A N U L V I L No. 3. Novembrie, 1 9 3 7 .

SATUL SI SCOALĂ 9 9

REVISTA LUNARĂ PENTRU

EDUCAŢIE Şl ÎNVĂŢĂMÂNT
•unm

S U M A R U L :

Arhitect O. M. Gantacuzino : Satul românesc 65

Dr. A. Roşea. Conflictele emotive ,70
Dr. Heinz Brandsch : Dr. Onisifor Ghibu, (Trad. V. Beneş) 73
Dr. L. Bologa : Pe marginea unor observaţii referitoare la fişa pedagogică . 85
G. Capriş, învăţătoare — Cluj. Păreri despre un Abecedar 87

Cronica :

Dl. Cheorghe Cantacuzino. — Examenul de gradul 11. — Efectele culturii

fizice. — Bursa celui mai leneş. — Sănătatea copiilor legitimi. — Sărbăto­
rile legale. — Controlul şcolilor primare în Jugoslavia, (Zaharia Petre). —
Congresul innvăţătorilor delà Oradea. (N. Nistor,) — Şcoala Italiană modernă,
(Adolphe Ferriere.)

Cărţi — Reviste : »

Copilul, (C. J . ) — 1. A. Basarabescu : Moş Stan. (C. I.) — Imnurile naţio­

nale. — Istoria filosofiei moderne. (N. B.) — Monografia mitropolei orto­
1
doxe române a Ardealului. (N Nistor). — „Din datina Basarabiei '. (N. Nis­
tor.) — Revista generală a învăţământului. — „Serviciul Gazetelor".

Institutul de Arte Grafice „ARDEALUL" Cluj, strada Memorandului No. 22

1 9 3 7
 Satul şi Şcoala
Redactată de C. 1ENCICA şi D. GOGA, profesori.

Corespondenta pentru redacţie :

Constantin Iencica Str. Mârzescu Nr. 2 1 , Cluj.

Corespondenta pentru administraţie:

JDimitrie Goga Str. Mârzescu Nr. 4, Cluj.

Abonamentul 120 lei pe an pentru învăţători: 150 lei pentru şcoli şi comi­
tetele şcolare.
*
Răspândiţi această revistă printre prieteni şi cunoscuţi. In ea se oglindes c
ideile şi acţiunea celor care doresc ridicarea satelor şi a şcoalei primare.

Cine nu înapoiază, în timp de 10 zile delà expediere, exemplarul ce i s'a

trimis, este considerat abonat şi aşteptăm costul abonamentului.

Amintiţi-vă că hârtia, tiparul şi lucrul sunt scumpe ; revista se susţine numai

din abonamente. Trimiteţi-ne deci, neîntârziat, costul abonamentului pe adresa
Administraţiei, str. Mârzescu No. 4 Cluj.
*
In loc de chitanţă, numele abonaţilor pe anul în cars, se trece pe pagina a
3-a a copertei.

Manuscrisele primite la redacţie nu se înapoiază.

