savant revenim la citate și da, pentru că în fața unui om mare noi
suntem mici și nu putem face altceva decât să ne plecăm frunțile cu respect și recunoștință în fața
memoriei acelui om carea a iubit neamul românesc cu toată puterea ființei sale.
Discurs Ecaterina Andronescu
Distinși invitați, stimați oaspeți din Rep Moldova
Sunt în fața dvs stăpânită de emoție. Emoția mea fără îndoială este generată de faptul că astăzi sub
spiritul înalt al lui N Iorga ne-am adunat aici într-o întâlnire care poate aduce un semn de unire
pentru că nu am cum să nu mă gândesc într-un exercițiu de inspirație și imaginație ce s-ar întâmpla
dacă N Iorga ar coborâ pe Pământ printre noi. Cred că prima întrebare pe care ne-ar pune-o este ce
ați făcut cu țara în cei 78 de ani de când am plecat dintre voi? Sigur ar avea foarte multe dojeni,
probabil ne-ar dojeni pe mulți și poate ne-ar și încuraja în același timp, ne-ar aminti că întradevăr a
fost salvatorul de țară și ne-ar întreba de ce nu reușim acum să ne unim acum în jurul acestui ideal. Și
să încercăm să răspundem la această întrebare cu un accent dramatic. Ce facem astăzi cu Romania?
Ne-ar aminti probabil că atunci când a devenit salvatorulnațiunii a dat un mesaj că se poate, a dat un
mesaj că numai adunându-ne unii lângă ceilalți numai prin muncă am putea să înălțăm țara și ne-ar
aminti probabil de asemenea că nu trebuie să uităm ce ne-a lăsat ca moștenre și moștenirea este
imensă. Între altele spunea la un moment dat că granițele țării nu sunt date pentru totdeauna unui
popor și că trebuie să avem grijă prin tot ceea ce facem prin tot ceea ce spunem să le păzim cu
sfințenie pentru că țara trebuie să o lăsăm moștenire așa cum am primit-o întreagă de la generația
profesorului N Iorga. De aceea poate, întâlnireadin această importantă Univ de Vară poate că va
aduce acele idei care să ne adune și le va elimina pe cele care ne separă. De ce atât de multă ură în
această țară, este foarte greu de răspuns la această întrebare. Dar poate că fiecare dintre noi am
putea să întindem mâna către semenul din stânga sau din dreapta din față sau din spate și împreună
să spunemDA suntem români și avem o datorie pentru țară. Vă mulțumesc
Discurs Teodor Meleșcanu
Bună ziua tuturor, mulțumesc foarte mult ,
Dle prim ministru Adrian Năstase dle preș al academiei Ioan Aurel Pop, doamnelor senatori și
deputați dle preș al cons județean, dle prefect, dle primar,
Este o plăcere să particip și de astăm dată la cursurile de vară ale Univ de vară N Iorga
M fost de mai multe ori dar niciodată nu am participat la o asemenea întâlnire care are loc întrun
moment în care sărbătorim și comemorăm în același timp un moment astral pentru Romania este
vorba de centenarul Mrii Uniri. Vreau să spun că din acest punct de vedere N Iorga a fost un
precursor alm acestei idei și a știut să folosească elemente fundamentale dincolo de elementele
plitice militren genialul savant care împreună cu Xenopol practic au pus bazele istoriei românilor di
teritoriile din această zonă. Au contribuit de o manieră esențială la crearea spiritului necesar realizării
acestei uniri. Vreau să vă spun că din punctul meu de vedere atât timp cât nu ne vom uita istoria nu
ne vom uita limba nu ne vom pierde identitatea culturală Romania va rămâne în continuare nu doar
o țară între niște frontiere ci o țară care este locuită de o populație de un neam și de o națiune care
reprezintă una din cele mai vechi națiuni din Europa.și în același timp o națiune cu un mare viitor
pentru careb trebuie fiecare dintre noi să ne aducem contribuția acolo unde suntem. Sigur că în
aceste momente impoprtante în care sărbătorim ziua marii uniri cursurile de vară se vor concentra
pe această temă. Este un element esențial din punctul meu de vedere. Istoria reprezintă un element
esențial al identității românești. Din acest punct de vedere mă bucur în primul rând pentru faptul că
această școală de vară a reușit să se mențină de 110 ani de la înființarea sa cu perioade mai bune cu
5

perioade mai rele perioade în care a funcționat, în care s-a oprit funcționareaînsă vrau să folosesc
acest prilej pentru a mulțumi în primul rând celor care se ocupă de organizarea acestei manifestări în
primul rând Minist cUlt și Ident Națio, Cons Jud Prahova și evident primăriei orașului V de M.
Contribuția lor este esențială prin faptul că aceste cursuri există și funcționează în fiecare an. Ele nu
ar putea să aibă o valoare reală dacă dvs care sunteți în sală nu ați fi interesați și nu ați participa la
ele. Vreau să subliniez că pentru mine prezența academiei române și a academicienilor români la
aceste cursuri dă o plus valoare întregii activități pe care o desfășurăm aici. Vă mulțumesc încă odată
că sunteți interesați de ceea ce reprezintă istoria noastră și viitorul României. Vă asigur că prin poziția
pe care o am asigurarea integrității, suveranității teritoriale a României reprzintă pentru mine cel mai
mare obiectiv pe care mi l-am propus și la care se adaugă în același timp dezvoltarea unei politici de
bună vecinătate cu statele din împrejurul nostru unde trăiesc un număr foarte mare de români. Vă
mulțumesc încă odată tuturor vălenarilor, românilor căm sunt de ai sau din altă parte sau din
Basarabia și vă doresc să aveți nu numai o întâlnire plăcută în timpul acestei școli de vară dar și
întâlniri foarte interesante cu oameni deosebit de valoroși în fața cărora mă înclin.
Discurs Virgil Nițulescu
Domnilor academicieni, doamnelor și domnilor parlamentari,
Vă transmit salutul dlui ministru George Ivașcu alături de regretul său de a nu putea să fie prezent
astăzi aici adevărul este că de când a ocupat funcția de ministru principala sa preocupare a fost
legată de proiectelelegate de proiectele legate de centenarul Marii Uniri. De celebrarea centenarului
Marii Uniri. Vă spuneam și anul trecut când am avut ocazia să mă aflu în fața dvs că pentru ministerul
nostru anul 2018 este marcat de această celebrarea întregii națiuni române. Iată că din fericire
Guvernul a luat o decizie înțeleaptă de a prelungi programul centenar pentru anii 2019 și 2020
aducând astfel această celebrare în ton cu realitatea istorică pentru că întradevăr unirea nu s-a făcut
numai în 1918 prin cele trei acte ale unirii de la Chișinău Cernăuți și Alba Iulia ci a fost făcută și în anul
următor 1919 care a fost un an de lupte un an în care armata română a fost implicată pe ambele
fronturi atât în est cât și în vest și a fost și anul 1920 anul în care unirea a fost recunoscută prin
tratatele Versailleze așa încât este firească celebrarea care se va prelungi în anii 2019 – 2020. Aș ș
spune în ton și cu ce se întâmplă astăzi în Europa. Vedem că este o frământare destul de mare în
Europa zilelor noastre. Vedem că sunt aduse din nou în discuție fundamentele construcției europene
de către forțele politice care vor cu siguranță să destabilizeze construcția europeană și în această
situație în care ne aflăm cred că este cazul ca noi românii în primul rând să fim uniți. Nu prea am
arătat-o din păcate în ultimele zile, în ultimele săptămâni și este extrem de regretabil acest lucru că
tocmai în anul centenarului se întrâmplă așa ceva. Încercăm însă atâta cât ne stă în putere să
construim ceva pe fundamentele pe care le-am moștenit. Și aicea aș vrea să amintesc probabil unul
din cele mai importante programe culturale pe care ministerul nostru le are este cel declanșat de
ordonanța de urgență nr 76 din acest an ordonanță careb asigură o finanțare de proiecte cultural pe
perioada 2017 – 2026 în valoare de un miliard de euro. Acest miliard va fi folosit mai ales pentru
restaurări monumente istorice dar și pentru investiții în instituțiile de cultură. Avem nevoie de
asemenea instituții, niciodată nu sunt de ajuns. Și cred că ceea ce se întâmplă astăzi din păcate în
Romania se datorează și faptului că am neglijat multă vreme după 1989 aș spune aproape vreun
deceniu până s-a așezat țara, am neglijat să avem grijă de instituțiile culturale din romania. Ni s-au
prăpădit Căminele Culturale, ni s-au prăpădit Csaele de Cultură și acum trebuie să o lum de la capăt
cu construcția acestor bașezăminte, pentru cultură. Mă bucur foarte mult că aici la V de M s-a păstrat
vie flacăra culturii naționale și muțumsc tuturor celor care aici în jud Prahov a au făcut acest lucru în
numele nostru al tuturor al românilor. Vă doresc o săptămână plină de secces!
Discurs ambasadorul Republicii Moldova la București
Dle prim ministru, dle pres al academiei stimați domni stimate doamne,
6

Mă simt onorat și bucuros în egală măsură să fiu prezent la deschiderea oficilă a cursurilor de vară N
Iorga. Am avut onoarea să particip și la deschiderea ediției de anul trecut ediția aceasta cred că este
una deosebită și capătă o semnificație aparte pentru că are loc anume în anul în care sărbătorim
centenerul Marii Uniri. Mă bucur foarte mult că sunt la fel ca și în alți ani participanți din R. Moldova
cărora le adresez un sincer bun venit și le urez o aflare plăcută în țară. Vreau de asemenea să aduc
mulțumiri organizatorilor cursurilor de vară precum și Cons Jud Prahova pentru tot ceea ce face,
pentru apropierea celor două maluri ale Prutului. Numărul mare de înfrățiri între localitățile din județ
și cele din R Moldova, proiectele implementate în unele localități din stânga Prutului, legăturile
personale, sufletești aș spune dintre unii primari ai localităților înfrățite sunt dovezi elocvente că
Prahova iubește Basarabia. Așa cum enunță și titlul unui festival anual care are loc la Ploiești la
fiecare început de septembrie. Vreau acum să subliniez și faptul că în acest an poate ca niciodată
merită să ne aducem aminte că legătura bși importanța pe care o acorda N Iorga Basarabiei. De
obicei storicii îl citează ca cel mai mare exemplu de atașament, de curaj chiar al savantului faptul că
în consiliul de coroană de la 27 iunie 1940 după cedarea Basarabiei Iorga în rând cu alți 5 membrii ai
Consiliului de coroană a fost împotriva cedării Basarbiei și cerea ca armata română să lupte împotriva
trupelor sovietice.. Eu cred că acest lucru este important și probabil că și istoria Basarabiei și a
româniei ar fi fost alta dacă acest lucru se întâmpla. Însă eu aș vrea să amintesc de alte momente
prin care cred eu Iorga și-a arătat atașamentul față de ideea unitate ideea interesului față de
Basarabia. Aș începe poate cu anul 1912 când apare lucrarea sa cunoscută despre Basarabia. Cred că
acea lucrare Basarabia noastră scrisă după 100 de ani de la răpirea de către ruși a avut un rol foarte
mare în istoriografia de la acel moment și pentru politica românească pentru că a încercat să
angajeze Romania să fie mai activă în susținerea elementului românesc în Basarabia lucru care s-a și
întâmplat pe parcursul anilor pânăla 1918. Mai mult decât atât cred că acea radiografie dacă pot
spune așa a Basrabiei făcută d Iorga Și îndemnurile pe care le-a făcut față de autoritățile române
rămân în mare parte valabile și astăzi. Pentru că din păcate lucrurile di R Moldova și Basarabiei în
general sau dacă putem include și sudul Bas și nordul Basar s-au schimbat foarte mult. În ce privește
Basarabia aceleași partide filoruse duc aceeași politică acerbă de rusificare. Încă mai există maceleași
trupe ruse în R Moldova. Poate în prezent ar fi foarte important ca unii dintre noi să recitim lucrarea
lui N Iorga și să încercăm să găsim unele răspunsuri la întrebările ...ce ar trebui de făcut. Vreau de
asemenea să amintesc încă odată anul 1940 și angajamentul lui N Iorga după ce Basarabia a fost
cedată. Încercând să creeze un comitet de salvare a neamului aici la V de M N Iorga a fost de
asemenea inițiatorul ca circa 200 basarabeni intelectuali să fie găzduiți în localitate. Eu îco odată
vreau să subliniez că citind operele lui Iorga vedem foarte multe sugestii care cred că pentru
politicienii de astăzi ar fi foarte utile atât de o parte cât și de cealaltă parte a Prutului.
Vă Mulțumesc!
Discurs acad Valeriu Matei
Stimate dle Prim ministru, doamnelor și dlor senatori,
Încep și eu prin a-mi exprima bucuriacă am prilejulsă fiu pentru al 28 lea an consecutiv împreună cu
domniile voastre să țin de la această tribună nu știu câte zeci de prelegeri să evopcăm evenimente și
personalități ale istoriei, ale culturii și literaturii române. Astăzi îmi revine o misiune deosebită în
primul rând să vă salut. Spuneam odată în 2013 că vom face universități după modelul acestei
universitățiși în BasarabiaA încercat acest lucru Pantelimon Halipaîn 1917 apoi chestiunea a fost
abandonată, am reluat-o noi în 2013 și iată avem deja șase ediții ale universității de vară Mitropolit
IosifNaniescuacum sfântul ierarh cel milostiv și înțeleptla sângerei, avem universitatea populară
Constantin Stere la Soroca și univ Populară Vasile Stroiescu la Iedineț vom avea ediția următoare
începând chiar cu 17 august a acestui an cu o suită întreagă de evenimente cum o facem de fiecedată
nu doar în orășelele, orașele de reședință ci și în localități rurale cu zeci de evenimente și mii de
participanți. Salutul celor care participă în Basarabia la aceste universități organizate și cu sprijinul
7

Institutului Cultural Român Mihai Eminescu vine către domniile voastre și vă asigur că modelul lui
Iorga înseamnă în primul rând un plus de conștiință un plus de responsabilitate și de solidaritate
lucruri de care avem multă nevoie și astăzi și anul centenaruluitrebuie să fie unul în primul rând nu
de festivism ci de profundă meditație asupra stării în care suntem fiecare în parte starea în care este
țara, neamul, societatea și a conșientizării faptului - de ce avem nevoie în primul rând pentru a
depăși situațiile de incertitudine, de confuzie, care ne mai marchează prezentul în întreg spațiul
românesc. De aceea mă voi concentra astăzi venind aici și ca partener al autoritățilorprahovene cu
două expoziții, una o aveți aici, Centenarul unirii Basarabiei cu Țara care am realizat-o și am expus-o
în chiar preziua centenarului unirii Basarabiei, o alta Voievozi și domnitori româniprecursori ai Marii
Uniri de la casa N Iorga. Am venit și cu un spectacol deosebit de poezie patriotică dar făcut altfel, l-
am conceput eu împreună cu dl Nicolae Jelescu regizorul spectacolului ca un dialog cu țara așa cum
dialoghezi cu propria mamă, cu iubita, cu copiii despre lucrurile ce le mai importante nu cu emfază nu
ct triumfalism nu cu strigăte pentru că adevăratele lucruri, adevăratul patriotism se rostesc în șoaptă
așa cum în șoaptă trebuie să ne spunem rugăciunea către Dumnezeu. Am conceput sigur expoziția pe
care o aveți și nu am de gând acum să vă vorbesc despre unirea Basarabiei într-un stil de cronologie,
de evocare doar a faptelor trecutului pentru că din trecut trebuie să luăm flacăra vie și nu cenușa.
Aveți această expoziție la dispoziția dvs în aceste zile, vă rog să o parcurgeți, am evocat etapele
mișcării naționale rădăcinile acestei mișcări, acea mișcare de rezistență din veacul al 19 lea față de
politica țarismului rus de asimilare , de deznaționalizare a românilor basarabeni, am evocat toate
acele date apoi o primă etapă a mișcării de eliberare națională din anii 1905 – 1907 din perioada de
reacțiune și renașterea acestei mișcări în februarie 1918. Eu voi vorbi succint și mai ales voi face niște
paralele care să ne facă să medităm asupra stării de astăzi. La 1917 generația basarabeană a marii
Uniri acea brumă de intelectuali cu universități făcute în universitățile imperiale țariste când în
Basarabia nu existau instituții de învățământ superior Basarabia avea la 1898 trei școli primare în
care mai înființa limba română, restul era făcută în rusește dar acea generație de tineri în frunte cu
Ion Pelivan părintele mișcării naționale din Basarabia, o mare conștiință și un mare spirit animator al
întregii viți care a avut atât de mult de pătimit pentru conștiința și verticalitatea sa și toată generația
lui Stere, Mateevici, Ienculeț, Buzdugan și a altor a fost cea care a știut atât de bine să formuleze
seria de revindecări de care avea nevoie populația Basarabiei încât deja la 1857 în publicațiile
vremelnice pe care au reușit să le creeze atunci în limba română ei și-au reformulat aceste
revendicări legate de statutul limbii române de revenirea la alfabetul latin de revenire la istoria
națională românească de refacerea și repunerea în drepturi de proprietete a țăranilor, pentru că
trebuie să știți un lucru, în timpul țarismului timp de 106 ani niciun țăran român din Basarabia n-a
primit niciun cm pătrat de pământ, țarismul a făcut tot ce a fost cu putință la 1836 1838 când a inițiat
o așa zisă acțiune de recunoaștere a proprietăților în Basarbia, proprietăților legitime pe care
oamenii le dețineau c ape foarte mulți să-i exproprieze să declare terenuri libere , terenurile
bisericești mânăstirești, ale mânăstirilor de la Suceava de la Iși și din alte părți terenuri libere pe care
apoi a adus coloniști din cuprinsul imperiului rus, din sudul Dunării și din alte părți. Și aceștia primeau
câte 10 desetine pentru un suflet în timp ce țăranii basarabeni nu a fost nicunul vredată
împroprietărit. Prin aceasta se explică faptul că după 1856 spre exemplu, fac o abatere, Alexandru
Ioan Cuza și administrația Moldovei din 1856 chiar cei de atunci dar Cuza pune în aplicare o
împroprietărire în sudul Basarabiei în cele 212 localități recuperate din cele trei județe și sunt
împroprietăriți oamenii chiar și cu terenuri pe lângă casă Peste 8000 de oameni ai acelor localități nu
aveau niciun metru pătrat de pământ. În Basarabia în acest sens era situația foarte tristă. De aceea
când Ion Buzdugan cel care deconspiră atentatul pe care voiau să-l facă cohortele bolșevice de la
Socola la Iași să-l omoare pe regele Ferdinand și sigur membrii guvernului aflat la Iași și Ion Buzdugan
ofițerul basarabean din armata țaristă află de acest plan merge noaptea la nimeni altul decât
profesorul N Iorga care era la Iași la redacția Neamului Românesc. Iorga evocă acest moment și îl
înștiințează asupra acestui plan și spune că o să-i aducă la cunoștință regelui și membrilor guvernului
de ceea ce se punea la cale. Și atunci Iorga merge împreună cu Buzdugan la primul ministru al
României și apoi la regele Ferdinand și când regele îl întreabă pe Ion Buzdugan: Ce recompensă ai
8