*
Lucrările şi revistele primite la Redacţie vor fi amintite la Bibliografia acestei
reviste.
*
Domnii abonaţi cărora le lipsesc numere din revistă, sunt rugaţi sä le ceară
printr'o c. p. delà Administraţie, str. Mârzescu No. 4. Cluj.
 .,SATIL ŞI ŞCOALA" — No. 3. Anul VII. Koemvrie, 1937.
S A T U L R O M . L N E S C
S a t u l e c e a m a i f r u m o a s ă po­
doabă a p ă m â n t u l u i românesc.
In el se g ă s e s c t o a t e p r e m i s e l e ci­
vilizaţiei n o a s t r e . P r i n felul lui
de a se p i e r d e î n v e r d e a ţ ă , cu a s -
pectu-i de g r ă d i n ă , s a t u l r o m â ­
nesc a f i r m ă a c e a înţelegere a na­
turii şi a c e a n o ţ i u n e s e n s i b i l ă a
vieţii c a r e se r e s t r â n g e î n t o a t e
arterele noastre populare.
F i e c a r e p o p o r îşi h o t ă r n i c e ş t e
zarea precum ştie: Italienii cu
c a m p a n i l e şi c u p o l e , F r a n ţ a cu s ă ­
geţile catedralelor, G e r m a n i a cu
t r u f i a b u r g u r i l o r , ţ ă r i l e din n o r d
cu a c o p e r i ş u r i l e l o r î n a l t e şi g r e ­
le, cele din spre M e d i t e r a n a c u
t r a n d a f i r i u l o l a n e l o r , o r i e n t u l cu
geometria domurilor albe ori
s c u m p s m ă l ţ u i t e , i a r n o i cu şin­
drila locuinţelor ţărăneşti care ră­
sare, o d a t ă c u t u r l a b i s e r i c i i şi
cumpenele puţurilor, deasupra
frunzişurilor.... p a r c ă u n a r t i s t a r
fi i n t e r v e n i t î n t a b l o u l l i b e r a l n a ­
turii cu c â t e v a u ş o a r e t r ă s ă t u r i
de c ă r b u n e , r e p e d e s c h i ţ a t e .
Ceea ce c a r a c t e r i z e a z ă p e i s a j u l
r o m â n e s c e l i p s a lui de o s t e n t a t i -
v i t a t e . O m u l se a f i r m ă d i s c r e t p r i n
belşugul naturii, cu o o a r e c a r e
cuvioasă umilinţă.
O t â r l ă ce ş e r p u i e ş t e s p r e z a r e ,
o p ă d u r i c e de dafini, m a i d e p a r t e
u n ş i r de plopi, o f â n t â n ă l â n g ă
1
) C o n f e r i n ţ ă ţ i n u t ă l a 2 9 S e p t . a. e. î n
Studioul ^Societăţii de difuziune radio-
telefonic'ă.
o râpă, un puţ în fundul unei
vâlcele s p r e c a r e p ă ş e i c cu î n c e t i ­
n e a l ă v i t e l e şi p r i n t r e m u r u l u m ­
b r e l o r u n e i livezi, a l b u l v i u a l
u n o r c ă s c i o a r e vesele... i a t ă s a t u L
A m a u z i t pe m u l ţ i o a m e n i carer
v o r b e s c de „ c i v i l i z a ţ i e " f ă r ă a şti
p r e a b i n e ce î n s e a m n ă a c e s t c u ­
vânt, plângându-se de a s p e c t u l
ş u b r e d p e care-1 dă u n s a t d e - a l
n o s t r u şi c o m p a r â n d u n a ş e z ă ­
m â n t r u r a l r o m â n e s c cu satele?
u n o r ţ ă r i din o c c i d e n t .
E i v o r b e s c cu a d m i r a ţ i e de g o s ­
p o d ă r i i l e b o g a t e , b i n e zidite, de­
m u l t m o ş t e n i t e , î n g r ă d i t e de z i ­
d u r i î n a l t e , cu î n t i n s e c u r ţ i prim
c a r e se p ă t r u n d e t r e c â n d pe sul>
p o r t a l u r i de c a s e m a s i v e , cu o b l o a ­
n e v e ş n i c t r a s e şi de a c e a o r â n d u -
i a l ă p e r f e c t ă l a c a r e v o i n ţ a şi r ă b ­
darea omenească au ajuns prin-
t r ' u n l u n g ş i r de g e n e r a ţ i i .
A iubi şi a a d m i r a ce face v e c i ­
nul este m a i totdeauna un înce­
p u t de progres... m ă c a r v i r t u a l . D e
aceea... d e p a r t e Ce noi g â n d u l de
a i r o n i z a o a s t f e l de tendinţă.
Totuşi, o atare admiraţie nu tre­
bue să ne facă nedrepţi faţă de
ţ a r a n o a s t r ă şi de g o s p o d ă r i i l e
saîe. S a t u l r o m â n e s c e s t e a t â t de
c a r a c t e r i s t i c R o m â n i e i şi r a s e i r o ­
mâneşti, î n c ă nici-o părere, nici-o
imixtiunea a statului sau a parti­
c u l a r i l o r , n i c i - o t e n d i n ţ ă de a ş a -
zisă civilizaţie nu va s c h i m b a ten­
dinţa ţărănească a aşezămintelor
săteşti.
 S u n t în p l a s t i c a a r h i t e c t u r i i ţ ă ­
r ă n e ş t i u n e l e r e g u l i tot a t â t de
i m u a b i l e c a şi cele a l e g r a i u l u i
românesc. P r e c u m aceste reguli
a l e g r a i u l u i n u pot fi a l t e r a t e de
n e o l o g i s m e ori c â t de m u l t e a r fi,
n i c i r e g u l e l e i z v o r î t e din v e c h e a
t r u d ă a ţ ă r a n u l u i şi a d a r u l u i s ă u
de a c r e a i n t i m i t a t e în c o m p l i c i ­
tate cu natura, n u v o r p u t e a fi
v ă t ă m a t e n i c i de t e n d i n ţ e l e m o ­
d e r n e , n i c i de m a t e r i a l e l e m o d e r ­
n e , n i c i de n e p r i c e p e r e a g o s p o d ă ­
r i e i n o a s t r e oficiale.
V o i u l ă s a e c o n o m i ş t i l o r şi s o c i o ­
l o g i l o r s a r c i n a de a e x p l i c a s a t u l
d i n p u n c t u l l o r de v e d e r e . E u în­
să, v o i u î n c e r c a s ă - m i t r a g c o n c l u ­
ziile analizând plastica după care
un a t a r e sat ni se î n f ă ţ i ş e a z ă .
Deci, hai să trecem printr'un sat
c u m u l t ă l u a r e a m i n t e şi p a ş i î n ­
ceţi.
A c e l s a t v a fi u n d e v a , c â n d p l a ­
i u l î n c e p e s ă fie î n d o i t de p r i m e l e
dealuri, la adăpostul ' prafului
d r u m u r i l o r , m a i în a p r o p i e r e a u n e i
a p e , r e t r a s de l u m e . Nu-i v o m şti
numele, nici judeţul. E un sat ca
m i i de s a t e , al c ă r u i clopot s u n ă
c a un g l a s de copil, i a r în s e r i l e
de v a r ă se a ş t e r n e p e s t e d â n s u l
c e a ţ a a l b ă s t r i e a f u m u l u i din ve­
tre. L a intrare, întâlnim o fântână
c a r e c u r g e sub o i c o a n ă ş t e a r s ă .
S a t u l n u e n o u . P ă m â n t u l şi-1 ţ i n e
delà moşia unei mănăstiri astăzi
p ă r ă s i t ă , d a c ă n u de D u m n e z e u ,
d a r cel p u ţ i n de o a m e n i . P r i m e l e
g o s p o d ă r i i pe c a r e le î n t â l n i m
sunt nouă-nouţe. Aicea şi-au făcut
c a s e u l t i m i i î n s u r ă ţ e i , c ă c i î n sat
nu m a i e loc. Unele case nu sunt
m ă c a r isprăvite. Ele nu mai au
ş i n d r i l ă pe a c o p e r i ş , ci ţ i g l ă . I n
l o c u l s t â l p i l o r de l e m n ai p r i d v o ­
r u l u i , a i c e a s'au zidit a r c a d e de
c ă r ă m i d ă . Cu t o a t e c ă a c e s t e l o ­
c u i n ţ e n o u ă a u r u p t c u u n e l e obi­
ceiuri, însuşindu-şi forme m a i no­
bile, ele n ' a u p i e r d u t n i m i c din
tradiţionala înfăţişare a căscioa-j
r e i o r c u s t u f ori ş i n d r i l ă . E l e a f i r ­
m ă n u m a i dorinţa duratei, voinţa
u n e i a ş e z ă r i m a i t r a i n i c e şi p o a t e ]
încercarea unei gospodării care s l
t r e a c ă de h o t a r u l a u n e i s a u d o u ă :
generaţii. După aceste prime case,!
c â t e v a livezi n e î n g r ă d i t e ne des-J
p a r t de s a t u l m a i v e c h i u . A i c e a !
m a i t o a t e a c o p e r i ş u r i l e s u n t de^
şindrilă, casele, unele mai mari,'
a l t e l e m a i m i c i , u n e l e cu o făşie'i
a l b a s t r ă în j u r u l f e r e s t r e l o r , a l t é i
le cu flori l u c r a t e în t e n c u i a l ă ,
toate având însă uşoara colonadă
de l e m n c a r e î n t i n d e s t r a ş i n a pes-:
te f e r e s t r e , se î n ş i r ă d e - a - l u n g u l
străzilor care urmează un desemn,
fantezist. D a r a s t a nu e decât o
aparenţă. S i m ţ i f o a r t e b i n e căj
toate a i c e a sunt făcute cu soco­
t e a l ă , n u m a i c ă s o c o t e a l a n u se
s p u n e s a u p o a t e a fost u i t a t ă , c ă c i
a fost f ă c u t ă de b ă t r â n i şi cei c a r e
a u v e n i t m a i pe u r m ă a u p r i v i t - o
f ă r ă a-şi p u n e î n t r e b ă r i .
Satul nu e nici prea bogat, nici
chiar sărac. Unele gospodării sunt
m a i îngrijite, cu garduri bine lu­
crate, case încăpătoare, grajduri
şi h a m b a r e a v â n d şi o g r ă d i n i ţ ă
cu flori spre s t r a d ă . U n e l e s u n t
î n s ă a p r o a p e p ă r ă s i t e şi de n ' a r
l ă t r a u n c â i n e în c u r t e , ai c r e d e
că nu m a i sunt stăpâni.
înaintând mereu printre gardu­
r i l e de l e m n ori cele î m p l e t i t e din
nuele, ajungem la o biserică veche,
dar ruinată. Ţ ă r a n u l care m ă în­
soţeşte îmi spune că a s t a e bise­
rica cea veche, acuma părăsită,
c ă ş'a c o n s t r u i t u n a n o u ă m a i l a
deal. B i s e r i c u ţ a s e a m ă n ă , ca şi
s a t u l , c u s u t e de a l t e b i s e r i c u ţ e
r o m â n e ş t i , cu u n p r i v d o r de c o ­
l o a n e m a s i v e , u n a c o p e r i ş de t a b l ă
r u g i n i t ă şi u r m a c â t o r v a sfinţi pe
t e n c u i a l a cojită. Mergem până la
b i s e r i c a c e a n o u ă . In f a ţ a ei se î n -
 tinde o m i c ă p i a ţ ă c u u n m o n u ­
m e n t al e r o i l o r . L n s o l d ă ţ e l p a t e ­
tic s t r â n g e l a piept, î n t r ' u n g e s t
de b a l e r i n ă , u n d r a p e l s f â ş i a t . T a ­
re s t r ă i n de s a t e m i c u l m o n u ­
ment, pe s o c l u l l u i de c i m e n t
. s c l i v i s i t şi l i n s p â n ă l a d i s p e r a r e ,
pe c a r e s u n t î n ş u r u b a t e p l ă c i l e
de m a r m o r ă c u l u n g u l p o m e l n i c
al o s t a ş i l o r din a c e s t s a t , c a r e n u
s'au m a i î n t o r s şi c a r e , c u s i g u r a n ­
ţă, n ' a u a v u t n i c i u n l î n t i m p u l
războiului u n gest asemuitor ace­
lui al s t a t u e i . M ă t r e z e s c clin l i n i ş ­
tea mea. Spiritul m e u c r i t i c se
deşteaptă usturat. Dar nu e nimic
de f ă c u t . I n z i l e l e noastre, i n d u s ­
tria m o r t u a r ă a monopolizat glo­
ria. Pe vremuri era contrariul.
Arta funerară e r a s u s ţ i n u t ă şi
d e s v o l t a t ă pe t e m e l e g l o r i e i . Ce
b i n e a r fi fost o s i m p l ă c r u c e c u
numele soldaţilor morţi, săpaţi în
-«a.
P r e o c u p a t de s t a t u e a de m ă r i -
, m e redusă, nu m ' a m uitat la bise­
rică. E a e s t e f o a r t e m a r e , deşi
neîncăpătoare-. Toate economiile
ţ ă r a n i l o r , t i m p de m a i m u l t e de­
cenii, a u fost a d u n a t e p e n t r u a
î n ă l ţ a a c e s t l ă c a ş de r u g ă c i u n e .
T o a t e e c o n o m i i l e s ' a u dus p e n t r u
ca b i s e r i c a s ă a i b ă c â t m a i m u l t e
t u r l e , s t â l p i î n m i j l o c u l ei, u n a-
c o p e r i ş de t a b l ă , p i c t u r i de b â l c i u ,
o t â m p l ă din i p s o s v o p s i t şi i g r a ­
sie în ziduri. B i s e r i c a e de s t i l u l
m o n u m e n t u l u i de a f a r ă . î n t r e b .de
a u t o r . Mi se d ă n u m e l e u n u i a n ­
t r e p r e n o r n e c u n o s c u t , c u c a r e de
altfel s a t u l e î n p r o c e s .
I e s obosit de a t â t a u r â ţ e n i e . B i ­
s e r i c a a s t a s e a m ă n ă , din p ă c a t e , c u
s u t e de b i s e r i c i zidite d e l à r ă z b o i u
î n c o a c e , î n miile' de s a t e c a a c e s t a .
î n t r e b de p r i m ă r i e . î n s o ţ i t o r u l
£aeu p a r e c a m r u ş i n a t şi n u r ă s ­
p u n d e . I n s f â r ş i t tot u m b l â n d d ă m
de c ă s u ţ a ş u b r e d ă de tot şi t a r e
p r o s t î n t r e ţ i n u t ă , cu o t a b l ă r u g i ­
n i t ă a g ă ţ a t ă de u n s t â l p , c a f i r m a
u n e i i n s t i t u ţ i i f a l i m e n t a r e , pe c a r e
scrie: Primăria comunei cutare.
M ă u i t n e d u m e r i t spre o m u l c a r e
binevoieşte a m ă conduce prin sat:
„Vezi c o a n e , î n c e p e el s ă p o v e s ­
tească, primăria sta înainte într'o
casă cu chirie. Aicea locuia un om
pe care-1 c h e m a Ş c h i o p u l l u i G h i -
mici. N'avea niciun neam din
partea locului. Neprezentându-se
n i c i u n m o ş t e n i t o r , s'a m u t a t p r i ­
m ă r i a î n t r â n s a . Ce s ă f a c i ! T o t e
b u n ă , c a s ă a d ă p o s t e a s c ă n i ş t e do­
sare".
D a r hai m a i departe. V ă d prin­
t r e t r u n c h i u r i l e u n o r duzi ş c o a l a
tip, c a r e - ş i d e s f ă ş o a r ă s i l u e t a e i
de m a g a z i e p r o s t l u c r a t ă , f ă r ă a-
teliere, cu o prea m i c ă grădină,
fără' bibliotecă, cu o c a n c e l a r i e
neîncăpătoare, cu aspectul e ur­ ;
suz şi s e a r b ă d . D a r de a c e s t s u ­
biect vom vorbi altă dată.
A m t r e c u t a p r o a p e p r i n tot s a ­
tul. A m ajuns l a celălalt capăt, n u
d e p a r t e de c i m i t i r , h o t a r c u u l t i ­
mele gospodării. Doi bondoci cio­
p l i ţ i î n f o r m ă de c r u c e ţ i n u ş i l e
c i m i t i r u l u i . U n r â n d de p l o p i î l
h o t ă r n i c e s c în spre vâlcea. Cru­
cile, t r o i ţ e t o a t e , î n g h e s u i t e c a o
c e a t ă î n m a r ş , s u n t a p l e c a t e de
v â n t . U n e l e m i c i şi de p i a t r ă , a l ­
tele î n a l t e de l e m n , u n e l e c u z u ­
g r ă v e a l ă ş t e a r s ă de m u l t , a l t e l e '
î n c ă p i c t a t e c u sfinţi î n c u l o r i de
ouă încondeiate, dar toate umile
şi s i m p l e î n a c e e a ş i s ă r a c ă f r ă ţ i e .
Totuşi această armonie a resem­
nării este brutal î n t r e r u p t ă de
trufia vulgară a unui mauzoleu
de c i m e n t , c u u n î n g e r de t a b l ă , c a ­
r e t r â m b i ţ e a z ă p e c u p o l ă . Ori u n ­
de a c e s t s o i u de m o n u m e n t e s u n t
oribile, dar aicea e chiar o pro­
f a n a r e a t ă c e r i i şi a c u v i i n ţ e i . „ P e
cine vesteşte veşniciei acest î n g e r
de t a b l ă ? " î n t r e b î n c ă o d a t ă p e
c ă l ă u z a m e a . „ P ă i , s ă vedeţi....
a i c e a a u fost n i ş t e o a m e n i c a r e
a u f ă c u t p a r a l e şi s ' a u d u s l a o-
r a ş . P r i m u l d i n t r e cei c a r e se î m ­
b o g ă ţ i s e r ă , a f ă c u t şi el a c e l s o i u
de casă. Noi credem î n s ă că m a i
b i n e şi m a i c r e ş t i n e s c e s ă d o r m i
în pământ, decât între zidurile
igrasioase".
— „ D a r o a m e n i i a c e ş t i a n ' a u a-
vut un conac, o casă în s a t ? "
— „ B a da, n o i a m t r e c u t p r i n
f a ţ a ei, v e n i n d a c i . A c u m stau
j ă n d a r i i c u c h i r i e î n ea, c ă c i din
n e a m u l acela numai cu ocazia
u n e i c a m p a n i i e l e c t o r a l e m a i cal­
c ă c i n e v a pe l a n o i " .
M ' a m s u i t pe o m o v i l ă din a p r o ­
p i e r e , s ă p r i v e s c s a t u l î n t o t u l lui,
p e n t r u a-1 î n ţ e l e g e m a i b i n e , p e n ­
t r u a s t r â n g e î n a c e l a ş i g â n d în­
ţ e l e s u l a c e l u i ţ e s u t de s t r ă z i şi de
p o t e c i , de c u r ţ i , de g r ă d i n i şi de
c a s e . S e v e d e p r e a b i n e de a i c e a
de s u s c u m a î n c e p u t s a t u l , u n d e
a u fost p r i m e l e g o s p o d ă r i i a l ă t u r e a
de b i s e r i c a c e a v e c h e , c u m a u ve­
n i t pe u r m ă s ă se a ş e z e şi a l ţ i i î n
j u r u l întâilor sosiţi, c u m au cres­
cut r a m u r i primului drum. D a r
se m a i î n ţ e l e g e c e e a ce n u se v e d e
c ă satul s'a aşezat între adă­
p o s t u l a c e s t u i d e a l şi i z v o r u l
de l a i n t r a r e a s a t u l u i , n i c i p r e a
în v a l e c a s ă n u d e a de ape, n i c i
p r e a în c o a s t ă , c a s ă s c a p e de v â n ­
t u r i . T o t u l e f i r e s c şi s i m p l u . S a ­
t u l a c e s t a p a r c ă a r fi t r e b u i t s ă
fie totdeauna aicea, hotărni­
cit de p ă d u r i c i de dafini, de l i ­
vezi, de i s l a z u r i şi de l a n u r i . U n
s i n g u r d r u m d u c e p â n ă l a s a t şi
nu pătrunde mai departe prin
moşii.
D a r din a c e a s t ă c u v i i n ţ ă se des­
p r i n d e c e v a n e l i n i ş t i t o r şi s t r ă i n .
Ç a n i ş t e p i e t r e a r u n c a t e f ă r ă so­
coteală într'o grădină, şcoala, bi­
s e r i c a , m o n u m e n t u l şi m a u z o l e u l
a p a r s t r ă i n e de sat... s t r ă i n e şi jig­
nitoare.
S t r ă i n e de f o r m ă , j i g n i t o a r e caţ.
gând.
A i c e a s'a î n t â l n i t s a t u l c u sear—
bădele concepţii delà oraş. Dar-
î n t r ' u n o r a ş , u r î t u l l â n g ă u r î t , se-
pierde. O s t a t u e r a t a t ă l â n g ă a»
b i s e r i c ă r a t a t ă , a l ă t u r e a de o c a ­
s ă r a t a t ă , se n e u t r a l i z e a z ă î n a n o ­
nimul prostiei.
A i c e a s'a a t e n t a t î n s ă u n e i f r u ­
m u s e ţ i i m a n e n t e . S i de a c e e a , p r o ­
blema e mai gravă.
S ă n e g â n d i m p u ţ i n l a ea, căci»
d o a r e v o r b a de f a ţ a ţ ă r i i n o a s t r e . .
L a n o i , se dă î n s e m n ă t a t e s c r i ­
s u l u i şi n i c i d e c u m formei... de*
p a r c ă n ' a m şti c ă u m a n i t a t e a s e
î n d r e a p t ă în b u n ă p a r t e o»
civilizaţie vizuală. Si atunci v a
v e n i o zi c â n d v o m fi j u d e c a ţ i ş r
n i se v a c o n t e s t a d r e p t u l de a f a ­
ce p a r t e din a c e a c i v i l i z a ţ i e . Ş r
a s t a din v i n a n o a s t r ă . P e v r e ­
m u r i , c â n d se z i d e a u b i s e r i c i pe­
l a noi, ele se c o n c e p e a u şi se r i ­
d i c a u în c a d r u l vieţii m o n a h a l e ,
sub oblăduirea acelor principate-
spirituale, care erau mănăstirile.
Astăzi a c e a s t ă vieaţă e foarte r e ­
dusă, i a r d e s e o r i b i s e r i c a se f a c e -
o r i c u m , de o r i c i n e .
I n c e e a ce p r i v e ş t e ş c o a l a , e a se-
f a c e d u p ă u n m o d e l tip, s t u d i a t l a
m a x i m u m de e c o n o m i e şi s ă r ă c i t
î n c ă din l i p s a de d u h a a n t r e p r e ­
n o r i l o r de p r o v i n c i e . De a c e e a , b i ­
serica seamănă câteodată a gară;
şi ş c o a l a a m a g a z i e de c e r e a l e .
I n v i e a ţ a p a t r i a r h a l ă de l a s a t e -
se s i m t e p r e a p u ţ i n n e v o i a a u t o ­
r i t ă ţ i i . De a c e e a n u se dă v r e o a—
tenţie primăriei. Totuşi primăria,
e î n a i n t e de t o a t e s i m b o l u l u n e i
b u n e g o s p o d ă r i i şi noi ş t i m c ă r o ­
m â n u l e gospodar. D a r el este*
gospodar în hotarul proprietăţii
s a l e şi c u r ţ i i s a l e , d a r n u î n t r ' o
g o s p o d ă r i e c o l e c t i v ă . De a c e e a m u ­
t ă d o s a r e l e în c a s a ş c h i o p i l o r lufi
Ghimici.
 In a r h i t e c t u r a m o d e r n ă , s'a d a t
o d e o s e b i t ă a t e n ţ i e şcolii. S'au
realizat minuni în centrele rura­
le din a l t e ţ ă r i . A c o l o ş c o a l a e u n
i r a i p e n t r u copii şi î n v ă ţ ă t o r i . Cla­
se v e s e l e , s ă u l a r g i , b i b l i o t e c i î n ­
căpătoare, ateliere pentru lucrul
m a n u a l , s ă l i de g i m n a s t i c ă , g r ă ­
dini e x p e r i m e n t a l e , laboratoare,
i a c din f i e c a r e ş c o a l ă s ă t e a s c ă o
m i c ă cetate a civilizaţiei, unde nu
s e î n v a ţ ă n u m a i b u c h e a d a r şi so­
l i d a r i t a t e a s o c i a l ă şi r e s p e c t u l fa­
ţ ă de s t a t u l c a r e a î n f ă p t u i t o a s t ­
fel de ş c o a l ă . iCu f r u m u s e ţ i l e a r ­
h i t e c t u r i i n o a s t r e ţ ă r ă n e ş t i s ' a r fi
p u t u t r e a l i z a l u c r u r i r e u ş i t e şi l a
noi. B i n e înţeles că sunt excepţii
c a r e c o n f i r m ă din p ă c a t e şi m a i
^adânc r e g u l a .
L a t o a t e a s t e a o s ă m i se r ă s ­
pundă că trebuiesc bani mai
m u l ţ i . D a r e u n l u c r u c a r e n u se
fŞtie d e s t u l : frumosul nu e mai
s c u m p d e c â t u r î t u l . F r u m o s u l a-
d e s e a e m a i m u l t o c h e s t i u n e de
h u n ă Cuviinţă d e c â t de a r t ă . A c e s t
prea simplu adevăr ar trebui scris
î n l o c a l u r i p u b l i c e şi p r i n t r e n u r i ,
ca să intre în capul acelora care
gospodăresc satele. Astfel biseri­
cile n'ar m a i s e m ă n a a gară. U n
c u r s de c â t e v a l e c ţ i i de a r h i t e c ­
t u r ă b i s e r i c e a s c ă n ' a r s t r i c a în
învăţământul seminariilor.
I a t ă c a r e - m i e r a u g â n d u r i l e pri­
vind satul anonim, prin care tre­
c u s e m şi pe c a r e - 1 c e r c e t a s e m .
Mă. î n t r e b deci, de ce se opun
două, c o n c e p ţ i i î n h o t a r u l a c e s t e i
mici comunităţi umane. Dintr'o
parte, locuinţele cu t o a t ă a r t a lor,
•a g o s p o d ă r i e i , dintr'altă parte
Opuse l o r , m o n u m e n t e l e o f i c i a l e ;
clintr'o p a r t e v e c h e a şi i m e m o ­
riala tradiţie românească ţe­
sută pe războiul răbdării şi
l a ă t u t ă de v e a c u r i , d i n t r ' a l t ă p a r ­
ie intervenţia nepricepută şi
străină a unor forme inadaptate
anediului rural. Dintr'o parte cu­
viinţă, duioşie, spiritualitate, din­
tr'altă parte anonimul nepăsării.
S a t e l e dau fizionomia ţării. A m
putut vedea că nici m a t e r i a l e l e
n o u ă , n i c i s c h i m b a r e a de c o n d i ­
ţiuni economice nu d e n a t u r a u Ve­
c h i u l fond p e r m a n e n t a l a r h i t e c ­
turii ţărăneşti. In direcţia a c e a s ­
t a evoluţia este asigurată. D a r pe
lângă această civilizaţie a r h a i c ă
intervine civilizaţia nouă, aceea
a R o m â n i e i de azi, c u forţe n o u ă
şi n ă d e j d i n o u ă . E v o r b a de a f i r ­
mare a unei solidarităţi naţiona­
le, a u n e i m â n d r i i r o m â n e ş t i , a l i ­
nei simbolice nouă a formelor ro­
mâneşti. Pe zarea noastră vom
m o d e l a f o r m e c a r e s ă fie i d e o g r a ­
mele propagandei civilizaţiei ş i
culturei noastre în devenire.
Cea m a i u m i l ă bisericuţă, c e a
mai modestă şcoală, trebue să fa­
c ă p a r t e din a c e l p r o g r a m . C ă c i
o r a s ă se a f i r m ă p r i n s c r i s şi p r i n
formă.
A s t ă z i n u se m a i construiesc
m ă n ă s t i r i şi p r e a r a r e c t i t o r i i p e r ­
s o n a l e se m a i r i d i c ă c a n i ş t e r u ­
găciuni răzleţe. D a r în fiecare a n
se c o n s t r u i e s c b i s e r i c i şi ş c o l i .
F i e c a r e din ele p o a t e s ă c o n t r i b u e
l a p r o g r a m u l a c e s t a de î n ă l ţ a r e ,
c h i a r p r i n î n f ă ţ i ş a r e a ei.
iCăci p r i v e l i ş t e a c a r e te î n c o n ­
j o a r ă , v a l e a în c a r e t r ă i e ş t i , d e c o ­
rul acela al vieţii zilnice care t e
c u p r i n d e şi în c a r e ţ i se d e s v o l t a
actele vieţii, a c e a s t ă t ă c u t ă cola­
b o r a r e î n t r e n a t u r ă şi o m s a u m a i
b i n e zis î n t r e D u m n e z e u şi om, e
c e a m a i î n s e m n a t ă c a r t e pe c a r e
p o a t e s'o s c r i e o c i v i l i z a ţ i e .
Ţ ă r a n u l care îşi m u n c e ş t e ogo­
r u l se v a s i m ţ i m a i s o l i d a r c u a -
ceastă. civilizaţie când p a g i n a v a
fi s c r i s ă , c â n d z a r e a l u i v a fi h o ­
t ă r n i c i t ă de c l o p o t n i ţ e şi t u r l e ,
c â n d d r u m u r i b u n e îi v o r î n l e s n i
cărăuşia, când nn mijlocul satu­
lui, a t â t p r i m ă r i a c â t îşi ş c o a l a v o r
avea însemnătatea unui simbol,
 c h i a r p r i n î n f ă ţ i ş a r e a lor, c â n d o-
m u l a c e s t a , c a r e m u n c e ş t e de di­
m i n e a ţ a p â n ă seara, v a simţi în
j u r u l lui o t e m e i n i c ă şi d e f i n i t i v ă
o r g a n i z a ţ i e , din deal î n deal, din
v a l e î n v a l e şi p e s t e ape şi p e s t e
munţi.
I u b i r e a t r e c u t u l u i a s c u n d e a-
CONFLICTELE
Numim conflict emotiv o stare de
nelinişte şi luptă internă rezultată
din c o n t r a r i e r e a unei tendinţe pu­
ternice, fie de către o tendinţă anta­
gonistă, fie de către anumite împre­
j u r ă r i externe, m o r a l e sau mate­
riale. Conflictul poate să fie mai u-
ş o r sau mai grav, t r e c ă t o r sau du­
rabil. O persoană poate fi conside­
rată ca desadaptattă când conflic­
tul are un c a r a c t e r de durabilitate
— care-i stânjeneşte vieaţa de re­
laţie — sau când a recurs la căi a-
n o r m a l e de lichidare, de rezolvare
a conflictului.
Conflicte uşoare sau t r e c ă t o a r e se
întâlnesc destul de frecvent la per­
soanele din populaţia generală, deci
şi la cele n o r m a l e sau c h i a r la cele
cu o constituţie superioară. Numai
c ă aceste persoane reuşesc să înlă­
ture repede discordia şi nu se re­
simt de pe u r m a acestui conflict.
P r i n t r e modalităţile de soluţionare,
în mod mai mult sau mai puţin nor­
mal, a conflictelor, m e n ţ i o n ă m corn"
pensaţia, raţionalizarea, proecţia,
sublimarea şi migraţiunea.
Ce se înţelege prin reacţiuni com­
pensatorii? I n general compensaţia
este, spune W . W a l l i n , un efort de
a disimula s a u a învinge neajunsuri
şi defecte, fie că sunt reale sau ima­
ginare, p r e c u m şi de a dobândi un
sentiment de siguranţă si superio­
ritate. T r ă s ă t u r a indezirabilă pe ca­
r e individul caută să o compenseze
desea nepăsarea sau nedreptatea,
f a ţ ă de p r e z e n t . Noi a m î n c e r c a t -
s ă p r i v i m p r e z e n t u l cu a l e s a l e -
t e n d i n ţ e g r e ş i t e , p e n t r u a putea,
î n t r e z ă r i v i i t o r u l pe care-1 d o r i m
şi pe care-1 v o m m e r i t a n u m a i îrt
l i m i t a î n c a r e o să-1 v r e m cu t ă r i e _
Arhitect G. M. C A X T A C U Z I N O
EMOTIVE.
poate fi un defect fizic sau mintal*,
ori un neajuns social sau e c o n o m i c
T e n d i n ţ a de c o m p e n s a r e se p o a t e
manifesta în două feluri: fie pentru,
a înlătura defectul, fie pentru a d e s - '
volta o trăsătură de c o n t r a b a l a n s a ­
re sau compensare. I n sensul s t r i c t
al cuvântului compensaţia trebue-
limitată la fenomenul acesta din u r ­
mă, deşi termenului i se dă de o b i -
ceiu un înţeles mai larg.
Efortul de compensare poate f£
conştient şi deslănţuit pe cale de
deliberare; de asemenea se p o a t e
desvolta jdin achiziţia gradată şi
discretă de atitudini şi deprinderi
de c a r e individul poate fi i n c o n ­
ştient sau n u m a i marginal c o n ­
ştient; sau poate fi datorit conflic­
telor c a r e au fost conştiente c â n d ­
va, dar c a r e apoi au fost uitate.
Ca exemplu de reacţiune de c o m ­
pensaţie directă, cu scopul de a î n ­
lătura defectul — deci m a n i f e s t a r e
în aceeaşi direcţie în care prezintă
defectul — menţionăm cazul per­
soanelor c a r e prezintă un defect fi­
zic o a r e c a r e şi caută să exceleze î n
manifestări sportive, dans, etc., c a r e
practic sunt îngreunate de defectul
respectiv sau par nepotrivite.
L a a doua modalitate de compen­
sare — desvoltarea unei t r ă s ă t u r i
de contrabalansare — m e n ţ i o n ă m
tendinţa de a se distinge şi afirma
în şcoală, artă, ştiinţă, etc., p e n t r u
a contrabalansa efectul unui fizic
dezagreabil, sau pentru a îndepărta
atenţia celor din j u r , şi chiar pro­
pria sa atenţie, delà cutare defect al
său, fizic, psihic sau social, şi a o
orienta în direcţia în c a r e reuşeşte
să se afirme.
Asemănător, dar nu identic cu
procesul de compensare, este proce­
sul de sublimare. In înţelesul larg
al cuvântului sublimare însemnează
substituirea sau înlocuirea dorinţe­
lor reprobabile prin forme de acti­
vitate compatibile cu aspiraţiile,
idealurile şi etica societăţii. Tendin­
ţele primitive, dezaprobate de socie­
tate, blamabile, îşi găsesc prin su­
blimare o manifestare indirectă în
activităţi aprobate de societate. Aşa
de ex. tendinţele egoiste ale indivi­
dului îşi pot găsi o expresie şi mani­
festare în activităţi care nu întâm­
pină rezistenţa societăţii, cum este
comerţul. Instinctul combativ' îşi
poate găsi o canalizare într'o pro­
fesiune de a r m e sau într'o activitate
plină de primejdii.
In sens restrâns (freudian) subli­
m a r e a poate fi definită ca un pro­
ces inconştient de deviere a ener­
giei impulsului sexual delà forme
brutale sau primitive de manifes­
tare spre scopuri superioare, ne se­
xuale şi aprobate de societate. Cu
alte cuvinte sublimarea este un pro­
ces de purificare şi socializare a se­
xualităţii reprimate; o desexualiza-
re a impulsului sexual. P e această
cale se ajunge, mai bine decât pe
ori care alta, la subjugarea şi do­
minarea aberaţiilor instinctive şi a
nevrozelor. „Dacă sublimarea reu­
şeşte, ea va duce la o reintegrare a
personalităţii, la o descărcare a in­
conştientului şi la o eliberare a eu-
hii nostru inconştient, orientându-1
spre realizări superioare.
T r e b u e să avem însă în vedere că
în unele cazuri procesul de subli­
mare duce numai la un succes tem­
poral sau parţial, iar în alte cazuri
la un complet insucces. Alteori su­
b l i m a r e a poate lua o formă exage­
rată, vicioasă sau c h i a r morbidă, a-
dică sublimarea excesivă duce l a
desvoltarea unei atitudini dezagrea­
bile, la o formă de compensaţie in­
dezirabilă. Astfel un fanatism, de
ori ce natură, poate fi fructul unei
î n c e r c ă r i excesive de expiere sau
purificare. O frică patologică de
moarte poate fi transformată într'o
ataşare m o r b i d ă de un cult miste­
rios de vindecare. Cu toate acestea,
considerată in general, sublimarea
constitue un ,mijloc preţios şi si­
gur de Edaptare a tendinţelor indi­
vidului la cerinţele mediului.
Raţionalizarea este o altă f o r m ă
de apărare, în c a r e individul caută,
pentru sine şi pentru alţii, scuze,
explicaţii, raţiuni sau motive, altele
decât cele reale, pentru a-şi justifi­
ca- anumite atitudini c a r e l-ar p u n e
în conflict cu mediul său, sau oare
i-ar putea cauza oarecari prejudicii
sociale, sau un sentiment de infe­
rioritate; cu elte cuvinte, pentru a
m a s c a vorbe şi atitudini pe care l e
crede blamabile. Astfel de cazuri
pot fi citate cu miile. Act de r a ţ i o ­
nalizare face elevul c a r e pentru a
justifica o notă rea, obţinută la ş c o a ­
lă, aruncă vina asupra dascălului,,
pe care-1 î n c a r c ă cu tot felul de de­
fecte; sau persoana c a r e pierzând
un lucru oarecare, spune că şi aşa
avea de gând să-şi cumpere un a l ­
tul; sau tânărul părăsit de prietena
sa căreia acum îi găseşte o m u l ţ i m e
de defecte şi se m i r ă cum de nu le-a
văzut până acum; sau, în sfârşit,
cazul vulpei care neputând ajunge
la struguri, spune că sunt prea a c r i .
Tot la raţionalizare am putea gru­
pa şi fenomenul de proecţie. Prin
acest mecanism individul p r o e c t e a -
ză propriile sale defecte asupra al­
tora. Un autor (Moss) spune, în l e ­
gătură cu acest fenomen, că d a c ă
am interoga 1000 de p e r s o a n e i m -
plicate in accidente de automobil,
să fim mulţumiţi dacă am găsi 10
c a r e să-şi r e c u n o a s c ă vina, că ei
sunt cauza accidentului. Act de pro-
ecţie face şi alcoolicul c a r e arunca
vina asupra tatălui său, afirmând că
d e l à el a moştenit defectul.
O altă cale de soluţionare a con-
flictului este migraţiiMeu, care în-
semnează părăsirea mediului social
imediat, pentru un altul. Nu sunt ra-
r e cazurile persoanelor c a r e după
c e au trăit o înfrângere sau umilin-
ţ ă în medul lor, îşi adună ceea ce
au şi se mută în alt mediu, unde nu
sunt cunoscute, pentru a începe a-
c o l o o viaţă nouă. Uneori părăsirea
mediului este numai temporară. A-
cest procedeu îl utilizează adeseori
părinţii c a r e pentru a-şi scăpa copiii
( m a i ales fetele) de o influenţă de-
favorabilă, îi trimit undeva departe,
i a rude sau în străinătate.
Sunt însă persoane c a r e nu pot
ajunge la o soluţionare a conflictu-
lui pe cale normală. Mecanismele
psihice menţionate mai sus. sau al-
tele care ar mai putea fi menţiona-
te, ca modalităţi n o r m a l e de înlătu-
ra're a •conflictului, nu sunt suficiente,
Aceste persoane sau vor persista în
conflict, şi vor fi în continuă stare
de tensiune, de nervozitate, nelinis-
te. etc., sau v o r recurge la modali-
taţi a n o r m a l e de soluţionare a con-
flictului, c a r e sunt turburările min-
tale funcţionale de toate gradele,
criminalitatea şi sinuciderea. Aceste
p e r s o a n e le putem cuprinde sub de-
n u m i r e a de inadaptate.
Inadaptabilitatea poate fi cauzată
fie de condiţii defavorabile de me-
diu, fie de predispoziţii psihice a-
n o r m a l e , c u m ar fi inteligenţa scă-
zută şi mai ales anomaliile emotiv-
active. Aceste stări psihice, la rân-
dul lor, pot fi cauzate de vre-o tur-
h u r a r e glandulară sau neurologică,
s a u s u n f legate de constituţia nativă
si individului. Ori c a r e ar fi însă
cauzele, dezadaptarea, în ultimă a-
naliză este un act p s i h i c Chiar da-
că la originea unui act de inadap-
tare găsim o bază organică, c u m
este cazul în paralizia generală, a
trebuit c a leziunea sau t u r b u r a r e a
supra psihicului individului pen i i
a-i putea influenţa conduita. De ase-
m e n e a o situaţie socială dificilă nu-
mai dacă este trăită de individ ca
atare, dscă îi influenţează dispozi-
ţiile emotive, îi creiază idei t u r b i -
rătoare, etc., poate determina un
act dezadaptat. Healy spune că ori-
ce act de conduită este o expresie
directă a vieţii mintale,
Din aceste motive p r o b l e m a in­
adaptării este în primul rând de
competinţa ştiinţelor psihologice
(Psihologia şi P s i h i a t r i a ) . Aceste
ştiinţe au însă nevoie, pentru a pu­
tea da o exnlicaţie cât mai c o m n l e -
.tă, de lămuririle celorlalte ştiinţe
c a r e se ocupă de factorii ce pot in-
fluenta conduita, cum sunt Fizioio-
gia. Sociologia, etc.
P e r s o a n a care nu reuşeşte să se
adapteze recurge la atacarea situa-
tiei (infracţiunea) sau la fuga de si-
îuaţie (sinuciderea şi turburările
m i n t a l e ) . î n a i n t e de a aţunge la a-
ceasta formă gravă, inadaptarea s'a
prezentat sub forme mai uşoare de
particularităţi de conduită, cum a r
fi indisciplina, agresivitatea, inacti-
vdatea etc. Inadaptabiltatea poate
r ă m â n e sub această formă sau se
poate agrava. In acest din u r m a caz
echilibrul dintre individ şi mediu
e
-ste rupt, pe câtă vreme în primul
caz este numai deficitar. Toate for-
m e l e
grave au debutat prin f o r m e
m a
i uşoare. Un individ înainte de a
deveni b o l n a v mintal, criminal sau
sinucigaş, a prezentat anumite par-
n c u l a n t a ţ i de conduită c a r e au pu-
u
ţ ţ fi observate de cei din a n t u r a -
u l s ă
J u . Actele de inadaptare tran­
şantă nu sunt apariţii din n i m i c , c i
 sunt desvoltări din forme mai uşoa­
re. Daca se iau din v r e m e măsuri
adecvate de terapie şi prevenire, e-
voluţia spre forme grave, poate fi,
în majoritatea cazurilor, evitată.
Această sarcină îi revine Igienei
mintale, c a r e în ultimii ani a luat
un deosebit .avânt.
Când conflictul dintre individ şi
niedu s'a agravat, ruperea tranşantă
a echilibrului dintre aceste două
realităţi (individ-mediu) este aproa­
pe. Crima, sincuciderea şi turbura-
rea mintală nu sunt, însă, deslăn-
ţuiri incompatibile. Aceeaşi persoa­
n ă le poate prezenta pe toate trei,
D R . O N I S I F O R
La G. G. Antonescu am aflat se­
ninătate filozofică şi literaritate es­
tetică; la dânsul deabea a m întâl­
nit câte un cuvânt tare contra vre­
unui adversar. Dar, o a r e are, peste
tot, Antonescu vre-un adversar?
La Ghibu însă, tună şi fulgeră de
la început şi până la sfârşit. Peste
tot se simte aici şi se observă, cum
se duce o luptă nu numai în c o n t r a
ideilor, ci şi contra a popoare şi oa­
meni, cu o pasiune şi o plăcere de
luptă cum r a r e ori se mai află în
cercul pedagogilor. Şi săgeţile sale
nimeresc, c ă c i n u un arc copilăresc
li serveşte c a armă, ci material
ştiinţific greu: cifre, date, documen­
te şi dovezi.
Şi, Ghibu ştie să descopere întot­
deauna locurile slab apărate ale ad­
versarilor şi să-şi îndrepte într'acolo
săgeţile, cu o înspăimântătoaire sigu­
ranţă. In două v o r b e : Ghibu e un
luptător propriuzis, poate cel mai
tipic reprezentant al pedagogiei mi­
litante româneşti. Acest c a r a c t e r al
l u i a fost determinat atât de dispozi­
ţiile lui înăscute, cât şi de excep­
ţ i o n a l e l e î m p r e j u r ă r i în c a r e a tre­
sau două din ele sau numai una.
Deobiceiu persoanele la c a r e p r e ­