vrea pentrufapta pe care ai făcut-o? Ion Buzdugan viitorul secretar al sfatului țării spune: Majestate,
vreau să împroprietăriți țăranii. Imediat după ce reușim acest război să le dați pământ țăranilor.
Pentru că în basarabia era problema cea mai dureroasă, era cea mai săracă pătură de țărănime. Uau
fost țărani sigur săraci și în țară știm bine ce era și în Ardeal și în alte părți. În Basarabia era problema
cea mai dureroasă, cea a proprietății, a recunoașterii proprietății și a recunoașterii moștenirii.
Menționam în cadrul unei conferințe pe care am avut-o la Chișinău, o conferință internațională dar și
cu participarea juriștilor de la 35 de universități românești în ziua de 24 martie a acestui an că în 1918
grație uniriidomnilor președinți de raioane Basarabia a intrat într-un sistem juridic de normalitate a
proprietății, moștenirii și succesiune. A fost un mare dar și reforma agrară din 1924 a avut efecte
benefice grație căreia și altor acțiuni de care o să vorbescmai jos efectele unirii țărănimea
basarabeană și-a păstrat această verticalitate și chiar în perioada de exiluri staliniste și post staliniste
când peste 850000 de oameni au luat calea Siberiei țăranul basarabean ca păsările nobile și-a regăsit
drumul înapoi din Siberia, a revenit în Basarbia, a născut copii mulți, au repopulat orașele au
recâștigat limba română și grație acestui fapt a putut reizbucni mișcarea națională la finele anilor 80
ai secolului trecut. Pentru că țăranul știa, țăranul proprietar este o astfel de conștiință decât țăranul
pauperizat. Iar țăranul român a fost dintotdeauna țăran liber și țăran proprietar Și în Basarbia era
problema dureroasă numărul unu. Ăsta a fost unul din efectele Marii Uniri. Un lat efect important a
ceea cea reușit să facă această generație basarabeană a Marii Uniriatunci la 1917 1918. Am auzit
diferite aprecieri odată chiar de la aceastătribună am polemizat cu cineve care zicea că în Basarabia
către 1918 nu era o clasă politică. Haideți să discutăm. Sigur că s-au enunțat după unire diverse
puncte de vedere. Că unirea Basarabiei s-a hotărât la București, că a făcut-o Marghiloman , Stere și
armata. Că unirea au făcut-o agitatorii din Ardeal cu Nichifor Ghibu și ceilalți. Totuși trebuie să
spunem că în primul rând unirea Basarabiei cu țara au dorit-o și au făcut-o basarabenii, generația
basarabeană a Marii Uniri. Ideile unirii apar deja ...Dacă din februarie până la începutul lui aprilie
mișcarea (1:14:36) a avut un caracter antimonarhist începând cu crearea Partidului Național
Moldovenesc în prim plan apar problemele și dezideratele naționale de autonome față de țarism, de
oficializare a limbii române, de revenire la alfabetul latin, de revenire la sistemul de învățământ
românesc, de revenire la valorile culturii naționale. Acestea sunt revendicările principale și mișcarea
capătă unevident caracter de mișcare de eliberare națională din ghearele fostului imperiu țarist dar
sigur și din haosul care domnea în întreg spațiu al acelui imperiu. Din acel moment această elită
intelectuală a Basrabiei împreună cu elitele ofițerilor și soldaților basarabeni din armat ațaristă care
revin la Chișinău fac două lucruri Congrese ale tuturor păturilor social. Dacă la primul congres al
învățătorilor, al pedagogilor nu reușesc fac un al doilea unde se votează oficializarea limbii române și
a alfabetului. Adună și fac congrese ale țăranilor în care îi conșientizează asupra faptului că ei dacă
vor sprijini mișcarea vor fi împroprietăriți, vor reveni la demnitatea lor de proprietari și de stăpâni ai
propriului destin, a cooperativiștilor, a ....congrese, ...nu mai zic de cele militare. În momentul în care
Basarabia era invadată de aproape un milion de ostași din fosta armată țaristă adusă de pe frontul
român care se dezagreghează permanent și toate aceste fluxuri se scurg în Basarabia, se deadu la
acte de violență de ucidere a populației, de jaf. Ambianța era una nemaipomenită, era vorba de
păstrarea ființei naționale ale românilor basarabeni. Această funcție și-o asumă soldații și ofițerii
basarabeni din fostaarmată țaristă și aici trebuie să recunoaqștem, care constituie comitete ale
soldaților, marinarilor și ofițerilor în toate județele Basarabiei și la nivel central comitetul central
împlinitor sau executiv cum îi ziceau ei și, acuma cine va citi memoriile lui Anton Crihan să vedeți cât
de bine au știut să se organizeze și să apere populația cu arma în mână. Foarte deseori pentru că
erau bande conduse chiar de oameni scelerați mintal de genul lui Cruțer ??? și altora care nu aveau
niciun fel de responsabilități – intrau într-o localitate și dacă li se opunea cineva îi omora fără de milă.
Meritul mare când mișcarea a ajuns la rezultatele reunirii cu țara este a celor care în vara lui 1917
când domnea un haos absolut au știut să pâăstreze ființa fizică a populației, totodată să pună
problema organizării unor autorități care să aibă responsabilitate care să conducă acest ținut în
condiții de haos, de aceea convoacă congrese, fac alegeri pe baze democratice cele mai largi posibile
în condiții de război. Pe aceleași baze s-a alesAdunarea Constituantă în toată Rusia atunci. Sigur toate
9

păturile sociale, toate grupurile politice, partide toate minoritățile naționale au fost reprezentate în
Sfatul Țării care era tot un soviet după model, sfat numai că românește formulat, Sfatul Țării ca organ
legislativ principal. A existat această conștiință spun încă odată și cel puțin acei oameni cu o bună
pregătire juridică, cum ers Constantin Stere, cum era Ion Pelivan, cum era Vasile Stroescu marele
mecenat al mișcărilor naționale din Basrabia și din Ardeal, puțin uitat, cel care apropo, a lăsat
moștenire un milion de lei în aur pentru catedrala mântuirii neamului, pe care am cam uitat de Vasile
Stroescu, noi am editat acum un album foarte mare cu texte și consacrându-i o primă ediție a
Universității de la Iedineț. Faptul că această mișcare a fost perfect ordonată, cu ce s-a ciocnit dacă
luăm presa vremii de limbă rusă de atunci din Basarabia vedem toată panoplia de argumente
împotriva limbii române, a statutului ei că limba voastră e săracă, că n-aveți cuvinte, exprsii ceea ce
credeau și uni săraci învățători moldoveni care la primul lor congres de aici s-a dus întristat și Ion
Buzdugan și Alexe Mateevici, ȘtefanCiobanu, ziceau că limba noastră nu are cuvinte, trebuie să luăm
din rusește, dle zicea Ștefan cel Mare limba noastră e foarte bogată are toate valențele de expresii
numai că noi nu le cunoaștem iar Alexei mateevici atuncea le-a spus: dlor limba și lit noastră este
aceeași cu a fraților de peste Prut. Nu există două limbi și două literaturiînvățați, înviați-vă doar graiul
Limbanoastră imnul limbii române pe are l-am ascultat și astăzi atunci s-a născut, în focul acelor
dezbateri. E un răspuns la ceea ce afirmau unii care nu cunoșteau bine limba și care credeau în că
limba română nu își vor putea exprimași limba română nu conține toți termenii tehnici sau alte
domenii. În acea bătălie din vara anului 1917 această generație a dat dovadă în primul rând de
solidaritate de conștiință foarte trează. Vă dau un exemplu: acel congres al ostașilor care a decis și a
stabilit regulile de convocare a parlamentului era condus acel comitet de organizare de oamenii cu
cea mai bună pregătire. În acest fel proporțiile de reprezentare au fost unele nicio fracțiune, nici
rusească, nici ucraineană, nici poloneză, nici grmană, nici evreiască, nimeni nu a obiectat împotriva
modalităților de constituire a organului legislativ reprezentativ al Basarabiei Sfatul Țării. Niciuna
dintre ele pentru că ea reflecta realitățile Basarabiei de atunci. Dar obiecțiile domnii mei, spun cei din
Basarabia și noi când am pornit mișcarea națională la finele lui 86 șî 87 știam că atunci când punem
problema limbii și alfabetului argumentele cu care au venit forțele imperiale sovietice erau aceleași
cu care veniseră forțele imperiale țariste în 1917 – 1918. Argumentele împotriva istoriei și în 1917
1918 se zicea dacă voi oficializați limba, faceți alte acțiuni specialiștii ruși cei mai buni vor pleca. Le
răspune Stere în discursul luio la 27 martie. Cine are sentimente atât de slabe cu acest pământ sigur
puteți părăsi și pleca , dacă nu vă este drag și întradevăr și dacă nu simțiți că asta e patria voastră.
Dar mișcarea din momentul constituirii Sfatului Țării vreau să vă spun eu că a avut și acuma fel de fel
de chestiuni nu numai de la falsificatorii moștenitorii istoriografiei sovietice. Avem din aceștia
suficienți acuma la Chișinău dar și alții mai mascați spre ex unul dintre ei de acest istoric un pic rătăcit
cu mintea care a ajuns să afirme că n-au existat deciziile celor 3 zemste??? La Bălți, Soroca și Orhei
privind unirea cu țara înainte de decizia Sfatului Țării. Lucru pe care nu s-au încumetet să îl spună nici
Arteom Lazarev, nici Nicolae Mohovnici Ipchici, nici Bereznecov, nici alți falsificatori ai istoriei noastre
în perioada sovietică, adică asistăm la niște monstruozități din păcate, le vedem și în acest an
centenar reproduse nu numai la Chișinău din păcate ci și prin alte părți referitoare la evenimentele
anului 1918 Singura autoritate din momentul constituirii la 21 nov care a adoptat decizii legitime și
care a fost perfect reprezentativă pentru Basrabia a fost Sfatul Țării și Guvernul creat de Sfatul Țării și
comitetul directorilor și toate evenimentele ce s-au derulat din acel moment de la proclamarea
republicii la 2 dec la proclamarea independenței acesteia față de Rusia la 24 ianuarie deloc
întâmplător în ziua unirii principatelor până la reunirea cu patria mamă Romaniaau fost deciziile pe
care le-au adoptat aceste autoritâți care au știut să apere populația Basrabiei. Sprijinul venit din țară
fără nicio îndoială a fost unul substanțial , a fost decizional și faptul că armata română s-a refăcut
întradevăr după anul1917 și-a revenit,vigoarea ei dar să nu uităm că în Basarabia existau cohortele
moldovenești.. Împreună au știut să apere populația românească a Basarab și după ian 1918 când
fusese declanșată o politică, trebuie să spunem de guvernul central bolșevic după reacțiile pe care le
avuse Ulianov Lenin de atac în Basarabia erau pregătite dincolo de Nistru cohorte foarte mari care
trebuiau să atace și să distrugă totul. Ei au reușit să intre în Chișinău pe 6 – 7 ianuarie dar nu au reușit
10