domină impulsul combativ, lipsa d<s
inhibiţie şi inteligenţa scăzută evo­
luează spre infracţiune, i a r persoa­
nele hiperemotive şi mai ales c u
predispoziţii melancolice, spre sui­
cid. Cu aceasta nu v r e m să spunem
că p r o b l e m a ar fi aşa de simplă. I n
fiecare act dezadaptat este v o r b a nu
de un singur factor cauzal, ci de o
multiplicitate de factori cauzali, din­
tre c a r e unii au o valoare determi­
nantă, alţii numai o valoare c o n t r i -
butivă.
D r . A. R O Ş C A
G H I B U -
buit să activeze. I n opera sa vibrea­
ză viaţa. Astfel, lucrările sale s e
caracterizează mai puţin printr'o o-
biectivitate lămurită, decât printr'o
efervescentă actualitate. î n s ă ş i ope­
rele sale istorice nu apar ca impuse
de un imbold veridic desinteresat
şi fără scop, ci dintr'o arzătoare
cerinţă ia prezentului: ele sunt pline
de putere subiectivă, fără să fie în­
să neştiinţifice. Cine caută să m e a r ­
gă alături cu Ghibu, este frământat
î n c o a c e şi încolo, este mai ales ani­
mat spre contrazicere, trebue însă,
dacă se pune pe punctul său de v e ­
dere — şi acesta este cel n a ţ i o n a l
r o m â n e s c — s ă 4 subscrie la toate
chestiunile esenţiale. D e aceea, c u
Ghibu nu putem încheia cu c â t e v a
date scurte biografice, ci t r e b u e să-i
descriem desvoltarea ceva m a i p e
larg.
Vieaţa sa. Onisifor Ghibu s'a n ă s ­
cut la 31 Maiu 1883 în Sălişte, l â n ­
gă Sibiu, ca cel de-al 6-lea copil a l
unei familii de meseriaşi. P r i m e l e
clase p r i m a r e le urmează în satul
sau natal, i a r un a n î n t r ' o ş c o a l ă
catolică germano-maghiară din Si­
biu. Studiile liceale le-a începui la
o şcoală de stal in Sibiu, pentru a
le termina la liceul „Andrei Şagu-
n a " din B r a ş o v . După absolvirea
Seminarului teologic din Sibiu, Ghi-
bu, îsi începe studiile universitare,
care-1 duc în Bucureşti, Budapesta,
Strassburg şi, în sfârşit, la J e n a , un­
de ajunge elevul profesorului Bein,
la care-şi ia doctoratul în filozofie
— specialitatea principală: pedago­
gia — cu teza „Der moderne Utra-
quismus oder die Zweisprachigkeit
în der Volkschule". T â n ă r u l învă­
ţat, întors delà studii, a cărui deose­
bită capacitate s'a arătat dej<a din
anii studenţiei, este munit inspector
al învăţământului p r i m a r în arhi-
dieceza ortodoxă a Sibiului şi în ca­
re post desfăşoară o activitate ex­
trem de productivă şi de antrenan­
tă, mai ales pe cale publicistică. A-
ceastă activitate îi atrage ~prigoni-
rea din partea autorităţilor maghia­
re, din care cauză se vede nevoit,
î n Noemvrie 1914, să treacă în Ve­
chiul Begat român. Din 1911 până
în 1912 Ghibu a fost, în acelaş timp
şi profesor de pedagogie la S c m i -
nsrul din Sibiu. In Bucureşti acti­
vitatea lui Ghibu s'a' manifestat
mai ales pe cale publicistică: el dă
la lumină în acest timp o întreagă
serie de lucrări, 'bot in acest timp,
el vizitează şi o întreagă serie de
scoale şi astfel şi-a aprofundat cu­
noştinţele sale şi în privinţa instruc­
ţiei publice de acolo. Din 1917 până
în 1918 ia parte in m e d hotărîtor
la opera de deşteptare naţională în
B a s a r a b i a . Aici organizează şi con­
duce el cursurile de pregătire a
învăţătorilor români, cu care rău-
şeşte să deschidă, încă din 1917,
primele 800 de şcoli primare româ­
neşti: aici prelucrează el programe
analitice, introduce limba r o m â n ă
în şcoalele secundare, înfiinţează
p r i m a revistă r o m â n e a s c ă de peda­
gogie, introduce in şcoală şi in l i t e ­
ratură alfabetul latin, pune hazel
primei tipografii şi librării r o m a
neşti, deschide cea dintâiu Unive
sitate populară r o m â n e a s c ă şi crea
ză primul cotidian r o m â n e s c , ş. a-
Ghibu a trecut şi dincolo de N I S -
tru, spre a pune şi acolo bazale edu
caţiei şi instrucţiei româneşti. D
aceea, nu este nici o mirare că re
vis ta „Gând Românesc" din Cluj, F
aduce, cu ocazia împlinirii a 59 d
ani a lui Ghibu, un articol s e m n a
de Ion Moga, care poartă titlul
„Un luptător; Onisifor Ghibu", î
c a r e se elogiază mai ales activita
tea sa de deşteptător naţional d'
B a s a r a b i a . După 1 D e c e m v r i e 1 9 1 .
Ghibu revine in Ardeal, unde est
numit, în cadrele Consiliului Diri
gent, S e c r e t a r de Stat al Depărta
meniului pentru Instrucţie P u b l i c a
In această calitate a organizat cţl
1
aici, instrucţia publică r o m â n e a s c "
de toate gradele. L a 1 Octomvri
1919, Ghibu este numit profesor d
pedagogie la Universitatea din Cluj
în c a r e posl se află şi astăzi. Ghib
este tată a patru copii.
F a ţ ă de activitatea culturală şi
naţională a lui Ghibu, deschizătoa­
re de drumuri, tocmai în anii d e c i ­
sivi, nu este de mirare, că poporul
român, cu ocazia împlinirii celor
de ani, a găsit prilejul să-şi expri
m e mulţumirea s-a prin studii e l o ­
gioase. S a u adus de către revisla
„Satul şi Scoală" cât şi prirutr'ua
extras întitulat: ..Omagiu profeso­
rului Onisifor Ghibu, studii s e m n a ­
te de prof. I. Lupaş, D. Lăpădatu ş i
alţii.
Lucrările sale: /. Opere pedago­
gice şi de istorie a învăţământului:
O călătorie în Alsacia-Lorena. Ţ a r a
•i şcolile ei. Bucureşti 1909 ( G ö h l ) .
D e r m o d e r n e Utraquismus oder
die Zweisprachigkeit in der Volk­
schule (Nr. 414 "din „Pädagogisches:
 Magazin"). Langensalza, 1910, ( B e y e r
u. Söhne). Câteva p r o b l e m e ale
şcoalei româneşti din Ardeal. Iaşi
1910. ( D a c i a ) . D e s p r e educaţie, Si­
biu 1910 (Tip. A r h . ) . P e n t r u şcoala
românească din Ardeal, Vălenii de
Munte 1910. Catalogul cărţilor pe­
dagogice româneşti al L i b r ă r i e i ar-
hidiecezane. Sibiu 1910 (Tip. Arh.).
Cercetări privitoare la situaţia în­
văţământului nostru p r i m a r şi l a
educaţia populară, Sibiu 1910 (Tip.
Arh.). N. Iorga ca educator, Sibiu
1911. I n v ă ţ ă t o r k n e a r o m â n ă din Să­
laj, Sibiu 1912 (Kr«fft). Şcoala ro­
mânească din Ungaria, Sibiu 1912
(Krafft). S t a r e a învăţământului în
comitatul Hunedoarei. Arad 1913
(Concordia). Anuar pedagogic 1913.
Sibiu 1913 (Tip. Arh.). Chestiunea
manualelor în şcolile noastre secun­
dare. Sibiu 1913 (Tip. A r h . ) . Ches­
tiunea concentrării profesorilor ro­
mâni sub scutul „Asiociaţiunii", Si­
biu 1913 (Tip. Arh.). Cum s a r pu­
tea asigura viitorul şcoalei româ­
neşti dîn Ardeal. Arad 1913 (Ni-
chi'n). Câteva circulari şi instrucţii
date de consistoriul arhidiecezei or­
todoxe r o m â n e din T r a n s i l v a n i a în
anii 1910—1912. Sibiu 1913. (Tip.
Arh.). Az erdélyi főegyházmegyei
gör. kel. r o m á n tanítói értekezletek
véleményei a magyar nyelvtianitás
tárgyában. Sibiu 1914 (Tip. Arh.),
Conferinţele învăţătorilor delà şcoa-
lele greco-orientale r o m â n e . Sibiu
Arh.), Şcoala r o m â n e a s c ă din T r a n -
1913 şi 1914, două b r o ş u r i (Tip
;
silvania şi Ungaria. Desvoltarea ei
istorică şi situaţia ei actuală. B u c u ­
reşti, 19195 ( G o b i ) . Vieaţa şi orga­
nizaţia bisericească şi şcolară din
Transilvania şi Ungaria. Bucureşti,
1915 ( S t r o i l ă ) . P e n t r u protecţiunea
copiilor. Ce s'a făcut în privinţa a-
ceasta în Transilvania. Bucureşti,
1916. (Sfetea). Şcoală r o m â n e a s c ă
din Pesta. Bucureşti 1916 (Sfetea).
Şcoalele germane din B o m â n i a . O
primejdie naţională. Bucureşti 1916
(Sfetea). învăţământul în B u d a ­
pesta. Bucureşti 1916 ( G o b i ) . Din.
istoria literaturii didactice r o m â ­
neşti. I . B u c o a v n e l e . I I . Abeceda­
rele din Transilvania. I I I . Cărţile
de cetire din Transilvania. B u c u ­
reşti 1916 ( S o c e c ) . Cea dintâi sta­
tistică a învăţământului din B o m â ­
nia întregită. Cluj, 1925. (Societa­
tea de m â i n e ) . Portrete pedagogice.
Bucureşti 1927 (Bibliclteca pentru
toţi). D e s p r e G. L o m b a r do-iRadice
şi despre legăturile pedagogiei r o ­
mâneşti cu pedagogia italiană. O u i , .
1932 (Ardealul).
I I . Scrieri referitoare la Univer­
sitatea din Cluj: Universitatea din
Cluj şi institutele ei de educaţie.
Cluj 1922 (Ardealul). Universitatea-
r o m â n e a s c ă a Daciei Superioare.
Cluj 1924 (Viaţa). Universitatea D a ­
ciei Superioare. Bucureşti 1929.
(Cultura n a ţ i o n a l ă ) . In jurul p r e ­
luării Universităţii din Cluj. Bucu—
reşti 1931 ( B u c o v i n a ) . Universita­
tea Daciei Superioare şi p r o b l e m a
Statului rom. cat. ardelean Cluj,.
1931 (Ardealul).
I I I . Scrieri bisericeşti şi politicei
L i m b a n o u ă l o r cărţi bisericeşti. S i ­
biu 1905. Ziaristica bisericească l a .
R o m â n i . Sibiu 1910 (Tip. Arh.). Ne­
cesitatea revizuirii radicale a situa­
ţiei confesiunilor din Transilvania.
Cluj 1923 (Tip. Naţională). După
cinci ani delà Unire. D e c e m e r g e m
spre dezastru. Cluj 1924 (Tip. Na­
ţională). Catolicismul unguresc în
Transilvania şi Politica religioasă
a Statului R o m â n . E d . I. Cluj 1924.
ed. I I 1932. înfiinţarea Patriarhatu­
lui r o m â n e s c . Cluj. 1925 ( L a p k i a ­
dó). In jurul catolicismului şi a U-
nirii bisericilor. Arad ( „ B i b l i o t e c a
S e m ă n ă t o r u l " ) 1926 (Tip. dieceza­
n a ) . O imperioasă p r o b l e m ă n a ţ i o ­
n a l ă ; Unitatea religioasă a B o m â -
nilor. B e i u ş 1931 (Ateneul). Un ana—
 hronism şi o sfidare: Stalul roma-
no-cafolic ardelean. Cluj 1931 (Ar­
dealul). Acte şi documente privi­
toare la Statul romano-catolic ar­
delean. Cluj 1933. (Tipărit ca ma­
nuscris). O grea moştenire hărăzi­
tă de ultimele guvernări. Acordul
încheiat de guvernul Iorga cu Un­
gurii iredeniişti din Ardeal şi menţi­
nut de guvernul Vaida. B u c . 1933
(Universul). Catolicismul unguresc
în Transilvania şi politica religioasă
a Statului român. Cluj 1922 (Ardea­
lul). Doi uzurpartori ai drepturilor
regelui R o m â n i e i şi ai Universităţii
din Cluj: Sfântul Scaun delà R o m a
şi Statul romano-catolic ardelean.
Cluj 1934 (Ardealul). Acţiunea ca­
tolicismului unguresc şi a Sfântului
S c a u n în R o m â n i a întregită. Cluj
1931 (Ardealul). Nulitatea Concor­
datului între R o m â n i a si Sfântul
Scaun. Cluj 1935 (Ardealul). P e ur­
mele împăratului Constantin cel
mare, B r a ş o v , 1936 ( U n i r e a ) . Ordi­
nul canonic prernonstrateus din R o ­
mânia. Bucureşti 1937 (Universul).
Sfinţii unguri în R o m â n i a , B u c u ­
reşti 1937 (Universul). Revizionis­
mul românesc ca răspuns la provo­
cările revizionismului unguresc, B u ­
cureşti 1937 (Cartea r o m â n e a s c ă ) ,
Ordinul F r a n c i s c a n i l o r conventu-
ali („Minoritii") din Transilvania,
2 volume, Bucureşti, 1927, (Univer­
sul).
IV. Scrieri privitoare la „Astra".
Chestiunea c o n c e n t r ă r i i profesori-i
lor români sub scutul „Asociaţiu-
nii". Sibiu 1913 (Tip. Arh.). Ches­
tiunea manualelor în şcoalele noas­
tre secundare. Sibiu 1915 (Tip.
A : h . ) . Raport cătră şedinţa plenară
a Secţiei şcolare a Asociaţiunii ţi­
nută în Sibiu la 36 Iulie 1934. Sibiu
(Tip. A r h . ) . Evoluţia istorică a
Secţiunilor literare şi ştiinţifice ale
Astrei. Sibiu 1935 (Asociaţiunea).
D a r e de seamă despre activitatea
Secţiei şcolare în anul 1924—25.
Cluj 1925 (in c o l a b o r a r e ) ! (Tip.
Naţională). Dare de seamă a Comi­
sariatului General al Astrei pentru
Rasarabia cătră Adunarea Genera­
lă din Zălau. 12—14 Septemvrie
1936. Chişinău 1926. Dare de sea-:
mă despre activitatea Astrei basa-
rabene în cel dintâi an de activi­
tate a ei — 1926 —27 - - făcută A-
dunării generale de constituire, ţi-'
nulă l a 23 Octoimvrie 1927. Chişi­
nău 1927.
V. Scrieri referitoare Ia Basara­
bie: S ă r b ă t o a r e a B a s a r a b i e i : Des­
chiderea Sfatului Tării. Chişinău
1917 ( S o c . culturală). Deşteptarea
Moldovenilor de peste Nistru: Con­
gresul delà Tiraspol. Chişinău 1917-
(Soc. culturală). Instrucţie pentru
şcoalele începătoare moldoveneşti
din B a s a r a b i a . Chişinău 1917 ( S o c .
culturală). Instrucţie şi program de
învăţământ pentru şcoalele cu două
clase din B a s a r a b i a . Chişinău 1917.
( S o c . : c u l t u r a l ă ) . Călătorind p r i n
B a s a r a b i a . Impresiile unui B o m â n
ardelean. Chişinău 1923. Tip. epar­
hială). Cum s'a făcut Unirea B a s a ­
rabiei. Sibiu 1925 (Tip. Arh.). Cu
gândul la B a s a r a r a b i a . Arad 1926.
L i b r . diecezană). Delà B a s a r a b i a
rusească la B a s a r a b i a r o m â n e a s c ă .
Cluj 1926. vol. I. (Datina R o m â ­
n e a s c ă ) . Câteva cuvinte însoţite de
întrebări către Consiliile comunale
din judeţul Orheiu. Chişinău 1926.
A cineea Universitate a R o m â n i e i :
Universitatea din Chişinău. Chişi­
nău 1927 (Cartea R o m â n e a s c ă ) . O
Academie militantă a B a s a r a b i e i .
Chişinău 1927 (Cartea R o m â n e a s ­
c ă ) . Cuvinte cătră tineretul intelec­
tual basarabean. Chişinău 1927
(Ciantea R o m â n e a s c ă ) . Trei ani p e
frontul basarabean. Chişinău 1927
(Cartea R o m â n e a s c ă ) . Câteva cu­
vinte cătră demnii m e m b r i ai Con­
siliului judeţean şi ai Consiliilor c o -
raunale din judeţul Orheiu. Chişi­
nău 1927. Ardealul în B a s a r a b i a .
Cluj 1928 (Ardealul). B a s a r a b i a în
statistica Universităţii din Iaşi. B u ­
cureşti 1932 (Ţip. Naţională).
VI. Istoria literară; Contribuţiuni
la istoria poeziei noastre populare
şi culte. Bucureşti 1934 (Impr. Sta­
tului).
V I I . Publicaţii periodice: Şcoala
moldovenească, revistă pedagogică.
Chişinău 1 Iunie—31 D e c e m v r i e
1917 (Tip. R o m â n e a s c ă ) . Ardealul,
gazetă naţională Chişinău 1 Octom-
vrie—22 I a n u a r i e 1918. România
Nouă. Chişinău 1918, 1 9 2 6 - 1 9 2 7 .
Cuvântul Moldovenesc, gazetă săp­
tămânală. Chişinău 1926—1927. B i
bliotcca Astrei basarabene. Chişinău
1927, 12 n n m e r e .
Când ai în faţă cele 80 publica-
ţiuni mai voluminoase ale profeso­
rului Ghibu — aşa darj fă[când
abstracţie de articolele de ziar, ş. a.
•— din care se lămureşte opera au­
torului, stai la îndoială, din capul
locului că, este oare, cu putinţă să
spun c e e a c e ar fi de spus, despre
el, în spaţiul restrâns c a r e ne stă la
dispoziţiie. P e n t r u a nu ne restrân­
ge la generalităţi, trebue să grupăm
opera sa în mai multe capitole, con­
form valorii ei şi să n e mărginim
numai la tratarea c e l o r mai impor­
tante lucrări. F i i n d însă v o r b a de
pedagog, se impun desigur, în pri­
mul rând lucrările pedagogice, c a r e
vin aşezate înaintea l u c r ă r i l o r ca­
nonice sau a acelora cu conţinut
cultural-naţional. Ar însemna însă
că, lăsând cu totul la o psrte ulti­
m e l e erupe, să facem numai un
portret parţial al luptătorului c a r e
n e preocupă aici. D e aceea cred, că
pentru a putea discuta în modul cel
mai fericit tema propusă şi pentru
a nutea aprecia personalitatea în­
săşi a autorului, trebue să tratez o-
pera pedagogică a profesorului G h i ­
bu ceva mai desvoltat, împărţită:-
în: opere de metodică şi de o r g a ­
nizare, lucrări de istorie şcolară ş i
lucrări polemice, i a r celelalte do­
menii ale activităţii sale — drept
bisericesc şi cultura poporului —
să le schiţez numai, rezervându-mî
dreptul, ca mai târziu, în alte cadre,
să tratez şi publicaţiunile c a n o n i c e
şi ideile şi luptele lui Ghibu.
Cum însă Ghibu, propriuzis în
toate, lucrările sale are o poziţie de
luptă şi cum întreaga lui operă
resimte de legăturile istorice pe C E -
re le face, n u m a i plusul de conţinut
metodic, istoric sau polemic diir
cuprinsul lucrărilor pedagogice va
putea determina î n c a d r a r e a uneia
sau alteia dintre cărţi în una sau in
alt din grupele fixate mai sus.
LUCRĂRI PEDAGOGICE
1. Scrieri despre probleme r:efo-
dice şi de organizare. Prima lucrare
mai m a r e a lui Ghibu: „O călătorie
în Alsacia-Lorena — T a r a şi ş c o l ' l e
ei" nu este propriu zis decât o lu­
c r a r e preliminară la teza sa de d o c ­
torat, care avea să apară în anul
următor. P e Ghibu îl interesa situa­
ţia Alsaciei-Lorena aparţinătoare
pe atunci Imperiului German, pen­
tru că ea îi amintea propria sa pa­
trie, însuşi faptul că capiii din L o -
rena trebuiau să înveţe două limbi
streine, — căci acasă ei v o r b e a u
mai mult în dialect, iar la şcoală
trebuiau să înveţe franţuzeşte şi
nemţeşte, — îl făcea pe Ghibu să-şi
aducă aminte de stările din Ardeal
(pg. 23). „ P e bază de cercetări per­
sonale, Ghibu ajunge la convinge­
rea că este cu totul absurdă preda­
r e a limbii germane în grădinile d e
copii din c o m u n e curat franţuzeşti,
deoarece „această limbă, cu totul
străină, înstrăinează pe copil d e
 şcoală şi-i face şi cei mai nevino­
vaţi ani din vieaţă amari şi întune­
c a ţ i " (pg. 4 6 ) . In astfel de împreju­
r ă r i şcolile abia puteau face ceva
spor; totul se face în vânt (pg. 17) şi
astfel n e n o r o c i t a şcoală din Lonena
' e vina c ă această regiune a ajuns să
fie aproape cea m a i înapoiată din-
: e ţările g e r m a n e (pg. 1 8 ) .
L u c r a r e a sa de doctorat „Der mo­
derne Ulraquismus oder die Zwei­
sprachigkeit in der Volkscule", a
produs vâlvă nu numai în Ungaria,
• ci şi aiurea. In revista grecească:
„ T o u ekpaidevtikou alefhou" apare
deja la 1911 un capitol din această
lucrare, tradus în greceşte, de ace­
laşi Dr. Demetrius Glinos, c a r e a-
junge mai târziu, sub Venizelos,
S e c r e t a r General în Ministerul In­
strucţiunii publice, si c a r e valori­
fică în reforma instrucţiei şcolare
greceşti — el înlocueşte greceasca
clasică cu greaca populară moder­
nă — rezultatele c e r c e t ă r i l o r lui
Ghibu.
Ce conţine această lucrare? Mai
întâîu se urmăreşte redarea pe scurt
a istoriei Utraquismus-ului modern.
Apoi, cu o bogată utilizare în spe­
cial a isvoarelor germane (Paulsen,
E u c k e n . T r e i t s c h k e , Humboldt, F i ­
chte, Rein, Stein, Herbart, s. a.), se
pune în discuţie p r o b l e m a Utraquis-
mnlui politic, unde Ghibu nu lasă