să lichideze autoritățile legitime ale puterii de sat a Basrabiei de atunci lucru pe care încercau să-l
afirme istoricii sovietici. Dlor și dlor care ar fi în fond beneficiile pentru Basarbia ale unirii de la 1918?
În primul rând Basarabia care nu participase în sec al 19 lea la acel proces de formare a națiunilor
prin unirea de la 1918 a trebuit să intre într-un proces rapid de modernizare să ardă etapele., să
conștientizeze niște lucruri care nu au fost deloc simple. În 22 de ani spunea dl Steresau făcut foarte
multe lucruri., Basarabia interbelicăa atins un nivel de dezvoltare economică și demografică pe care
nu l-a mai atins niciodată nici în perioada sovietică. Nivelul pe care îl avea sâ amintim de ceea ce
însemna viața culturală, de apariție a teatrului național , de apariție a muzeului pinacotecii Chșinău
de apariție a instituțiilor superioare de învățământ să mai amintim erau spre exemplu 52 de
publicații literare n-au mai fost vreodată în Basarabia. Astfel că G Călinescu vorbeaîn celebra sa
istorie a lit române de la origini până în prezent de o pulverulență de reviste literare în Basarabia .
Basrabia s-a integrat perfect în cultura română și europeană a timpului. Din păcate s-a întâmplat
ceea ce s-a întâmplat. Actul de ocupație prin forță soviet din 1940 reocuparea din 1944 și
consecințele pe care le-am suportat cu toții prin instaurarea tot de către sovietici a regimului
comunist în Romania. Este important să ne dăm seama că fără cei 22 de anim când Basarabia s-a aflat
în cuprinsul firesc al țării noi astăzi n-am mai fi existat în Basarabia nu ne-am mai fi cunoscut limba
istoria n-am fi avut coloană vertebrală și conștiința faptului că facem parte dintr-o cultură, națiune o
spiritualitate europeană.
Vă mulțumesc!
Discurs acad. Ioan Aurel Pop
Distinși reprezentanți ai autorităților centrale și locale,
M-am decis și eu să nu evoc cronologic întâmplările legate de unirea Transilvaniei cu Țara din mai
multe motive unul este că anul 1918 este un an rotund și al tuturor românilor și uneori noi în Ardeal
vorbim prea apăsat despre 1 decembrie și ni se reproșează că 1 dec e doar un episod din unirile
noastre. Și așa este în mare parte cu toate că Transilvania reprezintă astăzi în frontierele actuale și în
limitele actuale ale României cam 40% din teritoriu și populația a ceea ce numim Țara Românească
astăzi oficial așezată pe hartă. Ceea ce nu-i puțin lucru. În al doilea rând vreau să vă reamintesc că
toate actele unirii din 1918 de la Chișinău din 27 martie pe 9 aprilie de la Cernăuți din 15 pe 28 nov și
de la Alba Iulia din 18 n0v pe 1 dec toate au frumusețea și rotunjimea lor seamănă foarte mult între
ele dar au și particularități. DE PILDĂ DACĂ CITIM ACTUL UNIRII Bucovinei ne încântăm de
frumusețea redactării de lipsa oricărei condiții în privința apartenenței Bucovinei la Romania de
mesajul care vine ca o metaforă frumoasă pornită din codrii aceia ai vechiului ținut pe care românii îl
numeau ARBOROASA. Dacă ne uităm la Alba Iulia vedem și acolo câteva lucruri care nu s-au petrecut
nici la Chișinău și nici la Cernăuți. Iar un asemenea lucru este prezența aproape în miez de iarnă a
peste o sută de mii de oameni care au dat conținut deciziilor forului conducător. La Chișinău am avut
Sfatul Țării la Cernăuți Congrsul General al Bucovinei. Numai la Alba Iulia am avut Marea Adunare
Națională sau cum îi plăcea să spună lui Slviu Dragomir și contemporanilor lui ”Mărita Adunare
Națională cu peste 100000 de oameni care au dat greutate acelei extraordinare rezoluții pe care a
citit-o episcopul și apoi cardinalul Iuliu Hossu de-a dreapta lui cu episcopul și viitorul patriarh Miron
Cristea. Ceea ce afost o mărturie extraordinară a coeziunii acestui popor. Dar n-am să evoc nimic din
toate acestea și îngăduiți-mi în timpul care îmi este acordat să fiu ceva mai critic și să vă reamintesc
ce mai spun românii în anul Centenarului. Câteodată cetățenii români și altădată chiar și străinii. Iată
că suntem în adoua parte a anului de glorie pe care vrem să-l facem an de glorie alcentenarului Marii
Uniri când tot mai mulți oameni au ocazia simt nevoia , primesc invitații să se pronunțe în spațiul
public în legătură cu unirea și cu Țara. Altminteri, până acuma îgăduiți – mi să vă spun că suntem
între noi mari împliniri faptice în acest an nu am realizat. Dar de vorbit vorbim și de scris scriem
destul de mult. Nu e rău în sine numai că rostirile acestea mai ales când evorba de oficiali, oameni
politici și analiști, analiști politici și reporteri sunt luate de unii ascultători cititori și privitori drept
11

literă de lege. Și între ele se strecoară și luări de cuvânt partizane se strecoară și răutăți și inexactități
grave., pe cre nu le-am merita noi ca popor în aceste momente pe care le vrem solemne dar nu știm
cum să le facem solemne. Aș începe cu sigla aceasta, am fost și provocat să o fac mai devreme, de dl
Constantin Stere Romania 100. Sigur că ea este înșelătoare. Noi care știm despre ce este vorba ne
bucurăm 100 românia , Romania 100 este împlinirea unui vis al nostru. Dejalea lui au răposat și moșii
și părinții. Dar un om politic român ca să fiu mai exact un cetățean român aș fi declarat când am
văzut sigla că Romania are 100 de ani de existență pe când o altă țară vecină cu noi are peste 1100 de
ani de existență. Și atunci mi-am adus aminte că ar i bine să precizăm că noi celebrăm 100 de ani de
la marea Unire sau de la desăvârșirea statului unitar român sau de la Romania întregită sau alinteri
dar nu să mai zicem Romania 100. Pentru că Romania sau Țara Românească cele două noțiuni sunt
absolut sininime realitatea politică și teritorială există de peste 1000 de ani. Noi istoricii știm când
apar prima dată în istorie romaniile sau valahiile sau țările românești. Sigur că aici se face la noi o
confuzie voită de unii și acceptată din naivitate de alții că numele și realitatea de Romania sunt noi și
atunci ar trebui să fim mai modești. Dar și astăzi sunt oameni care nu zic Romania când se referă la
pământul acesta zic Țara Românească. Bunica mea n-a zis niciodată România ea care era născută în
AustroUngaria zicea ”La noi în Țara Românească portul e așa, mâncarea e așa, înmormântarea se
face așa, în țara Românească. Dar sunt oameni astzi care spun că Romania e una și Țara
Reomânească e alta. Atunci îngăduiți-mi să spun că Anglia e una și England e alta pentru că England
înseamnă Țara Anglilor, atunci Germania e una și Deschland e alta. Trebuie să cădem de acord că
Doeschland înseamnă tradus literal Țara Germanilor. Dacă Romania și Țara Românească sunt realități
diferite atunci trebuie să afirmăm că și realitățile adiacente sunt diferite. Dar nu are cum să fie așa.
Se spune despre un grec simpatic și favorabil nouă Daniil Filipide că a introdus romania în conștiința
publică europeană și românească prin 1816 când a publicat la Leipzig istoria și geografia României.
Păi nici atunci nu era Romania pe hartă. De cel a zis atunci Romania? De ce în sec. 16scribii noștri
ziceau am dat-o de preslavonie per pre Românie. Limbile se confundau cu neamurili atunci. În Biblie
scrie despre limbile cele păgâne referirea fiind făcută la neamuri. Cu alte cuvinte realitatea de Țară
Românească e la fel de veche ca și realitățile altor țări din jurul nostru. Recent un oficial mai spunea
ceva legat de Marea Unire, că ar trebui să fim atenți pentru că citez” Romania e singura țară rămasă
în picioare dintre cele făurite după primul război mondial în cond. În care Iugoslavia și Cohoslovacia
au dispărut. Oare așa să fie ...s-o fi găndit la mica înțelegere, poate nici nu știa de ea. Mai întâi că
aceste federații nu au dispărut ci s-au reașezat după principiul etnic național. Ci și Cehia și Slovacia au
de sărbătorit și ele centenar acuma pentru că Slovacia vreme de o mie de ani a fost sub stăpânire
străină, nu a fost niciodată independentă. Și Cehia aproape la fel de pe vremea podigrazilor din sec.
15 după ce a intrat sub habsburgo nu a mai avut statut de independență. Iar țările slavilor de sud și
ele și-au recâștigat existența cam după cum s-au format ele după primul război mondial când însă au
decis să formeze federația slavilor de sud care s-a numit oficial atunci Regatul sârbilor croaților și
slovenilor. Dar nu sunt numai astea, ni-i vorba numai de aceste țări ci este vorba de țările baltice
Estonia Letonia Lituania. Noi uităm că și ei sărbătoresc 100 de ani de existență chiar dacă a fost o
mare sincopă în această sută de ani datorită regimului lui Stalin care le-a ocupat. Polonia sigur că ea
nu mai e pe hartă așa cum era atunci dar Polonia toatălumea știe a reînviat după primul război
mondial. Cu alte cuvinte arhitectura Europei așa cum s-a conturat ea după primul război mondial e o
relitate care există până astăzi. Ce mai auzim în contextul unirii? Că Romania s-a format târziu și s-a
înscris greu în Europa cu mari derapaje dictatoriale în secolul al 20 lea. Remarca nu are fundament
Romania e o țară recentă, ar trebui să stea mai liniștită un pic și să nu se gândească prea optimistă la
viitor. Remarca izvorăște poate din ignoranță dacă nu poate din rea voință. Romania nu s-a format
târziu ci s-a unificat târziu. Țările Românești cu voievozi în frunte avem pomenite în istorie de la
începutul mileniului al doilea. Dupâ anul 1100 1200 toți sunt voievozi și conduc țări ale valahilor. Prin
urmare Romania nu s-a format târziu ci s-a unificat târziu. Și trebuie să fim atenți al aceste formulări
în al doiea rând citez ” derapajele dictatoriale nu aulegătură cu momentul unificării statale și al
desăvârșiri unității politice. Italia și Germania cu care e comparată de obicei Romania ca perioadă
cronologică a formării au cunoscut întradevăr dictatura fascistă respectiv nazistă dar acest lucru s-a
12

petrecut din variate motive unele date de crizele și frustrările de după primul război mondial din cele
două mari puteri. Iar Romania a trăit o dictatură sui-generis prin 1938 1940 când în fapt rgele Carol al
2 lea a instaurat un regim cum știe toată lumea de autoritate personală destul de dur pe alocuri și cu
măsuri clare antisemite. Dar n-a fost un regim hitlerist cum am văzut iarăși într-o publicație periodică
recentă scris negru pe alb Antonescu a colaborat cu legionarii nici o jumătate de an. Din sept 40 până
în ian 41. Iar apoi aguvernat prin dictatură militară în alianță cu Germania și cu Italia fiindcă era
vreme de război. Firește a fost promovată alianța țării cu Germania și au fost luate măsuri gravede la
desființarea democrației parlamentarepână la politica antisemită pe care am pomenit-o. Dar aproape
toată Europa de atunci a cunoscut astfel de regimuri condamnate și condamnabile. Iar dacă luăm
perioada 918 938 atnci nu avem cum să nu recunoaștem că romania a avut două decenii de
democrație imperfectă firește democrație românească sui – generis cu rotativă guvernamentală care
era inaugurată încă din sec 19. Putem să găsim toate tarele acestei democrații dar în Ungaria regimul
dictatorial s-a instaurat în 1920 iar în Germania în 1933. În alte țări cam la fel adică n-are rost să ne
punem cenușă în cap dacă nu e cazul. Iar dacă cel care s-a referit la asta se referea la
dictaturacomunistă trebuie să ne reamintim că pe easta ne-a adus-o tancurile sovietice și tancurile
sovietice. Și abia apoi a fost continuată cu instruimentele locale care s-au găsit destule. Cu alte
cuvinte regimurile noastre totalitare nu au nicio legătură cu marea Unire cum se încearcă acuma că
unirea făcută rău a condus în Romania la dictaturăț De asemenea ideea că Romania s-a format târziu
și că târziu a devenit monarhie e la fel de inexactă. Țările Românești s-au unificat târziu dar ele există
de peste un mileniu etnogenezei iar monarhia de drept divin pentru că domnul era la noi din mila lui
Dzeu a fost foma noastră de guvernare încă de la începuturile statale. Secole de-a rând dianstia
noastră modernă de Hohenzolern devenită prin Ferdinand dinastie de Romania nu a adus în Romania
monarhiaci monarhia constituțională care e cu totul altceva. Forma noastră de guvernare a fost
monarhicăde când avem noi și am avut alcătuiri pe care le-am numit voievodate, principate și așa
generic state. Iarăși din dorința de a sublinia formele fără fond sau occidentalizarea târzieunii aduc ca
argument slavonismul cultural și ortodoxia. Se știe că românii sunt un popor dual. Dacă nu
multilateral. Dual spun pentru că o parte a lor își revendică originea în ocident, o altă parte în răsărit
și slavonismul și ortodoxia ne-au marcat existența secole de-a rând. Și fac parte din ființa noastră. Nu
suntem mai latini, nici mai puțin latini cu ortodoxia și slavonismul cultural. Acestea au fost niște
realități care au pătruns pe un fond preexistent și Petre P Panaitescu nu îl pomenesc aici decât ca pe
un mare savant a fost un mare mare istoric al evului ediu românesc, cum știți a precizat aceste lucruri
de mult într-un studiu fascinant și după aceea într-o carte care se cheamă Perioada slavonă la români
și ruperea de cultura apusului. În care zice că ortodoxia și slavonismul departe de a ne fi împiedicat să
funcționăm tocmai că ne-au permis să existăm în condițiile unui popor pastoral agrar situat la
limitele Europei occidentaleca encavă latină la Porțile Orientului. Și noi istoricii nu avem dreptul să
chestionăm lumea , ce-ar fi fost dacă n-ar fi fost pentru că noi nu știm exact nici cum au fost lucrurile
care au fost și menirea noastră cred că este întâi să lămurim aceste lucruri. Firește că aș avea multe
să mai spun dar vreau să vă reamintesc enumerativ câteva din aceste inadvertențe, alții le spun
aberații care se rostesc în anul centenarului. Ce am auzit ieri ...s-o mai lăsăm cu aspirațiile noastre
occidentale că am stat 500 de ani sub turci. Păi dacă noi am stat 500 de ani sub turci atuncea bugarii
și sârbii sub cine au fost? Și cum au stat, că noi nu am avut pași și bei în fruntea țărilor noastre decât
pe la margine când au început să rupă așa câte o bucățică dar nucleul țărilor noastre și în zona
extracarpatică și în zona intracarpatică a rămas mereu un nucleu creștin și românesc. Cum să spui în
anul de grație 2018 că am stat 500 de ani sub turci? Atnci să ne mai supărăm că în universități
occidentale suntem asimilați cu pașalâcurile, cu villaietele, ieri am auzit acest lucru.
Alții spun să ne schimbăm imnul deoarece nu corespunde realității. L-ați auzit aici cântat, dar ce
Marseilleza mai corespunde realității? Marselleza îndeamnă la luptă contra Germaniei și Germania e
în alianță cu Franț acuma. Și face politica Europei. S-a trezit cineva în Franța să zică să nu se mai cânte
Marseilleza? Imnul este elaborat într-o perioadă istorică și transmite un mesaj. Al nostru dacă nu ar fi
transmis un mesaj Deșteaptă-te române! N-ar mai fi fost cântat de-a lungul vremii după 1848 dar în
13

momente grele unii români le-au reamintit altor români să se deștepte adică să se trezească . Tot așa
în trecut când te trezeai dimineața, nu erai întrbat dacă te-ai trezit ci Te-ai deșteptat? Și pe urmă
metfora a schimbat sensul. Alții zic în anul centenarului să schimbăm stema că nu exprimă toate
simbolurile românești. E adevărat dar atâtea simboluri frumoase românești sunt pe stemă , acuma că
s-a adăugat nși coroana ardelenii mei sunt acuma foarte supărați că nu există simbolul românilor
ardeleni pe stemă și că Transilvania e cu alte simboluri. Românii n-au fost un popor heraldic în
Transilvania că n-au avut dreptul să aibă steme și eu nu am simbol istoric să pun acolo. Pentru că
românii erau considerațilocuitori de rang secund. Născuți să fie slugi. Și atunci nu au avut un simbol
heraldic de-a lungul vremii. S-au chinuit Barițiu și ceilalți în sec 19 să facă unul dar nu este unul care
să vină din tradiție. Dar avem bourul Moldovei, avem vulturul sau acvila Țării Românești. Avem
atâtea lucruri care îi evocă și invocă pe români în stemă. Sigur că se mai aude căar fi bine să înlocuim
sărbătoarea națională de la 1 dec că exprimă mumai unirea Transilvaniei, nici nu mai are rost să
vorbim aici că eu v-am spus că 1 dec semnifică toată unirea. Toată unirea într-un proces, ea nu s-a
terminat nici astăzi cum zicea d-l Stere dar nu avem ce face atâta cât afost. Și în fine ultima problemă,
nu ultima ca existență să acordăm autonomie teritorială pentru că așa prevede Rezoluția de la Alba
Iulia. Nimic mai fals. Vă rog să luați rezoluția și să vedeți că oamenii aceia au fost oameni înțelepți. În
rezoluția de la Alba Iulia se folosește de 2 ori cuvântul autonomie. Odatrâă e substantiv și odată e
adjectiv. Autonomie se folosește ca autonomie provizorie pentru toată Transilvania până la reunirea
onstituantei ceea ce s-a și respecta adică marele sfat naționalși consiliul dirigent și-au încetat
activitatea când s-a întrunit constituanta. Așa au decis ei. Și doi.....se cere autonomie pentru toate
confesiunile și religiile din stst. Nu este precizată una sau alta. În rest nu se cere autonomie teritorială
pentru niciun fel de etnie. Nici măcar pentru etnia de bază din statul român pentru români. Și atunci
cum să vi în anul centenerului și să invoci astfel de lucruri? De aceea cred că ar trebui să învățăm de
la acea generație care a făcut unirea și care a primit dreptul să chivernisească Țara Românească
pentru prima oară prin români, să învățăm cum au făcut-o pentru că atunci în fruntea țării erau
oameni de stat cate și-au luat în mâini misiunea de refacere a unității poitice a acestui popor prin
valori de civilizație.
Chiar dacă suntem în momente de cumpănă și chiar dacă de la educație până la sănătate și de la
încrederea în prezent până la planurile de viitorparcă nu mai suntem apabili să închegăm lucrurile eu
mai cred în îndreptareși mai cred în bine pentru țara asta cu o condiție: să punem pe picioare
educația. Dacă renunțăm la educație înseamnă că renuțăm la sănătatea minții. Și pregătim generații
de oameni manipulabili și manipulați și atunci misiunea noastră ca educatori, profit că e și dna
ministru Andronescu aici care s-a gândit se gândește și se va gâdi cu drag la educație atunci dacă ne
gândim la educație vom elimina și analfabetismul funcțional vom elimina și neșcolarizarea copiilor de
vârstă școlară...ce rușine în Europa sec 21 să nu putem noi școlariza noi pe toți copii de vârstă școlară
când Cuza a reușit să-i aducă la școală pe toți copiii de vârstă școlară 4 ani de zile fiindcă am introdus
învățământul acela obligatoriu și gratuit. De aceea cred că ar fi bine să ne preocupăm mai puțin de
politică și mai mult de viață și să alocăm o parte rezonabilă nu numai din buget ci și din energiile
noastreeducației și sănătății și să pregătim acest popor cu minte sănătoasă în corp sănătos și atunci
cred că și destinul marii uniri va fi sărbătorit la 1 dec 2018 așa cum se cuvine.
Discurs acad. Răzvan Teodorescu
Onorate autorități,
Atunci când prietenul meu, Constantin Stere mi-a telefonat și m-a întrebatdespre ce aș dori să
vorbescîntâmplarea făcea că în biroul meu se afla un foarte bătrân ardelean, un intelectual unii îl știți
din presă profesorul Ovidiu Bojor care face parte dintr-o familie din părțile Mureșului care vă este
atât de drag dumneavoastră și care mă adusese o broșură pe care mărturisesc că nu o cunoșteam
care se numește ”De la Tisa la Budapesta” și care este în texte și imagini saga anului 1919, despre
care noi nu vorbim astăzi, vom vorbi la anu. Este povestea de fapt a stăvilirii amenințării Bella Kun
14