să se valorifice decât acel utrac-
vîsm „ c a r e se impune de la sine";
în toate celelalte cazuri el trebuie
combătut, mai ales acolo, ca d. ex.
în Ungaria „unde este împreunat cu
m a r i pericole culturale" (pag. 2 3 ) .
„Tendinţa statului de a educa po­
poarele cu ajutorul a 2 limbi, este
o utopie irealizabilă şi c h i a r dacă
aşa ceva ar fi realizabil, trebuie
combătut din motive c a r i sunt mai
presus de punctele de vedere ale
politicei t r e c ă t o a r e " (pag. 2 6 ) . „ P o ­
poare cu 2 limbi şi cu 2 culturi nu
p o t exista. 0 politică»' care totuşi
urmăreşte aşa ceva, îi răpeşte unui
popor propria limbă şi cultură, fă­
ră să lie în stare a-i da, în schimb
un echivalent", (pag. 2 6 — 2 7 ) .
In acelaşi chip documentat este
tratai, apoi, şi utracvismul pedago­
gic, ajungând la u r m ă t o a r e a conclu"
zie: „Introducerea unei a doua
limbi în şcoala p r i m a r ă sau chiar
totala eliminare a limbii m a t e r n é
din această şcoală şi înlocuirea ei
cu o limbă streină însemneaz:
m o a r t e a siprituală a poporului şi
atentat la adresa umanităţii. E a es­
te potrivnică eticei şi psihologiei şi
nu poate fi privită decât ca o mare 3,
nedreptate", (pag. 3 7 — 3 8 ) .
Ghibu este de părerea, c ă o l i m b ă
streină nu poate fi învăţată d e c â t
după ce este bine întemeiată în lim-;
b a maternă, nu înainte (pag. 4 4 ) . L a
lupta în c o n t r a utracvismului în
şcolile p r i m a r e care, de fapt, este
t e m a principală a acestei scrier"
sunt aduse numai exemple conclu­
dente din Alsacia şi Ungaria, pe
c a r e Ghibu le cunoştea din p r o p r i e
experienţă, (pag. 53 şi urm'.). E l sus­
ţine între altele: „exagerarea con­
cepţiei maghiare pretinde ca toate
popoarele Ungariei să înveţe, în
toate şcoalele lor, numai istoria în­
depărtată a ungurilor şi să negli­
jeze cu desăvârşire istoria propriei
lor glii. Ori, un astfel de învăţământ
este „fundamental greşit", (pag. 6 8 ) .
„Acelaşi principiu exclude în învă­
ţământul geografic punctul de ve­
dere etnografic şi impune pe cel
politic, ca pe cel singur îndreptăţit,
— un lucru direct c o n t r a r peda­
gogiei", (pag. 6 8 ) . Rezultatele utra-
quismului? Neposedarea nici a lim­
bii materne, nici a celei de stat.
(pag. 7 4 ) , simplă m e m o r i z a r e (pag.
7 0 ) , v ă t ă m a r e a sufletului poporu­
lui (pag. 8 1 ) , demoralizare, (pag.
8 2 ) , şi naşterea unei respingătoare
clase de renegaţi, (pag. 8 3 ) .
 In partea a doua lucrării este
combă'ut in m o d special Utracvis-
mul din Ungaria. Revolta hotărîtă
în contra nedreptăţii la c a r e este
supus poporul său, apare din fie­
care rând al acestei părţi. (pag. 87
§i u r m ă ) .
In partea a 3-a aduce considera-
ţiuni (finale asupra teniei „ L i m b a
de stai şi l i m b a populară". Aici a-
junge Ghibu la u r m ă t o a r e l e con-'
•cluziiini: „dacă suntem de acord c ă
"limba statului şi patriotismul nu
sunt identice, şi dacă recunoaştem
-că posedarea unei limbi "streine nu
însemnează neapărat o cultură m a i
înaltă, limbii streine îi revine o
singură v a l o a r e indiscutabilă şi a-
irarae, valoarea p r a c t i c ă " (pag. 1 2 1 ) .
-Dat find c ă Ghibu pretinde c a
funcţionarii publici să-jşi însuşeas­
c ă ei l i m b a poporului, (pag. 122) el
emite p ă r e r e a că este de ajuns dacă
limba oficială s e predă în şcolile
p r i m a r e ca obiect facultativ de în­
văţământ.
Această l u c r a r e a lui Ghibu, cu
toate că a purces dintr'o poziţie de
luiptíi a românismului contra ten­
dinţelor de maghiarizare, rămâne
de o valoare permanentă. După cât
ştiu, ea este încă şi astăzi lucrarea
dătătoare de ton în ce priveşte pro­
b l e m a utracvismului. In acelaşi sens
este orientat Ghibu si 'n b r o ş u r a
„Portrete pedaeoeice" (pag. 1 8 ) ,
unde tratarea lui Herbart îi dă o-
cazia să lupte in contra bilinquis-
Scrierile lui Ghibu de după întoar­
cerea în patrie ţin s e a m a de ce­
rinţele cotidiane ale şcoalelor in­
spectate de el. Pentru a putea asigu­
ra existenţa pe mai departe a şcoa­
lelor româneşti atât de greu lovite
de legea şcolară a lui Apponyi, tre­
b u i a să se dea o mulţime de imbol­
duri şi dispoziţii. In l u c r a r e a sa
•«Câteva p r o b l e m e ale şeoalei româ­
neşti din Ardeal" — caşi in alte lu­
c r ă r i ale lui Ghibu, apărute sub pseu­
donim — se discută, cu multă d r a ­
goste pentru chestiune şi dintr'o a-
propiată cunoaştere a situaţiei, o se­
rie de chestiuni arzătoare (stabili­
rea salariilor, inspecţii corespunză­
toare, cursuri de v a r ă pentru învă­
ţători, respectarea limbii m a t e r n e ,
chestiuni de manuale didactice, ra­
poarte anuale, biblioteci pedagogi­
ce ş. a.). Din acelaşi imbold scoate
Ghibu şi un „Catalog al cărţilor pe­
dagogice româneşti al L i b r ă r i e i ar-
hidiecezane".
T r a t ă r i i p r o b l e m e l o r pur pedago­
gice se c o n s a c r ă Ghibu în l u c r a r e a
^Despre educaţie". Aici este v o r b a
despre un extras din „îndreptarul
m e t o d i c " la p r o g r a m a analitică pe
c a r e o scoate în 1911 Gonsistorul
Mitropolitan din Ardeal. E s t e sem­
nificativ pentru cinstea de c a r e s'a
bucurat tânărul d o c t o r delà J e n a ,
faptul c ă lui i s'a încredinţat elabo­
r a r e a părţi celei m a i importante a
îndreptarului. Ca conţinut l u c r a r e a
cuprinde elementele pedagogiei ge­
nerale, unde Ghibu apare c a un
Herbartian independent, de c o l o r a ­
tură Reiniană. Alai întâiu, autorul
tratează despre educaţia m o r a l ă , p e
c a r e o vede clădită puternic pe b a ­
ze religioase, pentru c a apoi să in­
tre în tratarea educaţiei spirituale,
estetice, fizice şi practice. In a doua
parte se tratează chestiuni de disci­
plină şi organizare a învăţământu­
lui. S c r i s o a r e a e, după cum spune
însuşi autorul în introducere (pg. 4 ) ,
lucrată pe baza dispoziţiilor P r o g r a ­
mei analitice a statului, totuşi în alt
spirit, multe părţi cu totul indepen­
dent de acea P r o g r a m ă , cu c o n s i ­
derarea c e l o r mai noi rezultate ale
pedagogiei şi a cerinţelor actuale
ale şeoalei. Aceasta este cea mai in­
teresantă l u c r a r e a lui Ghibu, în c e
priveşte metoda; aici luptătorul stă
în umbră, iar pedagogul, din con­
tra, în planul întâiu, — un pedagog
c a r e m e r e u se arată ca un elev al
lui Rein. Se poale observa poziţia sa
faţă de concentraţiune, de învăţă­
mântul educativ, de recompense ş.
a. (pp. 59 ş. a.).
Un material foarte interesant a-
duce şi „Anuarul pedagogic". Mai
întâiu Ghibu lasă să v o r b e a s c ă im­
portanţi pedagogi germani (Rein,
Natorp, F ö r s t e r ) prin fragmente tra­
duse de el — Ghibu este un m a r e
talent linguistic şi posedă un m a r e
n u m ă r de limbi — şi aduce apoi,
sub titlul „Oameni şi idei" păreri
personale asupra lui Rousseau, Her­
b a r t , Rein, Iorga, Stroescu, asupra
studiilor pedagogice din R o m â n i a ,
a naţionalizării învăţământului ro­
m â n e s c în B u c o v i n a , asupra popoa­
r e l o r cu două limbi, şi asupra pu­
terii educative a istoriei şi geogra­
fiei locale. I a poziţie şi contra legii
lui Apponyi. In încheere discu-»
tă asupra conferinţelor învăţăto-j
reşti, a activităţii extraşcolare, a în-^
văţăiorilor, asupra cursurilor de a-;-
nalfabeţi şi a altor chestiuni actua-;'
l e ; şi ia atitudine şi faţă de legis-'
laţia şcolară. T r e b u i e să regretăm,
c ă acest Anuar din 1913, care a
fost mai mult decât spune titlul lui,
n'a mai apărut în continuare.
Din activitatea de inspector şco­
l a r s'au născut lucrări ca „Chestiu­
n e a m a n u a l e l o r in şcolile noastre
secundare", „Conferinţele învăţăto­
rilor", „Câteva circulari şi instruc­
ţiuni date de Gonsistoriul arhidie-
cezei ortodoxe r o m â n e din T r a n ­
silvania în anii 1910—1912". Ca pre­
şedinte al Secţiei şcolare a „Asocia-
ţiunii" a luat Ghibu si din această
situaţie poziţie faţă de problemele
şcolare. S ă ne referim numai asu­
p r a „Raportului" său şi asupra stră­
duinţei sale de-a uni pe toţi profe­
sorii r o m â n i sub scutul „Asociatiu-
nii".
Şi şederea în B a s a r a b i a i-a dat l u i
Ghibu ocazia să trateze chestiuni,
de metoda şi organizare, ca în „ I n ­
s t r u c ţ i e " şi în „Instrucţie şi p r o ­
gram de învăţământ". Şi revista,
scoasă de el „Şcoala moldoveneasca
c ă " aduce o mulţime de chestiuni:
discutate până aici de Ghibu. T r e ­
bue amintit că Ghibu, a dorit a
„A cincea uinversitate" pentru Ba—j
sarabia.
S C R I E R I R E L A T I V E LA I S T O R I A
ÎNVĂŢĂMÂNTULUI.
Lupta naţională 1-a determinat
pe Ghibu să se ocupe şi de-
chestiuni istorice. Astfel i s'a impuH
spre tratare, mai ades p r o b l e m e d e l
istorie bisericească şi şcolară. A c e s - |
tea erau terenurile cari p e r m i t e a u !
evidenţierea activităţii şi influenţii,'
c e l o r două hotărâtoare instituţii del
cultură ale poporului r o m â n dirt
Ardeal.
î n c ă la 1910 scoate Ghibu o lu-'
c r a r e asupra „Ziaristicei bisericeşti'^
( 1 8 3 9 — 1 9 1 0 ) . Această lucrare apar-^
ţine întratâta domeniului i n s t r u c ­
ţiei, întrucât Ghibu însuşi spune că,
în „Transilvania biserica are s u f l
aripile sale şi şcoala", (pag. 4 ) .
Dintre revistele tratate în a c e a s ­
tă lucrare, (pp. 102, 63, 107, 112,
123), unele dovedesc prin î n s u ş i
titlul l o r legătura cu biserica, ast­
fel: F o a i a b i s e r i c e a s c ă şi şcolară, B f l
serica şi şcoala, Amvonul şi ş c o a l a j
Şcoala şi biserica. Stima sa pentrul
Iorga şi-o exprimă Ghibu într'o broJj
şură „Iorga ca educator". S c r i e r e a
este demnă de amintit şi din moti-l
vul c ă ea e o dovadă despre legă-1
turile spirituale dintre pedagogii
c a r i trăiau în acea v r e m e în ţ ă r S
despărţite unele de altele.
Dintre lucrările de istorie şcolară,,
în c a r e polemica stă puţin mai î n a ­
poi, trebuesc înainte de toate a m i n ­
tite încă două scrieri principaler
SÀTUL §1 ŞCOALA
Viaţa şi organizaţia bisericească şi
Şcolară în T r a n s i l v a n i a şi U n g a r i a "
şi „Şcoala românească, din T r a n s i l ­
vania şi Ungaria — dezvoltarea ei
istorică şi situaţia ei actuală".
P r i m a l u c r a r e n u mai are a s t ă z i '
decât o valoare istorică, întrucât
raporturile descrise acolo s'au
schimbat fundamental; în timpul
apariţiei ea a avut o deosebită im­
portanţă, prin faptul c ă „dădea
pentru p r i m a o a r ă publicului ro­
mânesc o i c o a n ă a c e l o r două insti-
tuţiuni puternice din Ungaria, c a r i
sunt: biserica şi ş c o a l a " (pg. X I ) . Şi
biserica noastră evanghelică este
descrisă, însă pe scurt (pg. 9 7 — 9 9 ) .
Nu vreau să dăm uitării vorbele
pline de recunoştinţă ale lui Ghibu
despre şcolile confesionale. Ghibu
spune: „ P r i n aceste scoale, conte­
le contribue în mod efectiv la
opera de consolidare a Statului. P e
de altă perte, Statul îşi asigură în
ele punctele sale de vedere aproape
ca şi în şcolile susţinute de el, aşa
că şcolile confesionale sunt un spri­
jin pozitiv pentru Stat. încetarea
lor nu numai că ar slăbi Statul, ci
ar putea p r o v o c a eventual chiar şi
o revoluţie în teritoriile româneşti,
săseşti, slovăceşti şi sârbeşti, ba a r
putea provoca şi intervenţia u n o r
state străine în afacerile interne ale
Ungariei", (pg. 2 0 0 ) .
Cea de-a doua lucrare tratează
dezvoltarea grădinilor de copii ro­
mâneşti, instrucţia şcolilor p r i m a r e ,
secundare, profesionale şi superioa­
re şi^ descrie situaţia l o r de atunci
(1915) c u c a r e ocazie iarăşi se dă
L
e Transilvania, (pg. 2, 3 ) .
P faţă „cum se ivise după şovinis­
mul n e m ţ e s c , şovinismul unguresc,
înainte c a spiritul r o m â n e s c , birui­
tor pe alte terene, să fi pus stăpâ­
nire si pe şcoală".
Cine doreşte să c u n o a s c ă legis­
laţia ş c o l a r ă m a g h i a r ă din 1879—
şi c i n e v r e a să afle c u m se
oglindeşte aceasta în capul şi în ini­
81
m a unui pedagog român, trebue săr
citească această s c r i e r e : el va ur­
m ă r i cu o atenţie deosebită frazele
scrise cu sânge şi c h i a r cuvintelor
de î n c h e e r e nu le va refuza a d e ­
ziunea: „ I n înseşi şcoalele n o a s t r e
confesionale ni se c e r e să d ă m m a i
întâi educaţie ungurească şi n u m a i
după aceea, în rândul al doilea, e-
ducatie religioasă, c e e a c e este din
punct de vedere confesional şi din
punct de vedere pedagogic cel pu­
ţin un paradox. I n acest chip ş c o a ­
la se abate cu totul delà p r o b l e m a
ei, c a r e e: să c r e a s c ă pe fiecare p o ­
p o r conform firei lui şi spre des­
tinaţia lui"., (pg. 1 0 0 ) .
Cu p r o b l e m a învăţământului dirt
capitala Ungariei se ocupă două alte
scrieri, pe c a r e nu le putem decât
aminti aici. „ Ş c o a l a r o m â n e a s c ă d i n
P e s t a " şi „ î n v ă ţ ă m â n t u l în B u d a ­
pesta". Din contra, trebue să a m i n ­
tim cu deosebită atenţie, una d i n t r e
cele m a i profunde scrieri ştiinţifice
a lui Ghibu, l u c r a r e a : „Din istoria
literaturii didactice româneşti". L u ­
c r a r e a tratează în trei volume: B u ­
coavnele (Abecedare, cu o puterni­
că notă religioasă), Abecedarele ş i
Crăţile de cetire, c a r e erau î n t r e ­
buinţate în şcoalele româneşti d i n
Ardeal. E s t e v o r b a aici despre o»
scriere fundamentală, c a r e t r a t e a z ă
o r a m u r ă nestudiată p â n ă aci a l i ­
teraturii r o m â n e ş t i şi c a r e este l u ­
crată în f o r m ă ştiinţifică, — cu 4 3
ilustraţiuni. P e n t r u noi, Saşii, este
interesant faptul relevat de autor c ă
„cele m a i multe şi m a i i m p o r t a n t e
B u c o a v n e r o m â n e ş t i au- apărut î n
E s t e apoi surprinzător n u m ă r u l
m a r e de tipografii săseşti c a r e a u
conlucrat la desvoltarea B u c o a v n e ­
lor. D e sigur, _că prin aceasta, c ă r ­
ţile româneşti de şcoală — c ă c i S a ­
şii n'au luat p a r t e n u m a i l a t i p ă r i ­
rea l o r — au suferit o p u t e r n i c ă i n ­
fluenţă — în s c h i m b s'a ţinut m e -
 reu prezentă, tocmai pe această ca­
l e , legătura cu Apusul. Un succes
deosebit al acestei cercetări a lui
Ghibu, este arătarea, c ă „Povăţui-
t o r u l " atribuit până atunci lui Gh.
L a z ă r nu porneşte deloc delà el.
(pg. 9 7 ) . D e a s e m e n e a vreau să re­
l e v pentru încadrarea lui Ghibu în­
t r ' o ş c o a l ă pedagogică şi importanta
p o l e m i c ă dusă de el în c o n t r a prin­
cipiului istorico-cultural al lui Zil­
l e r şi fixarea lui pentru principiul
naţional al lui Rein, în cadrele şcoa­
lei B e r b a r t i e n e . (pg. 3 4 3 ) .
O dizertaţie interesantă în special
p e n t r u foştii auditori ai Universi­
tăţii din Cluj, aduce interesanta lu­
c r a r e festivă: „Universitatea româ­
n e a s c ă a Daciei Superioare". Per­
spectiva istorică merge înapoi până
l a p r i m a Universitate din Ardeal de
sub Şt. B á t h o r y ( 1 5 ş l — 1 6 0 5 ) şi se
o c u p ă între altele şi cu Academia
de Drept din Sibiu.
„ P o r t r e t e l e pedagogice" tratează,
din punct de vedere national-cultu­
ral atât de caracteristic pentru Ghi­
bu, p e : Rousseau, Herbart, Bein,
Meumann, B e g i n a Elisabeta, Lazăr,
Haret, I. M. Moldovan, Oniţiu, G.
Trifu, A. Bnatu. Rousseau îi dă cer­
titudinea, că sunt drepte vederile
sale în lupta dusă pentru apărarea
limbii m a t e r n e în şcoală; (pg. 1 1 ) .
H e r b a r t este luat în consideraţie a-
tunci, când se duce lupta în contra
influenţii Statului asupra educaţiei;
(pg. 13, 14, 1 8 ) ; delà Rein citează
î n t r e altele fraza c a r e spune, că is­
toria arată, că niciodată vreun po­
p o r c a r e a purtat în pieptul său
două suflete, n'a putut să săvârşeas­
c ă fapte mari în domeniul realiză­
rilor sufleteşti, (pg. 2 2 ) . Insă şi la
pedagogii români, partea care-1 in­
teresează mai mult pe Ghibu este
aceea a atitudinii lor naţionale.
Relaţiile dintre pedagogia italia-<
n ă şi c e a r o m â n e a s c ă le arată Ghi­
b u în prefaţa „Giuseppe L o m b a r d o -
Radice: Pagini biografice".
3. Scrieri polemice. Ghibu este
neobosit în realizarea gândurilor
sale pe cale de luptă. Convins că nu
se poate ajunge un scop decât a-
tunci când nu laşi cauza din mână,
el m e r e u aduce, în diferite varia-
ţiuni, aceiaşi temă care-1 frământă.
T e m a lui dinainte de 1918 a fost
însă pentru el lupta pentru şcoala
românească. E a i-a servit la o serie
întreagă de scrieri.
î n c ă din 1910, c â n d apare la V ă ­
lenii de Munte l u c r a r e a : „Pentru
şcoala r o m â n e a s c ă din Ardeal", se
agită el pentru acest important m i j ­
loc de existenţă naţională. Starea
şcoalei româneşti este aici serios a-
nalizată, şi mai ales, pentru un apel
la o poziţie solidă în c o n t r a asupri­
rii poporului românesc, analizează
el efectele triste ale legii Apponyi.
Tristele î m p r e j u r ă r i ale şcoalei şi
dascălilor în judeţele cu totul r o m â ­
neşti Hunedoara şi Sălaj sunt des­
crise, documentat. Cine vrea să cu­
noască m u n c a „naţională" a unui
inspector şcolar ungur, în ţinuturile
româneşti, şi iarăşi, cine vrea i-ă.
vadă} cum poate să provoace m
astfel de brutal şovinism, acela să
citească această scriere!
T o t m e r e u este preocupat Ghibu
de aflarea m i j l o a c e l o r de existenţă
a şcoalei, cum s'ar putea asigura
viitorul şcoalei româneşti şi a căi
lor prin c a r e să poată câştiga, în
împrejurări atât de grele, cât mai
sigure rezultate pentru instrucţie.
Când Ghibu trăia în Bucureşti, un-1
de nu exista un pericol al maghia-
rimii pentru şcoalele româneşti, el
vede un pericol naţional în şcoalele
germane de acolo. L u c r a r e a sa
„Şcoalele germane din R o m â n i a —
o nrimeidie naţională", scrisă în a-
nul de frământări 1916, esite una
dintre cele mai aspre scrieri pole­
mice ale lui Ghibu, care r ă m â n e to­
tuşi ştiinţifică. I n introducere Ghi-
 Ibu s c r i e : „Sunt c o n v i n s nici