este momentul în care armata română a ocupat Ungaria, a ocupat Budapesta și în care mai ales
generalii români de foarte mare valoare Prezan Măldăresc, Moșoiu au conceput o strategie care era
uneori în acord alteori în dezacord cu comisia interaliată aceea care s-a creat în vederea de fapt
încheierii tratatului de la Paris și din acest punct de vedere avem foarte mult de învățat despre felul
în care România deabia unificată a știut să joace un rol în această parte de Europă. Și cum știți nu
intru în detalii Budapesta este ocupată sunt o serie întreagă de măsuri care se iau pe tot teritoriul
Ungariei de către armata română. Important este că în acele momente care pentru foarte mulți
trebuie să o spunem era și un moment de revanșă mai ales pentru ardeleni era limpede ce înseamnă
acest lucru. El marele apostol al neamului rostește niște cuvinte care se găsesc în această broșură pe
care o să v-o ofer ca să o aveți pentru biblioteca cursurilor dvs. Spune Iorga: Suntem în vara lui 1919 ,
la Budapesta n-am căutat să jignim mândria unui popor adesea legat în istorie cu al nostru și care a
lăsat în Ardeal atâtea mii dintre membrii săi. Și am afirmat dreptul nostru asupra Ardealului unde
nația noastră se sprijină pe vechimea de locuință pe ppreponderența numerică, pe așezarea
geografică și mai ales pe voința liber exprimată a majorității locuitorilor săi azi cetățeni egal
îndreptățiți ai statului român. Și ne-a chemat acolo nu o dușmănie oarbă exprimată printr-un atac
brutal asemenea necesități nu le-am dorit și nu le dorim. Momentul pe care l-a reprezetat Iorga la
Iași atunci când a rostit faimosul său discurs care este unul antologic și care a fost amintit aici , apoi la
București Iorga scrie aceste cuvinte în momentul în care este ales președinte al Camerei Deputaților
în 1919 până în 1920. E momentul de zenit politic al lui N Iorga . Acesta a fost nu momentul său
ministerial e momentul ca să dau un singur exemplu în care Iorga îl scoate de la Văcărești pe Tudor
Arghezi care știți că împreună cu Slavici era arestat pentru colaboraționism. Am spus că din acest
punct de vedere anul 1919 semaqănă puțin cu 1990 în care s-au reglat niște contui uneori cu temei
alteori fără temei , îțelegeți la ce mărefer. Ei bine acest moment 1919 o să-și aibe centenarul la anu,
mai trebuie să ne gândim foarte bine cum ne vom manifesta în acel moment și mă bucur că este aici
un diplomat atât de distins precum dl T Meleșcanu și un alt diplomat atât de distins dl A Năstase. Va
trebui să fim extrem de atenți pentru că știm că la Budapesta se pregătește ceva apropo de
centenarul Trianonului. 1919 este un moent în care pentru Romania viziunea poate să fie o viziune
triumfalistă prin care Iorga o amendează foarte clar în relația firească cu vecinii noștri acel moment a
fost un moment în care armata română a ajutat Ungaria și a făcut imposibilă o apropiere care putea
fi fatală României. Între Ungaria și Rusia istoria joacă feste și astăzi istoria joacă feste și dl Orban și V
Putin nu știu în ce măsură cunosc acest episod dar pentru ei ar fi o injecție extraordinară de
optimism. Apropierea Ungaria Rusia a existat și Romania în același moment a jucat un rol pe care se
cade să-l cunoaștem. Vreau să vă spun aici și îmi pare bine că colegul șipreședintele meu Ioan Aurel
Pop a vorbit deja despre niște lucruri de fapt despre harta geo – politică a Europei răsăritene Europei
centrale Răsăritene felul în care în 1918 această lume s-a conturat. Noi doamnelor și domnilor
suntem astăzi moștenitorii lui 1918 din toate punctele de vedere. Nu trebuie să ne gândim numai la
spațiul nostru românesc trebuie să ne gândim la tot spațiul care marge de la Baltica până în Balcani.
Este foarte interesant ce se întâmplă în 1917 1918. Vă reamintesc numai cele trei mari imperii
sucombă pentru că în 1917 se formează republica sovietelor în tâi în formula guvernului Lvov a
guvernului Kerenski și apoi a guvernului condus de Lenin. De fapt era Svetlov cel care conducea
teoretic noua republică, este momentul în care 1918 Carol I de Habsburg abdicăși este momentul în
care abdicăMehmet al 5 leapenultimul sultan al Imperiului Otoman. Ce se formează în acest spațiu..?
Efoarte interesant să vezi structura Europei în 1918 1919 20 și anii următori... Se formează în zona
baltică la care s-a referit profesorul Pop cele trei republici care ieșiseră din sistemul țarist. Curând
aveau să reintre în sistemul imperial sovioetic dar asta este altceva...E foarte interesant sunt trei
republici Baltice o republică care este Polonia și toate cele patru state republicane care se
formeazăapropo de ce spunea prof Pop au imediat regimuri dictatoriale. Este regimul Petz, regimul
Smetona, regimul Ulmanis și în Polonia regimul Pilsuțki . Ei cu mult înaintea noastră intră în această
problemă republici care sunt cu regimuri autoritare pentru că situația din Europa după 1918 1919
chema la asemenea structuri. Nu în primul rând așa cum spune mereu Germania nazistă a adoptat
această formulă Rusia a avut cu mult mai mult o influență din acest punct de vedere asupra fostelor
15

țări care aparținuseră imperiului. A patra țară condusă de Josep Pilsuțki regimmautoritar patru state
ieșite din sistemul imperial rusesc predominant austriac în parte care își formează aceste structuri
republicane autoritare. Alături două republici dmocratice și federative în același timp. Austria și
Cehoslovacia care deabia se formaseră. Asta într-oparte cu care noi ne învecinăm. Eo foarte
interesantă a geografiei politice a Europei est centrale. La sud sunt patru monarhii toate formate în
sec 19 cu tradiții foarte vechi medievale dar sunt monarhii care aparțin sec 19 cu dinastii străine
pregătesc acum pentru un colocviu care va avea loc la Bruxelles și care va fi închinat regalităților
ceva privitor la motivul prințului străin în monarhiile sud estului european. Tot în 1918 se petrec
transformărie de acolo pentru că Boris al 3 lea își începe domnia în 1918 în Bulgaria, Ferdinand își
începuse cu doi ani înainte domnia aicea, George al 2lea de Gluksburg în Grcia acum își începe
domnia iar Alexandru I karagheorghevici acuma își începe domnia. Sunt niște momente esențiale
1918 este un moment fundamental pentru noua generația de monarhi. Și atenție cu excepția
Romaniei noua generație de monarhi va aluneca foarte repede în ceea ce intaraseră și republicile
nordice. În dictaturi sau în domnii autoritare. Noi vorbim întotdeauna de Carol al 2 lea , eu sunt un
republican care ține foarte mult la Carol al 2 lea Carol al 2 lea da, a avut un moment foarte important
de dictatură...este aici prietenul Țurlea care s-a ocupat mult de camarila și de momentul Carol al 2 lea
dar Carol al 2 lea o face deabia în 38 și nu este o dictaturăși este un regim de autoritate monarhică
are se va termina în 40 întradevăr cuo dictatură regală dar Grecia lui George al 2 lea și al generalului
Metaxas dar Iugoslavia lui Alexandru i dar bulgaria lui Boris al 3 lea toate acestea începute în 1918
vor merge către 1940 cu unele domnii foarte lungi în sisteme din acestea dictatoriale. Asta era
Europa moștenirea lui 1918. Este pentru noi foarte important este Romania cea mare dar noi am
reușit să păstrăm dacă ne gândim bine mai multe structuri democratice mai multă formulă de viață
europeană dacă vreți decât celelalte țări din jur. A fost momentul 1940 care oarecum ne-a egalizat pe
tți, republicile baltice republica Polonă, înainte de asta Republic Cehoslovacă care pățise ce pățise în
1938 și toate monarhiile de care v-am vorbit. Lecția politică a lui 1918 în această parte de Europă
este deosebit de importantă. Și se cade să o cercetăm întotdeauna în comparație cnu putem vedea
ce s-a întâmplat doar în Romania sau ce s-a întâmplat în marile puteri Germania și Uniunea Sovietiă și
vecinii noștri mai mici sau mai mari sunt din acest punct de vedere pilduitor dar și cu asta închi spre
cinstea românilor poate că latinitatea lor orientală le-a dat această libertate de spirit și unor
politicieni șiîntre ei a fost și N Iorga. Romanii au păstrat în această perioadă mai mult în această
perioadă de 2 decenii tradițiile democrației occidentale decât celelalte popoare din jur e drept cu o
singură excepție notabilă dar acela nu este un popor din jur ci unul mai îndepărtat, e vorba de cehi. .
Cehii sunt cei care poate mai mult decât românii au păstrat democrația și structuirile democratice,
dar după ei imediat venim noi cu mult mai mult decât prietenii noștri sârbi , prietenii noștri bulgari și
nu mai vreau să vorbesc de prietenii noștri unguri crea au măcar un merit acela că nu uită niciodată
istoria lor. Noi nu avem acest merit doamnelor și domnilor și în acest an al centenarului o dovedim.
La un momentdat exasperat de cum merg lucrurile cu sărbătorirea centenarului care nu e numai
2018 ci este și 2019 și 2020 spuneam erezia că aș vrea să fiu ungur în comitetul tRianon de la
Budapesta. Ăia măcar știu ce fac.
Mulțumesc!

Discurs Adrian Năstase


Dle preș al acad ...
E un act de curaj să vorbești de Titulescu în casa lui Iorga dar opână la urmă descoperim în relațiile
interumane din perioada interbelică lucruri pe care le cunoaștem din alianța noastră politică și
intelectuală. De ce spre ex Iorga goga sau Brătianu aveau o puternică aversiune mai ales în anii 30
față de Titulescu ...totuși m-am gândit că ar fi interesant să vorbesc despre Titulescu aici și pentru că
am descoperit în urmă cu mai mulți ani scrisori foarte importante de corespondență între Iorga și
16

Titulescu în La Hoover arhive în SUA nu știm încă foarte bine cum au dispărut o parte din
documentele Titulescu...în anul 40 sau știm dar nu vrem să spunem...în orice caz am reușit să facem
căteva zeci de mii de copii după acele documente care sunt extrem de interesante. Relația dintre
Iorga și Titulescu poate fi văzută în diverse momente , în modalități diferite, în relații mai bune, mai
rele, în perioada în care spre exemplu Titulescu era ambasador la Londra îcepând cu 1921 el îl invita
pe Iorga să vină să ținămconferințe acolo, Iorga însă datorită faptului că nu vorbea englezește s-a
jenat să vină să țină conferințe la Oxford la Cambrige dar în orice caz Titulescu l-a ajutat să traducă și
să publice în Anglia lucrări deosebit de valoroase. De ce e Titulescu interesant în perioada sărbătoriri
centenarului Marii Uniri în primul rând deoarece el a avut un rol important în comitetul Național
Român la Paris a avut un rol important în comitetul lui Tache Ionescu apoi în condițiile firești în care
acceptăm că nu putem să izolăm anul 1918 de contextul european și de anii care au urmat ..cred că
este important să subliniem încă de pe acum că tratatul de la Trianon a fost semnat din partea
română de N titulescu și Ioan Cantacuzino...deci rolul lui Titulescu în ceea ce privește semnarea unui
document fundamental de recunoaștere a Marii Uniri sau cel puțin zona Transilvaniei eu cred că ar
trebui subliniat acest lucru în mod special. Poate ar fi trebuit să amintesc discursul lui din 1915 de la
Ploiești ...era firesc în 1915 când el pleda pentru intrarea în război și alături de Franța și Anglia discurs
onsiderat exemplu de oratorie...titlul acestui discurs extrem de cunoscut inima României sigur
vorbea despre Ardeal în contextul respectiv dar discursul după părerea mea are o valoare largă și
cred că merită să fie recitit în aceastălumină.... apoi Titulescu a fost cel care s-a ocupat de chestiunea
reparațiilor de război...timp de ani de zile și dacă veți avea răbdare să mă ascultați o să vă prezint
spre exemplu lista pierderilor României așa cum a fost comunicată la Conferința de pace care este
extrem de instructivă. Pe de altă parte el este cel care timp de 6 ani sau chiar mai mult aproape 8 ani
s-a ocupat de litigiile legate de octanții unguri, și doar în 1931 la Haga a reușit să rezolve aceste
chestiuni foarte complexe...legate de reformele agrare și de exproprierile ori pentru cauze de
utilitate publică, despăgubirile cerute de ungurii care erau în Transilvania, au optat pentru cetățenie
ungară și au considerat că exproprierile s-au făcut într-un mod discriminatoriu și în felul acesta au
începu câteva sute de procese în comisii de arbitraj de la Paris.El a reușit să negocieze într-un mod
foarte înțelept și a reușit să compenseze sume cerute de către aceștiacudspăgubirile de război în
felul acesta s-au compensat cheltuielile respective și practic nu a mai trebuit ca statul român să
plătească în plus. Pe de altă parte Titulescu a avut unrol xtrem de important î Europa interbelică în
diplomația acelei perioade. ...disputele lui cu Iorga deși am găsit scrisori foarte frumoase în
corespondența dintre cei doi dar mai ales în anul 1937 într-un context electoral ...în Neamul
Românesc Iorga este extrem de acid la adresa lui Titulescu...și ideea lui Iorga era că cei care luptă
pentru a păra interesele românești în interiorul ării sunt mai importanți decât cei care călătoresc în
afară...să mă scuze dl ministru...și apără interesele țării în afară. ...și a fost o dispută permanentă
într ei pe care o putți găsi în corespondența dintre ei, articole de prsă șamd...Titulescu îi spunea însă
lui Iorga că ceicare sunt în țară po fi comparați cu infanteriștii din tranșee...cei care merg să apere
interesele țării în afară sunt cei care merg cu avionul și văd mai bine liniile de pericol...E adevărat că
cei care sunt în tranșee sunt într-un pericol mai amre dar cei care merg în felul acesta în străinătate
sunt singuri și adeseori sunt sub untir extraordinar de puternic...ar fi foarte multe de spus ...eu însă
vă vorbesc puțin și despre cartea lui căci asta ers intenția principală am reeditat la Fundația Titulescu
această carte a lui...estte vorba de un manuscris al lui din 1937 Politica externă a României ...în care
el explică de fapt toate momentele importante de politică externă,,,toate dilemele... toate lucrurile
pentru care a fost criticat și scos din guvern...în august 1936. Și în 37 scrie ...realizează acest
manuscris dar nu-l publică pentru că Carol II un mare adept al literaturii și culturii i-a interzis să
publice această carte și prin intermediul ...mai târziu printr-o lege pe care guvernul Goga a adoptat-o
spunândui-se foarte clar că i se va retrage cetățenia dacă publică această carte...el cu frustrările pe
care le avea în mod evidentse bănuia că acest manuscris se voia extrem de dur ceea ce și este în
prima parte dar în mare măsură el explică momente importante, felul în care a tratat agresiunea
Italiei asupra Abisiniei, sancțiunile de la Kiga Națiunilor împotriva Italiei ...abordările lui în legătură cu
stabilire a relațiilor diplomatice cuRusia...de fapt cu Uniunea Sovietică în 1934 și în înțelegere cu
17

litvinov...de aici acuzații foarte puternice împotriva lui...apoi unele dintre lucrurile care în mod
evident le vom înțelege mult mai bine în legătură cu organizațiile regionale cu sistemul de securitate
colectivă așa cum a fost el imaginat care sigur știm acum tot acel sistem al Ligii Națiunilor s-a prăbușit
sub presiunea revoluțiilor din Germania. ...și Italia bineînțeles. Eu însă mă refer și la câteva lucruri
concrete din acest volum. Care mi se pare absolut remarcabil și poate fi citit ,...deci manuscrisul
acesta a fost găsit în arhivele ministerului de Externe...păstrat acolo...de fapt obținut cu mare
greutate în anii 60 și după aceea și dl ministru Meleșcanu s-a ocupat de această chestiune și cartea a
apărut abia după 1990. Este o carte care cred că ar trebui să circule mai mult. Este un ghid de
învățătură pentru diplomați pentru istorici el explicând multe dintre puncele mai sensibile din politica
europeană interbelică...De ce insist pe aceste chestiuni?...pentru că sigur Marea Unire a fost foarte
importantă dar ea a trebuit ...bine a fost pregătită cu înțelepciune în diferite zone de comitete de
oameni politici șamd....și în Franț și în Anglia și în alte părți dar după aceea a fost marea bătălie în
cadrul negocierilor conferințelor de pace... a urmat însă o perioadă extraordinar de dură aceea a
consolidării și apărării Marii Uniri față de valurile de revizioniosm care au reapărut la sfârșitul anului
1920 și în anii 30...și aici cred că trebuie să învățăm de la Titulescu și nu numai ce trebuie să facem și
astăzi într-un proces care e continuu căci în definitiv degeaba prelungim această abordare a
centenaruluidoar cu doi ani pentru că până la urmă vom avea numeroase alte momente care să
justifice o apărare în continuare a acestei mari realizări care până la urmă a fost afectată în anii40
...care are nevoie de strategii în anii noștri șamd...dar eu vreau să vă rog să-mi permiteți să cirez
acum nu neapărat din Titulescu ci dintr-o lucrare de Liga Națiunilor Ddin San Francisco ..o carte care a
fost tradusă în Romania în 1946 o carte scrisă de către Genevieve Tabouin...una dintre cele mai
interesante analiste de politică externă, jurnalistă și foarte apropiată de zonele de deciziedin
franța...Iată apropo unele dintre aspectele care au fost prezentate aici ...un fragment pe care G T în
care se referă și la Titulescu ...vorbește despre felul în care îcepuse să apară norii negri în politica
europeană pornind de la 1933 și asasinarea lui Duca la Sinaia...în ziua următoare GT s-a întâlnit cu
ambasadorul german Ronald Kesler și vobind despre asasinarea lui Duca îi spune
ambasadorulrespectiv: vedeți...la Berlin se spune că vreo 5 – 6 asasinate poilitce ar economisi un nou
război. ...iar Germania ar obține din partea Europei tot ce își dorește. ..și apoi ambasadorul spune
mai departe: ei bine, întâi Dolfus...Dolfus era cel care se opunea AnȘlusului...se pera poate să fie în
1933...discuția aceasta...s-ar putea ca el să fie omorât de ai lui deoarece anlușusul capătă din ce în ce
mai mulți aderenți acolo. După părerea celor de la Berlin al doilea asasinat ar trrebui să fie al regelui
Iugoslaviei...ei spun că dacă n-ar fi el s-ar isprăvi cu unitatea iugoslavă și cu politica ei de alianță cu
Franța...apoi ar vrea să mântuiască și cu Romania...mai ales cu Titulescu aliatul neclintit al Parislui și
al Londrei...deci cred că rezultă de aici felul în care era privit Titulescu ca apărător al granițelor de
după al 2lea război mondial și ca stâlp ca obstacol împotriva atacurilor revizioniste....Nu continui aici
cu aceste comentarii deși GT spune că în definitiv chiar dacă Dolfus, regele Alexandru al Serbiei și
Bartou în locul luiHeriot pa care de fapt îl vizau germanii în acel moment pentru eventuale asasinate
spune că au scăpat Beneș și Titulescu dar chiar dacă au scăpat de pimnal și de bombă ele au fost
victimele politice ale celui de al 3 lea Rech...ceea ce este foarte adevărat..scos din guvern în 1936 a
murit în Franța în martie 1941...Apropo de destinele paralele Iorga murind în 1940 ...până la urmă tot
într-un destin care i-a ținut împreună în mare măsură chiar dacă în anumite perioadeau fost separați
printr0o anumită animozitate ...dar vă mai dau un element care să ajute la înțelegerea pioziției lui
Titulescu în perioada interbelică în apărarea rezultatelor conferințelor de pace. .. GT se referă la
proiectul unui așa numit Pact în patru...pe care premierul britanic în acel moment îl propunea în aș
fel îcât anglia cu Franța Germania și Italia să încece să găsească soluții pentru cererile ..în definitiv
revizioniste ale Germaniei și Italiei...A ieșit un scandal teribil pentru că Titulescu a mers la Quai
orsaille la ministerul de externe și spune încerc să găsesc citatul exact...iată ce spunea în cartea ei GT:
mica înțelegere era pur și simplu furioasă...la 6 aprilie la Paris Titulescu făcu o scenă îgrozitoare lui
PaulBoncour...glasul lui pute fi auzit de la un etaj la altul la Quai d orsalle. Ceea ce mi se pare
interesant pentru felul în care un demnitar român, un ministru ...asta era puterea lui Titulescu...sigur
că a fost criticat pentru nenumărate lucruri dar el a reușit să se impună într-un mod extarordinar în
18