.chiar cetitorii germani ai acestei lu­
c r ă r i nu-i v o r putea contesta c a r a c ­
terul ştiinţific şi riguros obiectiv.
C ă , asupra punctului de vedere n u
-vom putea conveni, aceasta se înţe­
l e g e delà s i n e " (p. 3 — 4 ) . Acest
-punct de vedere este strict r o m â -
-nesc, fără să fie antigerman: „ F a p ­
t u l c ă scriitorul a c e s t o r rânduri —
.•zice Ghibu — şi-a făcut partea c e a
m a i însemnată a studiilor sale în
••Germania, a c ă r e i cultură o apre­
c i a z ă din toată i n i m a şi c ă r e i a a r e
să-i mulţumească foarte mult, îl v a
scuti de acuzaţia c ă a r fi un duş­
man al G e r m a n i l o r şi c ă a r fi por­
nit împotriva l o r " , (p. 7 ) . P e n t r u
& evita o neînţelegere, trebue amin­
tit c ă n u este v o r b a î n această-lu­
c r a r e de şcoalele n o a s t r e confesio­
nale g e r m a n e , c i de şcoalele ger­
m a n e întreţinute şi a t â r n ă t o a r e d e
-Statul german. „Nu m a i a v e m a la­
c e aci cu Saşii pacinici şi liniştiţi...,
-ci cu Germanii, cari vin aici c a a-
.genţi ai m a r e i şi puternicei l o r îm­
părăţii" (p. 3 3 ) . Aceste scoale ger­
mane în R o m â n i a — c a r e după da­
tele lui Ghibu n u erau cercetate de-
-cât d e 7,3% copii de^ai G e r m a n i l o r
din imperiu — îi apăreau lui, nu
c a „scoale de cultură u m a n ă idea­
listă, ci c a cetăţi de c u c e r i r e şi c a
atare — zice Ghibu — cel mai ele­
mentar simţ de c o n s e r v a r e n e dic­
tează o reacţiune hotărîită împotriva
l o r " (p. 1 8 1 ) . E s t e interesant, c ă
toate m i j l o a c e l e de apărare propu­
se de Ghibu (p. 1 8 2 ) , referindu-se
şi la Har et (p. 1 3 3 ) , se găsesc reali
zaite în legea de astăzi a învăţămân­
tului particular.
O a treia grupă de scrieri pole­
mice se referă la structura Univer­
sităţii din Cluj şi a institutelor sale
•de educaţie. (Universitatea din Cluj.
După cinci ani... Universitatea
rom... In j u r u l preluării). Ghibu e
în. m o d deosebit c h e m a t să scrie a-
supra acestor chestiuni, d e o a r e c e e l
este acela oare a preluat Universi­
tatea delà ultimul ei r e c t o r ungur,
Ştefan S c h n e l l e r , şi c a r e a s t a t i n
m i j l o c u l t u t u r o r acestor discuţii ş i
c a c o n d u c ă t o r al „Collegiului l a t i n "
— acel T a n i t o k h á z a de altădată. —
L u c r ă r i l e d i n această categorie sunt
de-o m a r e valoare istorică.
T r e b u e să r e n u n ţ ă m de-^a i n t r a în
detalii, totuşi dorim să m a i amin­
tim î n c ă o grupă de scrieri polemi­
c e bajzate p e teme istatisitice. i I n
s c r i e r e a : „ B a s a r a b i a î n statistica
Universităţii din Iaşi", n e atrage a-
tenţiunea asupra neliniştitoarei ma­
j o r i t ă ţ i a studenţilor evrei ( 2 5 %
m a i mult decât R o m â n i i ) . I n t r ' o al­
tă l u c r a r e a s a Ghibu supune unei
critici radicale p r i m a statistică a în­
văţământului din R o m â n i a Mare.
LUCRĂRI DE DREPT BISERICESC
Este, desigur, imposibil de-â Era­
ta a i c i c r i t i c , sau c h i a r n u m a i de-a
expune î n m o d amănunţit l u c r ă r i l e
de drept b i s e r i c e s c ale lui Ghibu,
c a r e c u p r i n d mii d e magini. Oricum,
n u v a fi de prisos şi nici n u a r fi
posibil d e ignorat probilemele p e
oare le tratează ele.
Mai întâiu, lupta î n c o n t r a Statu-
sului r o m a n o - c a t o l i c ardelean! î n c ă
din 1923, p r i n l u c r a r e a s a „Necesi­
tatea revizuirii radicale a situaţiei
confesiunilor din T r a n s i l v a n i a " Ghi­
bu ia atitudine c o n t r a acestei p r o ­
b l e m e . In 1924 atacă din nou ches­
tiunea, în s c r i e r e a „Gatolicismul
unguresc în T r a n s i l v a n i a şi politi­
ca religioasă a Statului R o m â n " , fă­
r ă însă să ajungă l a scopul propus.
D e aceea scoate el în 1931 o lucra­
re mai desvoltată, cu multe docu­
m e n t e : „Un anahronism şi o sfida­
r e : Statul romano-catolic ardelean",
c a r e culminează în propunerea de-a
desfiinţa imediat Statusul catolic, el
neavând nicio bază juridică şi c a -
n o n i c ă şi constituind pentru stat o
organizaţie nespus de periculoasă,
i a r bunurile acestuia să fie predate
Statului român. După m a i multe lu­
c r ă r i documentate, (vezi bibliogra­
fia, partea I l I - a ) apare în 1934 o
l u c r a r e de peste 1000 de pagini cu
acelaşi subiect, sub titlul: „Acţiunea
catolicismului unguresc şi a Sfân­
tului Scaun în R o m â n i a întregită"
concepută c a un raport adresat, di­
rect Regelui. Cât de fundamental a
strâns Ghibu tot materialul luat în
consideraţie, se poate vedea şi din
aceea, că s'a referit şi la lucrările
săseşti ( B r a n d s c h : Grundriss eines
h e i m i s c h e n K i r c h e n r e c h t e s ) (p. L X I ,
LXXXVII).
P r o b l e m a pusă aici este întru a-
tâta şi o p r o b l e m ă şcolară, întrucât
Ghibu este ae p ă r e r e a că cea mai
m a r e parte din bunurile Statului
romano-catolic ar fi proprietatea
Universităţii din Cluj.
C e a de-a doua p r o b l e m ă de drept
bisericesc, c a r e preocupă pe Ghibu
şi care este, cu prima, în mai multe
direcţii în legătură, atinge Concor­
datul încheiat de Statul r o m â n cu
R o m a , atacat de Ghibu în mod ho-
tărît, din cauza prejudiciilor pe
c a r e le aduce Statului.
Cea de-a treia p r o b l e m ă tratea­
ză unirea religioasă a tuturor R o ­
m â n i l o r . Este uşor de înţeles c ă a-
c u m a , după realizarea unirii poli­
tice, lasă o dureroasă impresie des­
părţirea R o m â n i l o r din punctul de
vedere religios şi faptul că sunt
două biserici naţionale româneşti.
Ghibu lucrează neclintit la această
p r o b l e m ă , convins fiind, c ă mai în-
tâiu trebue realizată o unire a bi­
sericilor româneşti, fără învinşi şi
învingători, şi numai după aceea să
se treacă Ia o c o l a b o r a r e , respectiv
l a unirea religioasă a Apusului cu
Răsăritul.
SCRIERI NAŢIONAL-CULTURALE.
Sub acest titlu am putea strânge
înainte de toate acea activitate lite­
r a r ă a lui Ghibu, c a r e se ocupă cv*
deşteptarea naţională a B a s a r a b i e i - ^
Aceste lucruri atât de importante,,
desigur că nu v o r putea fi trecute?
cu vederea la scrierea istoriei B a s a ­
rabiei, aici însă, unde nu se tratea­
ză decât despre pedagogul Ghibu»
ele nu pot fi înşirate şi discutate
punct de punct. T r e b u e , însă să a—
minţim aici, c ă în aceste lucrări se-
evidenţiazăi din nou excepţionalul
talent al autorului pentru p e d a g o ­
gia militantă.
Totuşi, trebuesc încă amintite,
două domenii în c a r e a l u c r a t
Ghibu, chiar şi dacă a făcut-o a -
ceasta incidental. Unul este a c e l a
de istorie literară, celălalt cel curat*
social. P r i m e i grupe aparţin dintre-
lucrările sale, scrierea: „Evoluţia
istorică a secţiunilor literare şi
ştiinţifice ale As trei", şi publicarea-
cântecelor româneşti (Gontribuţiu-
ni...) pe c a r e le-a descoperit într'urt-
volum din biblioteca liceului săsesc
din Sighişoara, iar celei de-a doua-
o scriere despre protecţia copiilor..
( P e n t r u protecţia copiilor...).
* **
D e încheiere, dorim să amintimp
că noi am vrut să tratăm pe Ghibu
ca pedagog. Noi am văzut, cum e L
un elev de-al lui B e i n (Cercetări..~*
p. 7 2 ) şi un discipol de-al lui Haret
( P o r t r e t e pedagogice... p. 5 3 ) , însă
liber de legături cari să-1 apese în
j o s şi stăpân nestingherit şi în c e
priveşte treptele formale, îşi m e r g e
drumul său (Cercetări... p. 7 3 ) , nu
ca un reprezentant al vre-unui par­
tid, ci ca un reprezentant înnăscut al
politicii naţionale seculare a între-,
gului n e a m r o m â n e s c din T r a n s i l ­
vania (Universitatea... p. 2 9 ) , ca un
om plin de iniţiative îndrăzneţe —
cum însuşi se e x p r i m ă — (In j u r u l
preluării... p. 1 6 ) , şi, prin aceasta,
amestecat în lupte permanente. Cu
toate acestea el îşi urmează senin
calea, lucrând m e r e u ştiinţific, i n -
 .teresat fiind artistic, religios, şi so-
cial, mereu activând în mijlocul po-
;porului şi pentru popor, pentrucă
.el este. convins, c ă „un dascăl c a r e
,.s'a înstrăinat de m i ş c a r e a politică,
.socială, ştiinţifică, religioasă şi ar­
tistică a neamului său, este un o m
P E MARGINEA UNOR OBSERVAŢII R E F E R I T O A R E
LA FISA PEDAGOGICĂ.
In n u m ă r u l p e Sept.—'Oct. 1937
«1 R e v i s t e i g e n e r a l e a î n v ă ţ ă m â n ­
t u l u i , dl. C. S p o r e a f a c e o s e r i e de
observaţii judicioase cú privire la
e x a m e n u l de g r a d I I a l î n v ă ţ ă t o ­
rilor. In c a l i t a t e a s a de fost p r e ­
ş e d i n t e de c o m i s i e l a a m b e l e s e ­
siuni a l e a n u l u i t r e c u t , a avut
^ocazia s ă o b s e r v e o s u m e d e n i e de
•imposibilităţi, l a c u n e şi g r e ş e l i
în o b l i g a ţ i i l e c a n d i d a ţ i l o r care
s'au p r e z e n t a t l a a c e s t e x a m e n şi
i m p l i c i t î n felul c u m a u s a t i s f ă c u t
a c e s t o r o b l i g a ţ i i . V o r b e ş t e şi de fi-
şa p e d a g o g i c ă , a c ă r e i c o m p l e t a r e
o p r e v e d e a r t . 118 din l e g e şi a r a ­
t ă n e a j u n s u r i l e l e g a t e de a c e a s t ă
îndatorire, î n c e r c â n d să dea solu­
ţii p e n t r u î n d r e p t a r e a r ă u l u i . P a ­
sajul respectiv e însoţit din p a r t e a
R e d a c ţ i e i de a d n o t ă r i şi t r i m i t e r i
Ia „Fişa pedagogică" a Ministeru­
lui, î n , ^ L ă m u r i r i " - l e c ă r e i a s ' a r
i i dat t o a t e i n d i c a ţ i i l e n e c e s a r e c a
a c e s t e d e f e c t e s ă p o a t ă fi e v i t a t e .
I n p a g i n a u l t i m ă a r e v i s t e i , sub
titlul „ I n c â t t i m p t r e b u e s c c o m ­
p l e t a t e fişele p e d a g o g i c e ? " , tot
-Redacţia n e d ă i n d i c a ţ i i a s u p r a
t i m p u l u i î n c a r e se v o r c o m p l e t a
fişele. D e c i tot n u s'a p r e v ă z u t t o ­
tul, i a r de o b s e r v a t , n u s'a o b s e r ­
vat a c e a s t ă l a c u n ă , d e c â t d u p ă 3
,ani d e l à a p a r i ţ i a „ F i ş e i p e d a g o ­
gice", deşi a fost p r e c e d a t ă de
vre-o c â t e v a fişe p u s e î n a p l i c a r e
t o c m a i c u s c o p u l de a c o n s t a t a l a ­
c u n e l e u n e i a s t f e l . de metode.
A c e s t fapt p a r e a î n t ă r i v e c h e a
m o r t sau un nedascăl". (După c i n c i
eni... p. 1 4 7 ) .
Şi Ghibu este viu, — şi este u n
dascăl.
Dr. H E I N Z B R A N D S C H
( T r a d . V. Beneş).
constatare că Ia noi „lucrurile
m a r i " se f a c i n c o m p a r a b i l mai
repede decât „cele m i c i " .
Dacă învăţătorii au satisfăcut
unilateral sau superficial acestei
o b l i g a ţ i i , c r e d e m c ă se d a t o r e ş t e
în primul rând unei mentalităţi
greşite, care stăpâneşte în m a r e
p a r t e î n t r e a g a n o a s t r ă v i e a ţ ă şcct-
lară. A c e a s t ă mentalitate este cu­
prinsă chiar în „Lămuririle" fişei
amintite, care reproducând arti­
c o l u l din l e g e r e f e r i t o r l a i n t r o ­
d u c e r e a şi c o m p l e t a r e a f i ş e l o r i n ­
dividuale în şcoală, dă u r m ă t o a ­
r e a i n t e r p r e t a r e : „ C e e a ce t r e b u e
amintit învăţătorilor, în primul
rând, este severitatea s a n c ţ i u n i i
î n c a z de n e r e s p e c t a r e a a c e s t u i
a r t i c o l din l e g e . E s t e de a j u n s c a
î n p r o c e s e l e - v e r b a l de i n s p e c ţ i i ,
făcute unui învăţător cu titlul
p r o v i z o r i u , s ă se fi n o t a t de o r g a ­
n e l e de c o n t r o l c ă î n v ă ţ ă t o r u l n ' a
alcătuit şi n'a ţinut în ordine c a r ­
netele individuale, pentrucă în
mod automat acel învăţător să n u
fie a d m i s s ă se p r e z i n t e l a e x a m e ­
n u l de d e f i n i t i v a t " , (p. 4 ) . O a r e
în adevăr în şcoala noastră pri­
m a r ă n u se f a c l u c r u r i l e b u n e d e ­
c â t de d r a g u l r e c o m p e n s e i şi a l
pedepsei, derivate din constrân­
gere externă? Nu există dragoste
r e a l ă şi î n ţ e l e g e r e s i n c e r ă î n i n i ­
m a c e l o r ce ş i - a u l u a t s a r c i n a f o r ­
mării generaţiilor viitoare? E l a ­
n u l şi a b n e g a ţ i a i d e a l i s t ă î n m u n ­
c a c r e a t o a r e de e d u c a t o r i s ă n u
m a i e x i s t e ? A r fi c e l m a i m a r e de­
z a s t r u î n v i e a ţ a u n u i popor, căci
sila d a c ă zideşte cevaj zideşte nu­
m a i cantitativ, niciodată calitativ
şi în cele m a i m u l t e cazuri duce
p e d r u m u l s u p e r f i c i a l i t ă ţ i i şi a l
e l u d ă r i i . Ş i s e p a r e c ă de f a p t î n ­
v ă ţ ă t o r i i n ' a u î n ţ e l e s şi n ' a u v ă ­
zut oportunitatea fişelor, decât sub
unghiul prescripţiilor legale. Nu
l e - a u c o m p l e t a t pe b a z ă de ob­
servaţii sistematice, după norme
ştiinţifice, singura metodă care ar
a d u c e folos î n ş c o a l ă , ci „ d e l a b i ­
rou, la întâmplare", iar organele
de c o n t r o l m e n ţ i o n a u î n f o a i a de
o b s e r v a r e : „ c o n d i d a t u l a r e f i ş ă de
o b s e r v a r e " — s u n t c u v i n t e l e dlui
' S p o r e a din a r t i c o l u l c i t a t .
In locul constrângerii s'ar pu­
tea întrebuinţa cu mai multe şan­
s e de r e u ş i t ă e v i d e n ţ i e r e a folosu­
lui practic apropiat al fişelor în
e d u c a ţ i e şi î n v ă ţ ă m â n t . I n v e d e ­
r e a a c e s t u i s c o p a r fi fost f o a r t e
nimerit dacă în capitolul intro­
d u c t i v a l „ L ă m u r i r i l o r " s ' a r fi d a t
c â t e v a c a z u r i i z b i t o a r e din v i e a ţ a
ş c o l a r ă , p r i n c a r e s ă se e v i d e n ţ i e ­
ze a c e a s t ă c h e s t i u n e . D l . P r o f . G.
G. A n t o n e s c u î n „ P e d a g o g i a g e n e ­
rală", întrebuinţează această me­
t o d ă de c o n v i n g e r e , r e l a t â n d c a ­
z u r i l e de c a r e s ' a l o v i t î n a c t i v i t a ­
t e a d-sale ş c o l a r ă şi m o d u l c u m
l e - a î n d r u m a t pe c ă i b u n e , d u p ă
c e le o b s e r v a s e de a p r o a p e . L e c ­
t u r a a c e s t o r fel de c a z u r i î n d e a m ­
nă la o mai atentă observare a
e l e v i l o r . E c e v a ce î n c ă l z e ş t e o r i c e
s u f l e t de e d u c a t o r şi-1 a p r o p i e de
copil. N e v o i a p s i h o l o g i z ă r i i î n v ă ­
ţ ă m â n t u l u i şi a e d u c a ţ i e i s ă fie pe
primul plan, iar celelalte scopuri
p e c a r e le v i z e a z ă f i ş a pe a l doi­
lea.
O altă chestiune este problema
o r i e n t ă r i i p r o f e s i o n a l e . Ce p o a t e
d a şcoala p r i m a r ă în această pri­
v i n ţ ă ? T r a t a t e l e de p s i h o l o g i e şi
pedagogie accentuiază în mod
deosebit că stabilirea aptitudini­
lor în vederea orientării p r o f e s i o ­
n a l e n u e p o s i b i l ă î n a i n t e de e t a ­
t e a de 4 a n i . O r i c e i n d i c a ţ i e , c u .
p r e t e n ţ i e de î n d r u m a r e , a n t e r i o a ­
r ă a c e s t e i e t ă ţ i * e s t e p r e m a t u r ă şi.
hazardată. Ş i totuşi, învăţătorul
e chemat să dea sfaturi părinţilor-
de f o a r t e m u l t e ori î n c ă l a e t a t e a ,
de 10—11 a n i , d u p ă t e r m i n a r e a ,
primului ciclu al î n v ă ţ ă m â n t u l u i
p r i m a r . I n cele m a i m u l t e c a z u r i
sfatul lui e c h e m a t să l ă m u r e a s c ă
p ă r i n t e l u i d a c ă fiul s ă u dispune-
de c a p a c i t a t e a g e n e r a l ă i n t e l e c ­
t u a l ă de a f a c e f a ţ ă c e r i n ţ e l o r
şcoalei secundare. Nu e vorba aici
de a p t i t u d i n i s p e c i a l e c a r e l - a r
destina anumitor profesiuni. De
a l t f e l l e g i s l a ţ i a n o a s t r ă ş c o l a r ă , îrfe
p r i n c i p i u , p r i n a l c ă t u i r e a ei, d ă
p o s i b i l i t a t e de a s c h i m b a ş c o a l e l e , .
în cursul inferior, cu destulă uşu­
r i n ţ ă . D e c i î n cei p a t r u a n i a i ş c o a ­
lei p r i m a r e a c e a s t ă c a p a c i t a t e g e ­
n e r a l ă , s u b d i f e r i t e l e ei a s p e c t e ,
t r e b u e u r m ă r i t ă de a p r o a p e .
S ' a r p u t e a o b i e c t a c ă cele t r e i
clase ale cursului supraprimar n u
există la toate şcolile primare, i a r
unde există, elevii nu u r m e a z ă re­
g u l a t şi deci l a s f â r ş i t u l c i c l u l u i
de p a t r u c l a s e f i ş a t r e b u e s ă fie-
completată necondiţionat. Insă
a i c i n u e v o r b a de e x c e p ţ i i i a r l i p ­
sa unei regularităţi nu stânje­
neşte putinţa observării. Rămâne*
deci a c e s t u i t i m p o b s e r v a r e a de*
aproape a înclinărilor speciale, ce­
r u t e de fişă.
In schimb, e absolut necesar s ă
se c o m p l e t e z e c a p i t o l e l e r e f e r i t o a ­
re la antecedentele personale ş i
heredo-colaterale. In majoritatea,
ş c o l i l o r s e c u n d a r e , m a i m u l t de
j u m ă t a t e din elevi s u n t din a l t e
localităţi decât aceea unde e ş c o a ­
la, î n s p e c i a l d e l a s a t e . D a t e l e a -
cestea foarte instructive în expli­
carea multor anomalii psihice şi
fizice î n t â m p i n a t e l a copii, se a -
dună cu f o a r t e m a r e g r e u t a t e de
către p r o f e s o r i i d i r i g i n ţ i a i ş c o a -
lelor s e c u n d a r e , î n t r u c â t p ă r i n ţ i i
vin r a r p e l a o r a ş , i a r c â n d vin, n u
au p u t i n ţ a de a s t a l a d i s p o z i ţ i ţ a
profesorilor c u i n f o r m a ţ i i . Ş i a p o i
m u l ţ i , î n t r e b a ţ i direct, s e f e r e s c
de a d a r ă s p u n s u l a d e v ă r a t din
v a r i a t e m o t i v e . M u l t e din d a t e l e
cerute la aceste capitole, învăţă­
t o r u l le p o a t e a f l a din c o n t a c t u l
z i l n i c cu p ă r i n ţ i i , f ă r ă a-i î n t r e b a
anume.
S u n t .câteva d a t e r ă z l e ţ e de c a r e
n e - a m izbit î n c o m p l e c t a r e a f i l e ­
l o r şi a m c r e z u t c ă e b i n e s ă f i e
relevate.
Dr. L . B O L O G A .