pilitica europeană...deci Franța renunță la misiunea ei sacră de protectoare a micilor puteri ...atunci
vom merge înainte fără ea...striga ministrul român...nu suntem atât de părăsiți de zei încât să nu
putemgăsi prieteni mai statornici...prietenii mai statornice , mai curajoase, și chiar dacă am rămâne
singuri nu nea-am ploconi în fața clubului vostru , al păcii...am primit misiunea să vă previn cinstit că
revizuirea tratatelor ar însemna războiul...deci este o relatare impresionantă care arată modul în care
diplomația românească în acea perioadă conducea într-un fel politca Angliei revizionistă, a țărilor
mici și milocii......și sistemele de securitate colectivă aveau atunci rol de a daăuga la mecanismul Ligii
Națiunilor aceste garanții suplimentare... vă spuneam, probabil că știți...pentru o perioadă de timp
foarte tânăr Titulescu a fost și ministru de finanțe...și în această calitate în 1921 Titulescu trimite
către delegația româniei în comisia de reparații de la Paris o radiogramă cu elementele, cu
documentele care să fie susținute în ceea ce privește reparațiile de război...e adevărat că nu s-a
obținut mare lucru până la sfârșit ...Romania a obținut cam 1% ..de fapt ceea ce a rămas de la celalți
în momentul în care au împărțit despăgubirile de război. Dar asta ar merita o altă discuție. Iată doar
câteva elemente din această listă: numărul total al cererilor de pagube de război ale particularilor
este de 1150000 iar suma cerută ca despăgubiri este de 12miliarde lei aur...până în prezent s-au
judecat 725000 de cereri pentru care s-au acordat de către comisiuni 5,1 miliarde lei
aur....Coeficientul de reducțiune este de 34% din valoarea declarată...și pe urmă pagubele pricinuite
particularilor clasificate în diferite feluri bunuri pierdute...servici șamd...a fost o perioadă care
întradevăr s-a ocupat intens de aceste chestiuni ...nu o să spun public dar Titulescu în proiectul lui de
reformă fiscală ...poate că din cauza asta a fost schimbat...a propus impozitul progresiv... ceea ce
sigur că are o valoare anecdotică... probabilă...în orice caz după 1921 el a plecat la Londra cum
spuneam a fost ambasador în Marea Britanie până la momentul când a devenit ministru de
ezterne...dar iată o mică parte din corespondența dintre Titulescu și Iorga...iată ce-i spune Iorga lui
Titulescu: într-un fel reluând ideea pe care el a formulat-o în acel studiu extrem de cunoscut despre
propaganda externă...după părerea mea ar trebui citit și recitit ..apropo de ceea ce nu mai știm să
facem suficient de bine...îi spune Iorga lui Titulescu...Eu nu cred că o bună propagandă e inutilă
pentru o țară care din nenorocire are o presă așa de rae...ar fi trebuit să nu citesc fraza asta . Ce fac
cehoslovacii și sârbii e o minune și ei nu au oameni cu autoritatea și talentul dumitale...îi scia Iorga lui
Titulescu la 6 febr 1924... desigur că ar fi de ajuns să spui un cuvânt hotărât pentru că această
neglijare a noastră de către editori să dispară...sigurIorga făcea și un anumit loby publicarea în
engleză a lucrării lui cunoscute d eistoria românilor...Titulescu l-a ajutat în această
chestiune...Aproape că n-am vorbit de cartea aceasta a lui Titulescu căci bănuiesc că veți avea
curiozitatea să o citiți...totuși câteva fragmente care mi s-au părut mai interesante ...”când vor fi
înțelese diferențele dintre aceste două poilitici...în sfârșit explică el care sunt acestea ...se va vedea
că politca externă nu este ca o mașină fără șofer...care continuă să meargă singură pe drumul pe care
trebuie să-l urmeze și că elementul personal joacă un rol mult mai amre decât am putea să
credem...Apoi o chestiune importantă pe care el o subliniază în mai multe rânduri în această carte de
justificare...am dorit o politică de independență pentru Romania...pot declara în mod ferm că atâta
timp cât am fost ministru al afacerilor externe nu am primit niciodată ordine din afara
frontierelor...Unde este Romania pe care am lăsat-o? ...Iată un răspus apropo de întrbarea lui Valeriu
Matei pentru că în definitiv în 1937 el își punea întrebări în legătură vu perioada de câteva luni de
când plecase de la externe...totuși el explică că până la urmă pot fi...întreaga mea viață este intim
legată de lupta de apărare a țării...pe toate fronturile și explică moment cu moment pe mai multe
pagini felul cum a reușit să marcheze interesele românești sau apărarea lor, promovarea lor...și un
citat care cred că ar merita să fie folosit și în piețele publice în ceea ce privește puterea în sfera
politicii externe ea este condiționată de un element fără de care nicio activitate diplomatică nu poate
fi niciodată încununată de un succes real și durabil...stabiliatea. ce într-un fel descoperim adeseori. Se
justifică foarte amplu pe chestiunea relațiilor cu Uniunea Sovietică. Fără a intra în amănunt o să spun
că de fapt el a preluat o idee mai veche vorbind în ceea ce privește Basarabia de faptul că la 1812
Imperiul Otoman nu putea să cedeze Rusiei Țariste ceva ce nu-i aparținea...asta este teza de bază din
punctul de vedere al dreptului internațional. Apoi el sigur mai adaugă anumite elemente pornind de
19

la anumite documente interbelice dar și de la faptul că Uniunea Sovietică intrase în Liga Națiunilor cu
frontierele pe care le avea atunco. Și în mod evident Basarabia nu făcea parte din ea...Acuma o
chestiune care sigur ar fi meritat un comentariu mai amplu felul în care în 1937 prefigura sfârșitul
războiului care urma să vină. Si el spune următorul lucru: sunt convins că victoria va fi de partea
Franței Angliei URSS și SUA...chiar dacă acestea din urmă ar acorda Europei doar un sprijin
moral...Deci în 1937 el avizajează sfârșitul războiului cu victoria acestor puteri...aș vrea să vă trezesc
pe cât este posibi curiozitatea de a privi, de a citi această carte și de a vedea că până la urmă N
Titulecu chiar dacă nu s-a înțeles într-un mod exemplar cu N Iorga a făcut parte din aceeași generație
a celor care au contribuit la realizarea Marii uniri și au dorit să o apere în interior sau în exterior. Și
cred că acest mod de a privi ceea ces-a întâmplat în 1918 trebuie să ne ajute să înțelegem sau să
realizăm și noi ca acțiune astăzi. Spunea cineva mai devreme că identitatea națională se sprijină pe
ceea ce este limba comună dar mi s-a părut extrem de ciudat că în ultimul timp românii sunt
dezbinați printr-un cuvânt care nu există în dicționar....și felul în care reușim să ne creem singuri
probleme ar trebui să ne dea de gândit. Mă bucur să fiu din nou aici, am să vă fac și eu un cadou, o
carte pe care Fundația N Titulescu a retpărit-o de curând Steagul, Stema Română, însemnele
domnești și trfeele ...o carte a col. Năsturel de la 1903. Este o carte absolut minunată cu toate
steagurile, însemnele de armată, este o carte extraordinară apropo de Țara Românească și de felul în
care până la urmă românii și-au colorat stindardele de luptă sau politice.