1
PĂRERI D E S P R E UN ABECEDAR ).

Abecedarul, prima carte a .copilului, ai clasei, r a r e ori c u c â t e v a t a b l o u r i c a ­

t r e b u e a l c ă t u i t ©u o a d e v ă r a t ă a r t ă . re să vorbească sufletului său. Şi-i în­
Copilul îşi are vieaţa lui proprie, cu tâmpină o persoană străină, pe care
interesele, preocupările caracteristce vâr­ ai casei au avut grija să le-o apropie
stei lui. E u n i n d i v i d î n desrvoltare o a r e de Mama-pădurii, tot întrebuinţând a-
tinde să devină om, potrivit aptitudini­ meninţarea: „Lasă că teom da noi la
lor î n ă s c u t e şi v a d e v e n i c e e a c e îi e d a t şcoală, pe mâna Domnului sau D-nei"
s ă fie, f a v o r i z a t d e m e d i u l î n c o n j u r ă t o r , etc., etc.
d e tot ce-i p o a t e desrvolta c o r p u l ş i sufle­ Se mai întâmplă că acea persoană «
tul său. O r i c e luioru, o c u p a ţ i u n e , suges­ departe de a înţelege ce se petrece în,
tie p e n t r u a influenta în bine pe copil, sufletul micuţului care vine tremurândi
teebue să răspundă preocupărilor, inte­ de m â n a m a m e i , s a u a tatălui, pe cane
reselor lui. o ţ i n e «strâns, c a s ă s e s i m t ă c ă n u - i pă­
Ce-1 i n t e r e s e a z ă p e c o p i l u l de 6—7 ani r ă s i t c u t o t u l î n aces>t l o c s t r ă i n , n e p r i ­
care vine la şcoala primară? Părinţii, m i t o r — d u p ă c r e d i n ţ a l u i —• şi răuvoi­
persoanele mai m a r i 'din jurul lui, tot tor. E p o a t e p r i m a î n c e r c a r e în vieaţa
ce l u c r e a z ă , felul cum lucrează. De a- lui, p r i m a lui i e ş i r e în l u m e . A i c i îşi va
c e e a îl v e d e m i m i t â n d ta j o c u r i l e l u i ocu p e t r e c e r e g u l a t o p a r t e d i n zi. Unii, vor
paţia persoanelor m a i m a r i , pe care le protesta cu toată (vehemenţa penlrucă.
iubeşte. Vieaţa familiară e centrul lui a u fost t r a n s p o r t a ţ i din l u m e a lor, alţii
de i n t e r e s , de activitate. Gasa ou toate m a i timid, î n s ă » u « r e d c ă e copil care
lucrurile din ea, curtea cu animalele, s ă v i e l a ş c o a l ă dim z i u a d i n t â i ou. voi©
grădina c u florile, cu legumele, cu po­ bună.
mii, îi i n t e r e s e a z ă şi de a c e a s t a , sufletul M'am întrebat adesea: ne-am străduit
său deschis impresiilor, se leagă c u acele n o i î n d e a j u n s s ă c h e m ă m c u toartă d r a ­
simţăminte de (neprecupeţită iubire. g o s t e a p e copii, l a n o i , l a ş c o a l ă ? Ne-ajm
Acestea f o r m e a z ă c o m o a r a de duioşii ostenit să-i f a c e m s ă se s i m t ă c a l a ei
din ©are ne alimentăm când suntem a c a s ă ? Nu! C u s i t u a ţ i a de a c u m , c u ţin­
m a t u r i şi n e d u c e c u g â n d u l î n locurile t u i r e a în b ă n c i fixe de aceeaşi m ă r i m e ,
unde n e - a m petrecut copilăria. , în t i m p d e c â t e v a o r e î n ş i r , c u m i c i tor
Când copilul vine la şcoala prmară, treruperi în recreaţii, n u v o m a j u n g e să
lasă acasă toate fiinţele şi lucrurile înfăptuim acel ideal de şcoală necesară
s c u m p e l u i şi v i n e î n t r e p a t r u p e r e ţ i r e e i noilor veniţi în ş c o a l a p r i m a r ă »
C o n v e r s a ţ i i l e ç u ei, î n felul c u m l e v o r ­
*) E vorba despre Abecedarul întoc­ b e ş t e m a m a c â n d îi v e d e f r i c o ş i şi mâh­
mit de Ana C. lencica, I. B e i a n şi D. niţi, jocurile to curte, poveştile, cânte­
Goga. cele, s u n t m i j l o a c e l e c u c a r e - i m a i apro-
J3iem, îi f a c e m s ă s e m a i î m p a c e şi mai nu ş t i i p e c a r e să-d î n t r e b i , s ă - i f a c i b u - à
târziu s ă le fie c h i a r dragă clădirea a- curia de a-ţi spune ce a văzut acolo! j
•ceasta străină. Toate fiinţe şi l u c r u r i din curtea lor! A
Şi-acum la lucru, pentru învăţarea dispărut clasa rigidă. Iată vieaţa lor, ;
meşteşugului scris-cititului. casa! De asta răspund ei p e întrecute. Í
Simte copilul trebuinţa învăţării aces­ Acum tabloul cu desenele schematice: 4
tui meşteşug? Nu. Ce-i de făcut? Să-i şi p u i ş o r i şi ou, şi c o p i l c u c e r c u l , t o a t e •
«reiem acea trebuinţă. Cum? Tot cu mo­ le spun în limbajul înţeles al gesturi- |
m e l i din v i e a ţ a lui c o p i l ă r e a s c ă . A c e s t e a lor redate, că s u n t prietenii' lor, cu caro ^
trebue s ă le g ă s e a s c ă î n c e a d i n t â i căr­ s'au jucat până acum. Şi-acum, copii, •
ticică a lui: s ă se g ă s e a s c ă pee s i n e în să-i desemnăm şi n o i p e a c e ş t i p r i e t e n i I
ea, pe ai lui, pe prietenii lui: copii, a n i ­ şi l u c r u r i l e lor! A l t ă b u c u r i e — c u toate |
male, păsări, icare îi vorbesc sufletului că. nu se'ndură s ă - ş i l a s e c ă r ţ i l e de r ă s - 1
său. foit. I-aţi c â ş t i g a t de p a r t e a Dvs. D-nă |
Unul din abecedarele care îndeplinesc ş D-lor a u t o r i ! Mie î m i rămâne o mică J
aceste condiţii este cel alcătuit de auto­ sarcină-, s ă m ă b u c u r împreună c u ei ş i -a
rii: Ana C. Iencica, Dimitrie Goga şi să dirijez această bucurie. Şi încet, în- i
Ilarie Beian. Am folosit a c e s t abecedar cet, limbile se desleagă, mânuţele devin Í
s

la clasa mea, in anul şcolar 1936—1937, mai îndemânatice, până ajungem li

şi am urmărit cu interes şi satisfacţie partea ştiinţei scrisului si cititului. I
ce impresie a făcut asupra copiilor şi Dar poarta era fermecată.... Anuţa, o s
ce progrese s'au putut realiza întrebuin- prietenă de-a lor, s a d u s p r i n c u r t e şi-a
ţându-1. găsit într'un cuibar un ou de-al Boghe-
fei. B u c u r o a s ă , s i r i g ă : „ A m g ă s i t un ou,
Mi-amintesc de ziua când am dat în
Uin ou, ou, ou! O, c u m mai strigă de 1
mâna lor abecedarul. A fost o bucurie
bucurie!.... Şi-ajungem să scriem sem- -
şi o animaţie de n e d e s c r i s ! O e x p r e s i e de
nul sunetului care e c a şi c h i p u l oului,
fericire era întipărită pe faţa fiecăruia.
numai că-i mai adăogăm câte-o linioa-
Răsfoiau cu voioşie ' foaie, după foaie,
ră la dreapta şi l a s t â n g a . Ce descope­
îşi spuneau şi a r ă t a u unii altora chipu­
rire! Au deschis poarta fermecată a scri­
r i l e de p r i n c a r t e . E r a o v e s e l i e nepotri­
sului. Şi-acum la drum pe această cale
vită cu rigorile disciplinei obişnuite în
tot î n a i n t e , c ă o d a t ă ce i-a g ă s i t c h e i a —
şcolile noastre, era vieaţă copilărească.
numele lucrului începe cu sunetul al
I-am lăsat un timp aşa, să soarbă, la
cărui semn seamănă, e dedus din dese--:
repezeală, conduşi de setoasa lor curio­
nul lucrului — si s i n g u r şcolarul poate
zitate, din tot ce le oferea abecedarul,
învăţa şi r e c u n o a ş t e . Eu trebue să mai •
apoi l e - a m s p u s să.-l î n c h i d ă . Au rămas
stărui ca mâna lor să deprindă mişca­
cu ochii ţintiţi pe copertă. Pe-o fetiţă
rea corectă, a s e m n l u i , care la unii şco­
care râdea cărţii sale, a m întrebat-o de
lari, ia alte căi decât cele corecte.
ce râde? Mi-a răspuns: „Copilul citeşte,
Pentru acest lucru z ă b o v e s c o zi l a o l i ­
şi căţelul şi v e v e r i ţ a şi p ă s ă r i c ă citesc".
t e r ă , c a şi c o d a ş i i s ă n u r ă m â n ă de că­
Găsea copilul ceea ce-J t m c â n t a : lumea
ruţă, în d r u m u l lor. M e r g e m încet, dar
lui, animalele care învaţă împreună cu
sigur.
el. I a t ă c ă s ' a u g ă s i t p e el, c h i a r p e faţa
cărţii. Şi cum oare s ă nu-i îmbie l a în­ Şi apoi cum ştiu câteva litere, ne ju­
văţat? căm cu ele, alcătuind' vorbe. Ce sponta­
întorc coperta: Vlăstarul regesc, copil neitate! P e întrecute, care mai de care,
mai m ă r i ş o r i , pe c a r e toţi l-au recunos­ se s i l e s c s ă afle şi s ă r e c u n o a s c ă î n zia­
cut şi care le u r e a z ă început bun la re vorbe, pe care s ă le p u t e m scrie cu
muncă. Şi-,aeum p r i m u l tablou: c a s a lor, literele învăţate. Doamne! Cum să le
curtea ou orătăniile mişunând prin ea. mulţumesc autorilor că au avut grijă
E o voie b u n ă în clasă, o animaţie, că să lase liberă această spontaneitate a
 ..lor şi s ă l e s a t i s f a c ă n e v o i a i m p e r i o a s ă . paginile următoare.
•de a s e m i ş c a ! C u literele de t i p a r a m m e r s m a i a c ­
Aveau satisfacţia unei victorii, erau celerat. A c u m e r a m obişnuiţi c u d r u m u l
eroi! şi n i c i nu trebuia c ă p ă t a t ă deprinderea
Când a m a j u n s s ă citim primele vorbe scrisului. F u r a ţ i astfel de scenele c a r e
. din a b e c e d a r , e r a p r e a u ş o r . Am " îm- e r a u v i i , t r ă i t e de c o p i i , a m p a r c u r s t o t
ţpletit astfel i s t o r i o a r e l e î n l e g ă t u r ă cu abecedarul, atât cei m a i sprinteni, cât
. c h i p u r i l e d e l à f i e c a r e l e c ţ i e , î n c â t ei a ş ­ şi c e i mai încetinei. Exerciţiile de
teptau cu nerăbdare să audă c u m 51 .citire, cu literile de tipar, fac deliciul
- c h e a m ă p e vărul c a r e a ieşit pe poartă, copiilor.
c e - a p ă ţ i t f a t a careÍ'-ducea i e d u l l a p ă ş u ­ L a urmă, constatai că i a r ă m a s ne­
ne, ce m a i spune moşul care făcea din c u n o s c u t . T o c m a i eil, c a r e t r e b u e s ă î n ­
baston bici pentru nepoţii săi, c u m a l o c u i a s c ă n e c u n o s c u t u l ! E u l^am p r e d a t ,
m a i u m b l a t copilul c a r e şi-a turtit na­ c u m de altfel a m p r e d a t şi a l f a b e t u l ,
sul c â n d a căzut, ce^a devenit şoricelul găsind că e-nevoie.
c a r e a m e r s l a b i s e r i c ă ( l a l i t e r a ţ ) şi a Ne l u a r ă m apoi r ă m a s b u n delà c e a
m â n c a t a n a f u r a . T o a t e istorioarele pe c a ­ d i n t â i c a r t e c a r e le v a r ă m â n e adânc
r e le u r m ă r e a u c u n e s a ţ , l e d e s e n a u ş i î n t i p ă r i t ă î n suflet, c ă c i Ie-a fost o u a-
-adăugau î n c ă o n o u ă l i t e r ă l a l a n ţ u l de d e v ă r a t d r a g ă . A u l u a t h o t ă r î r e a s'o p ă s ­
litere ştiute. treze între lucrurile lor cele m a i s c u m ­
A m găsit şi unele l u c r u r i de a m ă n u n t , pe, c a să-şi a m i n t e a s c ă din când în
pe c a r e n u le î m p ă r t ă ş e s c c u autorii. c â n d , c u m a u î n v ă ţ a t s ă s c r i e şi s ă c i ­
-Aşa b u n ă o a r ă l i t e r a 1, s u n t d e p ă r e r e c ă tească.
e r a m a i b i n e s ă f i e p r e d a t ă l a p a g . 19, c a G. C A P R I Ş
s ă se p o a t ă s c r i e a r t i c u l a t v o r b e l e d i n învăţătoare — Cluj.

C R O N I C A .

DL G H E O R G H E GANTACUZINO, au­ siune pentru trecutul nostru artistic,

t o r u l a r t i c o l u l u i „Satul românesc", pe
c a r e - 1 p u b l i c ă m î n n u m ă r u l de f a ţ ă a l
revistei n o a s t r e , e s t e u n u l dintre cei m a i
m a r i arhitecţii din R o m â n i a .
Dl a r h i t e c t . G a n t a c u z i n o c r e d e c ă v e ­
chile produse ale arhitecturii r o m â n e ş t i
( m i c i l e c a s e ţ ă r ă n e ş t i , t r o i ţ e şi f â n t â n i ,
b i s e r i c i , m ă n ă s t i r i ş i c u r ţ i ) , a t â t de c a ­
r a c t e r i s t i c e , de e x p r e s i v e şi de a r m o n i -
•zate c u p e i s a j u l r o m â n e s c , m e r i t ă a fi
c u n o s c u t e şi o c r o t i t e p e n t r u p i l d e l e d e
t r ă i n i c i e şi d e f r u m o s p e o a r e n i le d ă .
"Numai a ş a v o m p u t e a l u p t a î m p o t r i v a
americanizării Capitalei noastre şi
oferă cititorului o lectură dintre cele
m a i alese, c a r e te i n s t r u e ş t e , te d e l e c t e a ­
ză, t e f a c e m a i b u n R o m â n .
P r i n b u n ă v o i n ţ a dlui a r h i t e c t Canta-
cuzino v o m p u t e a oferi c i t i t o r i l o r n o s t r u
s p r e d e p l i n a 1er m u l ţ u m i r e , c â t e v a a r t i ­
cole d e s p r e p r o b l e m e l o r de arhitectură
rurală.
E X A M E N U L D E G R A D U L II. — Mi­
nisterul Educaţiunii a recomandat învă­
ţătorilor- pentru examenul oral c a r t e a :
Oameni aleşi ( R o m â n i i şi s t r ă i n i i ) d é I :
S i m i o n e s c u , i a r p e n t r u î n v ă ţ ă t o a r e l e [de­
a l à fşooalele d e c o p i i i m i c i c a r t e a l u i ^ M l 1

-transformării satelor în respingătoare f r e d B i n e t : I d e i n o u i d e s p r e c o p i i , tárád",

p e r i f e r i i ide t â r g u r i s ă r a c e . de I . G. M a r i n e s c u .
D a r dl a r h i t e c t G a n t a c u z i n o e s t e şi u n Ambeble l u c r ă r i sunt de m u l t folos
talentat s c r i i t o r şi c ă r ţ i l e JDomniei-sale: p e n t r u c u l t u r a î n v ă ţ ă t o r i l o r şi î n v ă ţ ă ­
iJzvoade şi popasuri" şi , Firide şi ar­ toarelor.. E l e î n s ă n u s a t i s f a c sfeopuT.ce-
cade" i n s p i r a t e din a c e e a ş i n o b i l ă p a - r u t de e x a m e n u l de î n a i n t a r e . "
 Ar ii bine c a M i n i s t e r u l Bducaţiunii trezi î n cei a l e a .dorul d e a cunoaşte-
a ă publice c o n c u r s — c u p r e m i i — p e n ­ toate tainele şi frumuseţile v i e ţ i i ş i der
tru astfel de lucrări care să desvolte a munci spre a se bucura într'o zi de?
probleme c u l t u r a l e , economice şi sociale ele prin propriile mijloace.
c a r i trebue s ă f i e c u n o s c u t e d e c ă t r e în-
Yăţători. SĂNĂTATEA COPIILOR LEGITIMI..
S'ar . a j u t a astfel şi la înbogăţirea u- — După m a i mult© statistici a l e a n u -
nei literaturi pedagogice româneşti. mitori clinici din străinătate, s'a ajuns-
la constatarea că, în majoritatea c a ­
EFECTELE CULTURII FIZICE. — zurilor, după naştere, au o greutate
D u p ă c â t s e p a r e , î,n G e r m a n i a , o r g a n i ­ m u l t m a i m a r e , î n special copiii de s e x
z a r e a o f i c i a l ă a s p o r t u r i l o r şi o r i e n t a r e a masculin, născuţi legitim. Greutatea
t i n e r e t u l u i s p r e e x e r c i ţ i i l e fizice obliga­ c o r p o r a l ă a a c e s t o r c o p i i , f ă r ă ,a s e ţ i n e -
torii a u şi d a t roade. s e a m ă de s e x , c u toate c ă fetele de obi­
1 2

L a B e r l i n , s ' a instituit î n c ă d i n 1924 c e i a u t r e c d e g r e u t a t e a d e 3 / k g . , ©•

aşa n u m i t a fişă şcolară, p u r t â n d înă -
ţ i m e a ş i g r e u t a t e a f i e c ă r i i 3l-v î n m o
mentül când intră în şcoala, pdică ia
ş a s e - ş a p t e -ini. C o p i l u l e n m ă s u r a t şi
cântărit iarăşi, l a vânsta de 13—14 a n i
L a a c e a s t ă epocă, m e d i a gener ilă a
m i c i l o r b e r l i n e z i de ş a s e a n i , e r a de Î 0 8
cm. înălţime; azi ei a u , î n medie, o c l i n i c i l e o b s t r e t i c a l e ş i g i n e c o l o g i c e ş i se­
î n ă l ţ i m e d e 114,9 c m . L a p a i s p r e z e c e a n i ,
î n ă l ţ m e a a f o s t d e l a 146.4, i a r g r e u t a t e a
de l a 3 8 k g .
B o l i l e i n f a n t i l e I n t r e a n i i 1914 şi 1 9 3 5
au scăzut c u 3 0 % .
BURSA CELUI MAI LENEŞ. — Un
m a r e b o g ă t a ş englez d i n Bristol, c a r e pe
băncile ş c o a l e i s e d i s t i n s e s e p r i n l e n e v i a
sa, şi care t o t u ş i a f o s t m a i t â r z i u u n
a m foarte a c t i v , a l ă s a t u n f o a r t e c i u ­
d a t testament.
Ca u n fel de demonstraţie, spre a a-
minti, că n u numai elevii p r i m i reu­
şesc în vieaţa, el a lăsat oraşului
s ă u natal o sumă foarte importantă, din
ale cărei venituri se v a acorda în fiecare
a n o b u r s ă de c ă l ă t o r i e c e l u i m a i l e n e ş
elev d i n localitate.
V ă închipuiţi c e „emulaţie" v a stârni
a c e a s t ă c i u d a t ă d o n a ţ i e p r i n t r e şcolari...
Privit d i n punctul d e vedere al edu­
caţiei, a c e s t legat p a r e , c e e drept, c a m
imoral, d e o a r e c e s ' a r p ă r e a c ă e l c o n ­
stitue un î n d e m n l a l e n e v i e . Ş i t o t u ş i ,
în f o n d , a l t a a f o s t i n t e n ţ i a d o n a t o r u l u i ;
d â n d p r i l e j u l unui elev p r e a puţin s â r -
guitor, d a r b i n e î n ţ e l e s i n t e l i g e n t , d e a
Tedea lumea, el m e r g e la sigur că va
1
c u m u l t s u p e r i o a r ă c e l o r , c a s ă zicem?
astfel, n ă s c u ţ i d i n flori.
Medicina n u desluşeşte însă cărui f a p t
se d a t o r e ş t e a c e a s t ă î n t r e c e r e î n g r e u ­
tate, c u t o a t e c ă s t a r e a s ă n ă t ă ţ i i oricăr-
rei m a m e j o a c ă u n m a r e rol î n a c e a s t ă
p r i v i n ţ ă . C e r c e t ă r i l e c o n t i n u ă t o t u ş i în»
va ajunge, m a i curând sau m a i târziu ş i
la deslegarea acestei enigme.
SĂRBĂTORILE LEGALE. — Prezi­
d e n ţ i a C o n s i l i u l u i d e m i n i ş t r i a î n t ocmit
tabloul sărbătorilor legale în cari auto­
rităţile publice şi şcolile n u f u n c ţ i o n e a ­
ză.
P e n t r u zilele d e 1 M a i ş i 1 Decemvrie*
se v a l u a avizul Ministerului E d u c a ţ i e i
Naţionale, dacă se suspendă s a u n u c u r ­
surile şcolare. Celelalte sărbători legale
sunt: 1 Ianuarie; 6 Ianuarie; 7 Ianuarie»
2 4 I a n u a r i e ; 2 F e b r u a r i e ; 2 5 M a r t i e ; 5-
zile l a P a ş t i ; 23 A p r i l i e ; 1 M a i ; î n ă l ţ a ­
rea Domnului; Ziua Eroilor; Rusaliile;:
10 M a i ; 2 1 M a i ; 8 I u n i e : 2 9 I u n i e 15 A u - .
gust; 8 ^Septemvrie; 14 Septemvrie; 1 $
O c t o m v r i e ; 8 N o e m v r i e ; 1 D e c e m v r i e ; 6>
D e c e m v r i e şi 4 zile l a C r ă c i u n .
CONTROLUL ŞCOLILOR PRIMARE
IN J U G O S L A V I A . — Şcolile p r i m a r e te
J u g o s l a v i a s u n t i n s p e c t a t e d e c ă t r e un-
„Nadfcornie" c e e a c e a r corespunde R e ­
vizorului ş c o l a r d e l à n o i . Ţ a r a e împăr-r
ţită în „ba rovine" s a u provinci i a r b a -
novinele î n „srezuri' — cercuri (judeţe).
F i e c a r e cerc îşi a r e revizorul s ă u .
 Aceştia sunt organe de control ina­ v i t a ţ i şi înv. i n s p e c t a ţ i , s ă m e a r g ă - s i b
movibile p e c e r c u r i . E i se recrutează,! v a d ă la învăţătorii de acolo m e t o d a de-
d i n t r e d i r e c t o r i i ş c o l a r i cei m a i d e s e a ­ p r e d a r e a , şi r e z u l t a t e l e .
m ă şi d i n t r e î n v ă ţ ă t o r i l i c e n ţ i a ţ i . F i i n d I n a f a r ă d e n a d z o r n i c m a i ar© d r e p t
supuşi l a e x a m e n , d u p ă c e m a i Şntâi'U l a i n s p e c ţ i e şi d i r e c t o r u l şcolii, odată
a u fost r e c o m a n d a ţ i , cei r e u ş i ţ i sujnt pe lună. De o b i c e i u l a n o t a r e a Î n v ă ţ ă ­
declaraţi nadizornici inamovibili. Iată t o r u l u i d e mad'zornic se ţ i n e s e a m a şi d e -
deci, c ă ei n u PQt fi d e s t i t u i ţ i d i n s e r ­ p ă r e r e a directorului.
viciu la schimbarea guvernului, în N o t a r e a î n v ă ţ ă t o r u l u i se f a c e ou n o t e »
s c h i m b p o t fi t r a n s f e r ţ i în interes de s a u calificative. l = r ă u ; ^neîndestulă­
serviciu. tor; 3 = b i n e ; 4 = f . bine; 5 = e x c e p ţ i o n a l .
C u m a n u l ş c o l a r î n c e p e l a 1 Sept. î n © a c ă um î n v ă ţ ă t o r n u e m u l ţ u m i t cu<
t o a t ă ţ a r a şi ţ i n e p â n ă l a 27 I u n i e , ( a n o t a p r i m i t ă , a r e d r e p t u l c a t o termeate
se n o t a c ă l a î n c e p u t u l l u n i i Oct. î n c e p d e 3 zile s ă c e a r ă B a n o v i n e i o n o u ă Mtt~
v a c a n ţ e l e , r e g i o n a l e 8—10 zile d u p ă n e ­ s p e c ţ i e . B a n o v i n a t r i m i t e p e n t r u cerce—
voie), n a d z o m i c n l î n c u r s u l a n u l u i a r e t a r e c a z u l u i u n n a d z o r n i c şez. A c e s t a s
de f ă c u t d o u ă i n s p e c ţ i i . după inspecţie dîspune în consecinţă...
P r i m a inspecţie la începutul anului Cazurile acestea sunt foarte rare, căci,,
şcolar, a r e m a i m u l t c a r a c t e r administ­ n a d a a r n i c i s u n t d i n t r e cele m a i p r o e m i ­
r a t i v şi i n f o r m a t i v . S e c e r c e t e a z ă m a t e ­ nente figuri ale î n v ă ţ ă t o r i m i i jugoslave.
rialul d i d a c t i c a l şcolii, d a c ă elevii şi- De n o t a r e a nadzornicului a t â r n ă bu­
a u p r o c u r a t c ă r ţ i l e şi c e l e n e c e s a r e p e n ­ nul m e r s a l î n v ă ţ ă m â n t u l u i . î n v ă ţ ă t o r u l *
t r u întregiul a n şcolafr. î n v ă ţ ă t o r i l o r li sau învăţătoarea când e notat-(ă) de
se a d u c l a c u n o ş t i n ţ ă e v e n t u a l e m o d i f i ­ două ori c o n s e c u t i v c u : „1" s a u „2", o r f
c a i î n lege, n o u t ă ţ i l e p e d a g o g i c e şi lite­ trei notări n e c o n s e o u t i v e c u : „1" s a u „2"~
r a r e ş i li se r e c o m a n d ă s ă ţ i n ă s e a m ă este d a t ( ă ) a f a r ă definitiv din învăţă­
de ele. mânt. Scoaterea din î n v ă ţ ă m â n t se f a c e
L a sfârşitul anului şcolar, inspecţia f ă r ă n i c i u n d r e p t l a p e n s i e , conif. a r t . 91
are alt scop. A c u m se c e r c e t e a z ă c u o d i n leigea înv. p r i m .
deosebită minuţiozitate, m u n c a î n v ă ţ ă ­ S t a t u t u l f u n c ţ i o n a r i l o r p u b l i c i a r t . 140«
t o r u l u i d i n t o a t e p u n c t e l e d e v e d e r e şi spune: „ori ce funcţionar, (specifică r
l a f i e c a r e o b i e c t în p a r t e . Se insistă a f a r ă d e î n v ă ţ ă t o r i c ă r o r a ii s e a p l i c ă
m u l t şi a s u p r a d e x t e r i t ă ţ i l o r . a r t . 91 din l e g e a înv. p r i m . ) c a r e a r e trei
N a d z o m i c u l e u n inspector drept. Sis­ natări c o n s e c o i t i v e : ,irău*' n e i n d e s t u l ă - -
temul său e c a u n mijloc de a perfec­ tor', s a u şase notări neconiseautive ou-
ţ i o n a p e î n v ă ţ ă t o r i . V e ş n i c e o p t i m i s t şi aceaşi notaţie, este s c o s d i n s e r v i c i u . -
vesel. Ideile s a l e s u n t o r i g i n a l e ş i c o n ­ Cei c a r i a u a n i i p e n t r u p e n s i e , li s e diă».
structive. C i n s t e a şi v a l o a r e a morală ceilalţi nu.
s u n t i r e p r o ş a b i l e şi i n s p i r ă d o r i n ţ a de a Cu î n v ă ţ ă t o r i i legea este m a i d r a s t i c ă ;
face n u m a i bine. d u p ă c u m se vede.
După această inspecţie delà finele
anului se ţine imediat conferinţă, se Zaharia Petre înv.
f a c e p r o c e s u l - v e r b a l şi c r i t i c a . Grebenac — Jugoslavia.-
N a d z o m i c u l nu-şi impune procedeul
s ă u c a pe cel m a i buni E l tratează pe — CONGRESUL ÎNVĂŢĂTORILOR"
învăţător c a pe o personalitate. învăţă­ D E L A ORADEA. — Jn anul acesta, con­
t o r u l se s i m t e l i b e r a p u n e î n t r e b ă » i a - g r e s u l î n v ă ţ ă t o r i l o r , ,s'a ţ i n u t l a Oradeai-
s u p r a s f a t u r i l o r c e i s e d ă şi d e a c e r e E s t e u n simbol: î n v ă ţ ă t o r i m e a se g â » ~
informaţii m a i detailate. deşte l a fortificarea g r a n i ţ e l o r p r i n c u l t
Când nadzornicul merge în inspecţie t u r ă şi f o r ţ ă s p i r i t u a l ă . O c i n g ă t o a r e d*-
la şcoala din c o m u n a vecină, s u n t in­ beton a r m a t este i n d i c a t ă p e n t r u g r a n i t
m SATUL
4ţa de. v e s t a ţ ă r i i ; î n a r m a r e a s u f l e t e a s c ă
i n s ă a cetăţenilor printr'o învăţătorime
. . s ă n ă t o a s ă , s u b r a p o r t u l f i z i c şi m o r a i ,
..asigură t r ă i n i c i a v e c i n i c ă a s t a t u l u i nos-
.tru întregit.
Ü (delegaţie r e s t r â n s ă , de învăţători
C e h o s l o v a c i , a c r e i a t î n r â n d u r i l e Gon-
.^gresiştilor o a t m o s f e r ă p r i e l n i c ă p e n t r u
„ M i c a A n t a n t a î n v ă ţ ă t o r e a s c ă " , ©are se
profilează la orizont.
S'au discutat cele trei probleme, c a r e
r ă m â n p e r m a n e n t noui, deşi s ' a u pus
-până acum în atâtea rânduri:
1. P r o b l e m a e x a m e n e l o r .
2. C h e s t i u n e a s a l a r u l u i .
3. S i t u a ţ i a i m a t e r i a l ă a ş c o l i i .
£ f r u m o s ipentru î n v ă ţ ă t o r i i n i e , c ă a
.recunoscut, după a t â t e a congrese, c ă tot
e x a m e n u l r ă m â n e c e l m a i b u n m i j l o c de
s e l e c ţ i e . S c h i m b ă r i l e p e c a r e le c e r s u n t
:iniumai d e n a t u r ă f o r m a l ă : C o m i s i a d e e x a ­
m e n la definitivat s ă fie c o m p u s ă nu­
m a i de p r o f e s o r i d i n regiunea respec-
t i ă . S ă nu lipsească, d i n comisie dele­
gatul Asociaţiunii. învăţătorul s ă se
pregătească diatr'o programă analitică
-specială. Nici o probă a e x a m e n u l u i s ă
n u f i e e l i m i n a t o r i e . S ă fie s c u t i t , e x a ­
m e n u l , de i n f l u e n ţ e l e p o l i t i c e . Ca o conse-
-einţă firească, învăţătorul, să nu facă
-politică până la definitivare. Taxele exa­
m e n u l u i s ă fie s u p r i m a t e . D a c ă , c a n d i -
datuJ n'a reuşit în acest examen de
p a t r u ori, r ă m â n e în î n v ă ţ ă m â n t c u tit­
l u l p r o v i z o r i u şi c u d r e p t u l l a g a d a ţ i e
:şi p e n s i e .
C a uin c o r o l a r a l a c e s t e i c h e s t i u n i , s e
«cerc o m a i b u n ă o r g a n i z a r e a ş c o l i l o r
mormăie. I a r p e n t r u cultura m a i ridi­
cată a normaliştilor, creierea academii­
lor pedagogice.
I n s p e c ţ i i l e s p e c i a l e , peiratru e x a m e n e l e
-de î n a i n t a r e , să se f a c ă cu c e l p u ţ i n 6
l u n i înainte. S ă se ţ i n ă s e a m ă de activi-
-tatea p r a c t i c ă a î n v ă ţ ă t o r u l u i . N o t a d e ­
l à inspecţie să intre în calculul mediei
• g e n e r a l e a e x a m e n u l u i , c a r e s ă n u fie
« l a i m i c ă d e 6,50. L a t o a t e e x a m e n e l e
s ă se a d m i t ă c o r i g e n t a .
Dintre toate problemele, cea m a i grea
- r ă m â n e a salarului. In special, învăţăto-
ŞI SCOALAÍ
. . -I
rul începător, trebue s ă p r i m e a s c ă o lea- %
fă m a i o m e n e a s c ă . Cu 2000 lei n u i s e |
poate a s i g u r a existenţa. Ca p r i m înce- |
p u t t r e b u e s ă se r i d i c e c e l e 2 c u r b e a p l i - %
cate. Corpul învăţătoresc trebue s ă fie I
i n t e g r a t î n l e g e a d e a r m o n i z a r e din, 1 9 2 7 . 1
I n c a z de boală, Statul să p l ă t e a s c ă su-
plinitorul. P e n s i o n a r e a s ă se facă d u p ă j
30 de a n i . j
P e n t r u îmbunătăţirea situaţiei mate- f
r i a l e a ş c o a l e i , a s t ă z i t a t de p r e c a r ă , s ' a
decis: !
S ă s e m o d i f i c e d e c r e t u l de o r g a n i z a r e 1
a C o m i t e t e l o r Ş c o l a r e d i n 1919. E l e t r e - \
buesc menţinute, dar lărgit cadrul lor 1
de a c t i v i t a t e . J
C o t a de 1 4 % s ă fie m ă r i t ă ş i c a l c u - ^
l a t ă şi p e n t r u v e n i t u r i l e e x t r a o r d i n a r e a -
le c o m u n e i . î n c a s a r e a s ă o f a c ă p r i n o r ­
ganele fiscului iar centralizarea s u m e l o r
să se facă la comitetul şcolar judeţean,
de u n d e u r m e a z ă s ă se d i s t r i b u e n u m a i
şcoalelor p r i m a r e de stat. In comisiu-
n e a oare face a c e a s t ă repartizare, s ă fi­
gureze şi preşedintele Asociaţiei jude­
ţene.
S ă s e c r e e z e şi a l t e m i j l o a c e p e n t r u
m ă r i r e a f o n d u l u i de î n t r e ţ i n e r e a l ş c o ­
lilor, b u n ă o a r ă : timbrul cultural, sub
v e n ţ i i , a j u t o a r e , etic.
C o m i t e t u l ş c o l a r j u d e ţ e a n s ă fie p r e ­
z i d a t de u n î n v ă ţ ă t o r d e t a ş a t . D e a s e m e -
nea personalul administrativ al comite­
tului: Preşedintele Asociaţiei Judeţene,
v a fi m e m b r u de d r e p t a l d e l e g a ţ i e i p e r ­
) manente.
A u p a r t i c i p a t l a -congres, a p r o a p e 3 0 0 0
de î n v ă ţ ă t o r i .
Intelectuali, din toate păturile, au ur­
mărit cu interes desbaterile congresului
şi a u r ă m a s p e d e p l i n m u l ţ u m i ţ i d e s p i ­
r i t u l s ă n ă t o s d e c o r p , c e d o m n e ş t e în
rândurile învăţătorimei noastre. Când
t â n ă r u l c o l e g c e h o s l o v a c , Z. I u r e l c , a p o ­
m e n i t de frumoasa -noastră lozincă:
,,Nimănuia, nici o brazdă de pămdntt!"
C o n g r e s u l i - a r ă s p u n s c u t u n e t e , de a -
p l u z e . Sunt sigur, că ele s'au auzit pâ­
nă dincolo de Tisa! .
N. NI STOB.
 ŞCOALA I T A L I A N Ă M O D E R N Ă , exce­
lenta revistă italiană, publică în Supli­
m e n t u l p e d a g o g i c d i n Nov. 1936, o i n t e ­
r e s a n t ă consultare a celor m a i m a r i pe­
dagogi ai lumii, cu u r m ă t o a r e a m o t i v a r e :
P e n t r u a i l u s t r a s c h i m b u l de i d e i ş i e x ­
perienţe, pe c a r e le p r o p u n e m c e l o r c a r i
p r e d a u c â t şi c e l o r c a r i î n v a ţ ă , într'o
şcoală sau alta pe terenul educaţiei na­
ţionale, a m găsit n i m e r i t să publicăm un
referat i n t e r n a ţ i o n a l între principalii ex­
ponenţi ai gândirii pedagogice străine, în
jurul celor rnai vii probleme ale educa­
ţiei ş c o l a r e : c u a c e s t n u m ă r î n c e p e m p u -
plicarea interesantelor răspunsuri.
Chestionarul:
1. P â n ă unde a ajuns reflexiunea
D-Voastră p e d a g o g i c ă , c a d e f i n i ţ i e a e-
ducaţiei?
. 2. C a r e este p e n t r u D - v o a s t r ă calea
principală care conduce la cea m a i bună
actualizare a idealului educativ?
3. C e c r e d e ţ i c a r e s u n t î n s u ş i r i l e f u n ­
d a m e n t a l e a l e e d u c a t o r u l u i de a z i ?
4 C a r i m i j l o a c e le c r e d e ţ i b u n e p e n t r u
a s t u d i a s u f l e t u l c o p i i l o r şi a l a d o l e s c e n ­
ţilor?
5. C ă r e i m a t e r i i de î n v ă ţ ă m â n t atri­
buiţi m a i m a r e i m p o r t a n ţ ă formativă?
6. C e m o d e l de d i s c i p l i n ă p r o p u n e ţ i
pentru o educaţie sigură a caracterului?
7. C a r e s u n t i d e a l u r i l e e d u c a t i v e care
In t i m p u l de a s t ă z i primează în ţara
D-voastră?
8. I n ţ a r a D-voastră sunt experienţe
educative originale în curs?
9. C a r e s u n t î n p r e z e n t c u r e n t e l e p e d a ­
g o g i c e m a i î n s u f l e ţ i t e şi c a r e e s t e i n f l u ­
enta lor în p r a c t i c a educativă?
10. C a r e p e d a g o g i i t a l i e n i s u n t m a i s t u ­
diaţi î n ţ a r a D-voastră, şi în general
1 s u n t î n c e r c a t e p e n t r u a a d a p t a practica.::
c u m se a p r e c i a z ă i d e i l e l o r ? . )
Răspunsul d-lui Adolphe Perrière:
1. E d u c a ţ i a a r e c a s c o p de a c o n s e r v a
şi ' a m ă r i p u t e r e a s p i r i t u l u i . A c e s t d i n
u r m ă termen are două sensuri „totalita­
tea" persoanei, cuprinzând afectivitatea,
i n t u i ţ i a , i n t e l e c t u l şi v o i n ţ a — şi s p i r i t u l
*) C i t i t o r i i n o ş t r i v o r p u t e a urmări
n r . v i i t o r şi a l t e răspunsuri.
individual, reflecţia Spiritului divin înr
<>'"• <: . : >
2. S ' a d a t n u m e l e d e „ Ş c o a l ă a c t i v ă " , ,
şcoalei c a r e a pornit dela elanul vital
s p i r i t u a l a l c o p i l u l u i , u n i n d î n t r ' u n mă—
nunchiu, interesul, şi efortul spontan, d i ­
f e r e n ţ i a t şi c o n c e n t r a t î n t r ' o f o r m ă a r ­
monioasă a organelor şi funcţiunilor,,
c o r p u l u i şi s p i r i t u l u i .
3. R o l u l e d u c a t o r u l u i e s t e d u b l u . E l t r e ­
bue să „strălucească", transmiţând şi
f a v o r i z â n d în elevii s ă i v i e a ţ a spiritua­
l ă . E l t r e b u e p r i n t r e a l t e l e , şi a c e s t a e s t e
rolul s ă u t e h n i c , s ă aducă, elevilor săi
m t e r i a l u l —• o b i e c t e şi c ă r ţ i — c a r i jse»
p o t r i v e s c - v â r s t e i l o r şi g r a d u l u i l o r d e
desvoltare, nevoilor lor profunde, în alţi
t e r m e n i , i n s t r u m e n t e l e şi h r a n a c a r e t r e ­
b u e s ă c o r e s p u n d ă t r e b u i n ţ e l o r l o r d e a.
şti şî t r ă i .
4. P e n t r u a c u n o a ş t e c o p i l u l t r e b u e s ă -
siudiem m a i întâiu psihologia genetică,,
aceia care descoperă legile creşterea ş l
transformările sale.
6. C u l t u r a t r e b u e s ă s e b a z e z e m a i ales?
pe ştiutele o m u l u i şi pe ştiinţele n a t u r i i ,
având ca scop a face să reiasă legile n a ­
turii.
6. C a r a c t e r î n s e a m n ă s t ă p â n i r e a d e s i ­
n e . S t ă p â n i r e a î n s e n s i n d i v i d u a l şi î;n
sens social, vine din exerciţiul r e s p o n s a ­
b i l i t ă ţ i l o r şi p r a c t i c e i d a t o r i i l o r v i e ţ i i .
7. I d e e i l e c a r i p r i m e a z ă în Elveţia;
s u n t : r e s p e c t u l o p i n i i l o r a l t u i a şi d a t o ­
r i a de a con vi nuc. p e a p r o a p e l e s ă u de>
a d e v ă r u l pe c a r e m i n t e a s a îl posedă,
a ş a d a r d a t o r i a d e î n ţ e l e g e r e şi s o l i d a r i ­
t a t e . A t â t u n u l c â t şi c e l ă l a l t e x c l u z â n d
întrebuinţarea violenţei brutale.
8. N e n u m ă r a t e experienţe educativei
şcolară şi f a m i l i a r ă legilor psihologiei
g e n e t i c e şi i d e a l u l u i v i e ţ i i s p i r i t u a l e .
9. C u r e n t e l e a c t u a l e v i z â n d Ş c o a l a a c ­
t i v ă s u b difritele ei f o r m e : m e t o d e a c ­
t i v e s a u Ş c o a l e i de L u c r u m a n u a l —
C e n t r e de i n t e r e s — M u n c ă p e r s o n a l ă ş i
prin echipe — Şcoli senine, cuprinzând'
l i b e r t a t e a m o m e n t u l u i , l i b e r t a t e a de a c ţ i u ­
în
ne, libertatea mijloacelor, i a r rezultatuE
permiţând de a aduce o judecată asupra
c a l o r i i mijloacelor puse în joc.
10. I a t ă c â t e v a n u m e : M m e M o n t e s s o r i ,
surorile Agazzi, G. L o m i b a r d o - R a d i c e ,
Alessandro Marcuoci, Maurilio Salvcmi,
Giuseppina Pizzigoni, David Levi-More-
nos.
. S e o b s e r v ă p r i n t r e ei f e m e i şi b ă r b a ţ i
C Ă R Ţ I — R
C O P I L U L , r e v i s t a m a m e l o r şi educa­
toarelor, publicată de Asociaţia învăţă­
t o a r e l o r d e l à ş c o a l e l e ide c o p i i m i c i d i n
. R o m a n i a , a i n t r a t c u N - r u l d i n S e p t . a.
c . î n a l c i n c i l e a a n de a p a r i ţ i e .
G r a ţ i e î n ţ e l e g e r i i d e o s e b i t e şi t a c t u l u i
•d-rei Alexandrina Demetrescu, inspec-
i t o a r ă g e n e r a l ă şi p r e ş e d i n t a A s o c i a ţ i e i ,
r s ' a . reuişt o a a c e a s t ă r e v i s t ă s ă fie p e n t r u
î n v ă ţ ă t o a r e l e d e l à ş c o a l a de copii m i c i
41m a d e v ă r a t i z v o r d e i n f o r m a ţ i i p r e ţ i o a -
« e şi î n d r u m ă r i p r a c t i c e p e n t r u m u n c a
.lor de toate zilele.
-Sprijinitoare pricepută a acestei acti­
v i t ă ţ i e s t e ,şi d - r a Z o e B o e r e s c u , î n z e s t r a ­
t ă c u un talent deosebit p e n t r u activita­
t e a d i n ş c o a l e l e ide c o p i i m i c i , p r e c u m şi
d-na Victoria Petrescu-Heroiu care are
o pregătire ştiinţifică temeinică.
A d ă u g a t ă şi m u n c a colaboratoarelor
r ă s p â n d i t e în î n t r e a g ă ţara, a c e a s t ă re­
vistă, în timp scurt, a a j u n s o publicaţie
c a r e face cinste ţării noastre.
Mărturisesc c ă simt o durere când gă­
s e s c , l a ş c o a l e l e p e c a r e le c e r c e t e z , î n ­
văţătoare care n'au această revistă, oare
l e p o a t e s c o a t e d i n r u t i n ă ş i le p o a t e î n ­
d r u m a s ă a d u c ă u n s u f l e t n o n to ş c o a ­
l a pe o a r e o c o n d u c .
Nădăjduim că numărul acestor învă­
ţ ă t o a r e s ă fie a n de a n c â t m a i m i c .
C. I .
I. A . B A S A R A B E S C U : Moş Stan. Schi­
ţ e ş i n u v e l e p e n t r u copii. Edit. Cugeta­
rea, Bucureşti.
A c e s t v o l u m este o a d e v ă r a t ă c o m o a r ă
p e n t r u tineret. E l a fost tipărit p r i m a d a -
t ă î n 1923 î n B i o l i o t e c a T i n e r i m i i , edi­
t a t ă de C u l t u r a N a ţ i o n a l ă .
c a r e a u î n ţ e l e s m a i b i n e d e c â t m u l ţ i în
ce consistă nevoile profunde ale sufletu­
l u i -copilătresc ş i m i j l o a c e l e p e n t r u a l e
s a t i s f a c e , a ş a fel o a s ă fie e x a l t a t e î n
copil p e r s o a n a u m a n ă şi f a v o r i z a t ă m i ­
siunea divină.
ADOLPHE F ERUIERE
(Trad. I Pintea.)
E V I S T E
A t r e b u i t s ă t r e a c ă 14 a n i c a o c a r t e
a t â t 'de n e c e s a r ă s ă p o a t ă f i r e t i p ă r i t ă
de c ă t r e e d i t u r a r o m â n e a s c ă G u g e t a r e a ,
în condiţii t e h n i c e s u p e r i o a r e .
D a c ă c o r p u l d i d a c t i c a r fi c u n o s c u t a -
c e a s t ă c a r t e ,şi a r fi r e c o m a n d a t - o e l e v i ­
lor, desigur că ea s'ar fi g ă s i t a c u m la
ediţia X X - a .
Au a c u m ocazia să repare greşeala,
r e c o m a n d â n d - o e l e v i l o r şi p ă r i n ţ i l o r c a
pe c e l m a i bum- d a r d e M o ş C r ă c i u n p e n ­
t r u c e i d o r n i c i de o l e c t u r ă s ă n ă t o a s ă .
Cei care vor asculta sfatul nostru se
v o r c o n v i n g e .că a c e a s t ă s c r i e r e m e r i t ă
s ă se g ă s e a s c ă î n t o a t e b i b l i o t e c i l e ş c o l a ­
r e şi p e m a s a f i e c ă r u i e l e v şi t â n ă r i u ­
bitor de l e c t u r ă c a r e să-i î n a l ţ e sufletul.
N o t a d o m i n a n t ă a 'bucăţilor din a c e a s ­
t ă c a r t e e s t e d u i o ş i a şi h u m o r u l .
A r t a povestirii este n e î n t r e c u t ă . D-l
I . A. B a s a r a t o e s c u e c u n o s c u t î n l i t e r a t u ­
ra românească ca un artist desăvârşit.
Toţi educatorii a v e m datoria să a j u t ă m
ca a c e a s t ă scriere de m a r e valoare să fie
cunoscută în pături cât m a i largi.
C. I.
I M N U R I L E N A Ţ I O N A L E ale Statelor
Micii înţelegeri, au devenit obligatorii
p e n t r u toate şcolile 'acestor trei State, e a
o dovadă a t r ă i n i c i e i alianţei lor. P e n t r u
a î n l e s n i î n v ă ţ ă t o r i l o r c u n o a ş t e r e a şi p r e ­
d a r e a c e l o r t r e i i m n u r i , d-l Sava Colum­
ba, p r o f e s o r de m u z i c ă l a L i c e u l „G. B a -
riţiu" din Cluj, a tipărit, însoţind notele
cu î n t r e g u l t e x t î n transcriere fonetică,
ceea ce va uşura m u l t pronunţarea co­
rectă a cuvintelor sârbeşti s a u ceheşti.
P r e ţ u l L e i 7. C o m a n d a l a -autor, ( L i ­
c e u l „G. B a r i ţ i u " C l u j ) s a u l a l i b r ă r i a
Király din Cluj.
 ISTORIA FLLOSOFIEI MODERNE. — trimiţând anticipat suma prin mandat
„ S o c i e t a t e a R o m â n ă de F i l o s o f i e " de s u b postai. N. R .
preşedenţia d-lui P r o f . C. R . Motru, *
a l u a t i n i ţ i a t i v a e d i t ă r i i u n e i Istorii a y MONOGRAFIA MITROPOLEI ORTO­
filosofiei moderne, f ă c u t ă în colaborare. D O X E R O M Â N E A A R D E A L U L U I , d*
P r i m u l volum, din cele trei a n u n ţ a t e , a Dr. Eusebiu Rosea, ,fost director al Semi­
^i apărut, e x p u n â n d sistemele filosofice narului „Andreian" din Sibiu, 296 pagini-
delà R e n a ş t e r e p â n ă l a K a n t şi a v â n d Imprimeria: Fondul cărţilor ţfundware,
d e c o l a b o r a t o r i p e d o m n i i : C. R ă d u l e s c u Cluj, mi.
M o t r u , B d a r P a p u , A n t o n D u m i t r i u , G. Contribuţii istorice, m a i ales, p e n t r u
Vlădescu-Răcoasa, d-na Alice Voinescu, c u n o a ş t e r e a I e r a r h i l o r din b i s e r i c a n o a s ­
d^nii A l . P o p e s c u , T r a i a n H e r s e n i , C o n s t t r ă Biciuirea unor moravuri reproba­
N o i c a , I . B r u e ă r , V a s i l e P a v e l c o , d - r a N. bile.
F a ç o n , d-nii M i r c e a V u l c ă m e s c u , C o n s t . Istoria niepărtinitoare, va delătura,
Botez, P e t r u C o m a r n e s c u , I. Z a m f i r e s c u , „slăbiciunile ce sunt legate, ín mod 1<*-
Şt. Şoimesou, Const. F l o r u şi B . Irion. t&í, de orice mână de pământ" şi va
Deşi f ă c u t ă î n 'colaborare, l u c r a r e a este menţinea n u m a i opera constructivă, li­
totuşi c â t se poate de unitară: ea se n i a de demnitate, care s ă servească c a
p r e z i n t ă c a şi c u m a r fi f ă c u t ă de î n d e m n şi î n d r u m a r e urmaşilor.
u n s i n g u r a u t o r . F i e c a r e c a p i t o l e (fă­ C a fost elev al S e m i n a r u l u i , m ă s i m t
cut cu t o a t ă c o m p e t e n ţ a necesară, auto­ obligat să pomenesc aicea, c ă icoana au­
rii, toţi d e o p o t r i v ă , dovedind c ă s u n t s t ă ­ torului acestei monografii a r ă m a s a-
pâni atât pe metoda de c e r c e t a r e cât şi dânc i m p r i m a t ă î n i n i m a m e a şi a cole­
pe d a r u l de expunere, c ă u t â n d s ă f a c ă g i l o r , p e c a r e d e 2 4 de -ami îi v ă d a c t i ­
înţelese l u c r u r i a d e s e a foarte dificile. vând c a învăţători, preoţi, profesori şi
militari. Dacă astăzi, în aceste vremuri
V o l u m u l I, a p ă r u t , e de^a-dreptul impu­
de a n a r h i e spirituală şi de c o m p l e t ă
nător, n u m ă r â n d 56 p a g i n i m a s i v e şi
răsturnare a valorilor morale, noi elevii
prezentându-^se î n f o a r t e b u n e c o n d i ţ i i
S e m i n a r u l u i , a v e m u n crez şi o e t i c ă ,
tehnice.
care ne călăuzeşte, în toate acţiunile,
Dupâ câte ni se comunică, volumele l u c r u l s e d a t o r e ş t e iniumai p r o f e s o r i l o r ş i
I I şi I I I , s e .află deasemenea sub tipar, m a i ales directorului, oare a condus cu
volumul I I , oare porneşte d e l à K a n t şi
m â n ă s i g u r ă şi m i n t e l u m i n a t ă c e a m a i
merge până la evoluţionismul englez,
de s e a m ă instituţie culturală a neajmului
urmând să a p a r ă c h i a r în câteva săptă­
nostru din teritoriul subjugat.
mâni. ,
Atmosferă de cinstită chivernisire a
„Societatea R o m â n ă de Filosofie" a fă­ banului, î n g r i j i r e a p ă r i n t e a s c ă a elevi­
c u t u n m a r e efort, l u â n d i n i ţ i a t i v a u n e i lor, c r e a r e a u n o r organisme, îniăunitrul
Istorii -j Ho soţiei
a moderne şi a d u c â n d - o şcolii, p e n t r u s ă d i r e a s i m ţ u l u i de r e s ­
la îndeplinire. E f o r t u l ei e s t e o u a t â t ponsabilitate socială şi pentru f o r m a r e a
m a i lăudabil cu c â t a reuşit s ă obţină, caracterului-bibliotecă, c a s ă de cetire, so­
pentru Volumul I I I , şi c o l a b o r a r e a unor c i e t a t e de l e c t u r ă , r e v i s t ă , — pot fi l u a t e
gânditori c u reputaţie mondială, ca: c a m o d e l şi a s t ă z i d e c ă t r e t o a t e i n s t i ­
André Lalande, Léon Brunischvig, E m i l tutele u n d e se c r e s c 'conducătorii fireşti
Bréhier, J a c q u e s Chevalier, Abel Rey, a i p o p o r u l u i , p r e o ţ i i şi î n v ă ţ ă t o r i i .
René Hubert, Arthur Liebert, etc.
Fostul nostru director trăeşte în ini­
L u c r a r e a a c e a s t a r ă s p u n d e c u adevă­ mile noastre, ca un adevărat îndrumă­
r a t u n e i r e a l e nevoi. E a se poate obţine t o r s p i r i t u a l şi î n c e l e m a i g r e l e m o m e n ­
direct delà L a b o r a t o r u l de Psihologie te ale vieţii. C â n d s u n t e m siliţi s ă lup­
experimentală, Bucureşti, strada Edgar t ă m împotriva ignoranţei, a falşului pa­
Quinet, p e n t r u L e i 220 (inclusiv porto), triotism, a desmăţului politic şi a co-
rupţiei i n i m a n o a s t r ă c h e a m ă , e a pe-o i n d i c a r e a s a t e l o r de u n d e s ' a u f ă c u t c o ­
s t r a j ă vigilentă i c o a n a b ă t r â n u l u i direc­ l e c ţ i o n ă r i l e . O c o m o a r a de o b i c e u r i s t r ă ­
t o r , o a r e n e f o r t i f e ă v o i n ţ a şi n e m u l t i ­ v e c h i , a m e n i n ţ a t e de c i v i l i z a ţ i a n i v e l a ­
p l i c ă e l a n u l şi î n s u f l e ţ i r e a . t o a r e a o r a ş e l o r , a f o s t s a l v a t ă ide e l e v i i
E c e l m a i c u r a t o m a g i u p e care-1 pot n o r m a l i ş t i d i n C h i ş i n ă u . Ce p i l d ă f r u - "
aduce înalt Prea-Cuvioşiei Sale, Dr. m o a ş ă ! E a a r t r e b u i i m i t a t ă şi de ş c o l i - '
E u s e b i u Roşea, fost director al S e m i n a ­ le n o r m a l e din Ardeal.
r u l u i „ A n d r e i a n " din S i b i u , u n d e a t â t e a N. Nistor.
g e n e r a ţ i i a u î n v ă ţ a t c e e s t e c i n s t e a şi *:
demnitatea profesională. REVISTA GENERALĂ A ÎNVĂŢĂ­
ţ N. Nistor. M Â N T U L U I , î n c a i e t u l d i n l u n a Oct. pu-,
„ D I N D A T I N A B A S A R A B I E I " — Ma­ b l i c ă u n i n t e r e s a n t studiu al dlui C-
terial de folklór, adunat de elevii Şcolii S p o r e a , d i r e c t o r u l ş c o a l e i n o r m a l e din*
Normale de Băieţi din Chişinău, 1936.. Deva, referitor la organizarea e x a m e n u ­
Cea m a i b u n ă definiţie a cuvântului l u i de g r . I I . v
f o i k i o r n e - a dat-o P r o f . I. A. C a n d r e a : D e u n e l e o b s e r v a ţ i i se o c u p ă d. D r . L v
,.,Smna interpretărilor, pe care le dă B o l o g a î n c a i e t u l de faţă al revistei-
poporul fenomenelor naturii, şi in gene­ noastre.
re- tuturor celor văzute, auzite sau sim­
ţite de dânsul, care frământă imagina- „SERVICIUL GAZETELOR", agenţie!
tia-i bogată, care se strecoară in swfle- ' i n t e r n a ţ i o n a l ă de p r e s a ş i publicate, Dir.
tu-i simplist şi pe care creeru-i naiv le Emil Samoilă. B u c u r e ş t i , str. Sf. Con­
răstălmăceşte exteriorizându-le prin gra­ s t a n t i n 24, t e l e f o n 3-1Ö-15, u r m ă r e ş t e t o t
in şi cântec, prin datine şi obiceiuri'. ce se p u b l i c ă î n c e l e c i r c a 1400 p u t o l i e i ţ i i
din R o m â n i a , i a r p r i n i n t e r m e d i u l c e i o r - ,
C u n o a ş t e m c o n c e p ţ i i l e p e c a r e le a r e
102 a g e n ţ i i s i m i l a r e d i n s t r ă i n ă t a t e , f i t
p o p o r u l d e s p r e l u m e şi d e s p r e v i e a ţ ă .
ce se s c r i e î n p r e s a d i n t o a t ă l u m e a ş i
P r i n folklór ne c u n o a ş t e m deci n e a m u l .
p r o c u r ă tăieturi de p r e s ă a s u p r a o r i c ă r e i
O cultură adevărată, o cultură naţiona­
p e r s o n a l i t ă ţ i s a u s u b i e c t . — C e r e ţ i tele
l ă , n u se poate î n t e m e i a decât pe aces­
fonic sau în scris prospecte l ă m u r i t o a r e
te elemente, care au f r ă m â n t a t minţile
sub o probă g r a t u i t ă de o s ă p t ă m â n a , ,
g e n e r a ţ i i l o r trecute. T o t ce n u p o r n e ş t e
indicând subiectul care vă interisează..
d e a i c i , e s t e n u m a i s p o i a l ă de c i v i l i z a ­
ţ i e şi de c u l t u r ă , e s t e o i m i t a ţ i e s e r v i l ă ,
c a r e s a p ă o p r ă p a s t i e a d â n c ă între po­ POŞTA REDACŢIEI.
p o r şi c ă r t u r a r i i s ă i . C u t o a t ă d o r i n ţ a n o a s t r ă de a a p a r e *
P r o f e s o r i i , A l . O. C o n s t a n t i i n c s c u şi I. l a t i m p , a m f o s t î m p i e d e c a ţ i de a g l o m e ­
I. S t o i a n , d e l à Ş c o a l a N o r m a l ă d e î n v ă ­ r a r e a tipografiei c u tipărituri pentru,
ţ ă t o r i d i n C h i ş i n ă u , c o n v i n ş i f i i n d de propaganda politică.
acest adevăr, au încercat s ă familiari­ Din a c e s t m o t i v , N-rul n o s t r u pe D e ­
zeze p e elevi, î n c ă din ş c o a l ă , c u m e t o d a c e m v r i e v a a p a r e o d a t ă c u cel d i n l u n a
ş t i i n ţ i f i c ă p e n t r u s t r â n g e r e a şi p r e l u c r a ­ i a n u a r i e 1938.
r e a m a t e r i a l u l u i de f o l k l ó r . C a f r u c t a l A ş t e p t a r e a d - v o a s t r â v a fi r e c o m p e n ­
a c e s t o r p r e o c u p ă r i , a a p ă r u t p r i m u l vo­ s a t ă printr'un caiet cu m a t e r i a l v a r i a t
l u m „Din datina Basarabiei", cuprin­ şi i n t e r e s a n t .
z â n d : Obiceiuri credinţe şi superstiţii de V o m î n c e p e şi p u b l i c a r e a u n u i r o m a n ,
C r ă c i u n , de A n u l - N o u , de B o b o t e a z ă şi p e d a g o g i c de m a r e v a l o a r e .
S f . I o n şi d e S f . P a ş t i . A p o i d a t i n e ş i V ă rugăm stăruitor să recomandaţi
o b i c e i u r i l a : naştere, n u n t ă şi m o a r t e ; r e v i s t a n o a s t r ă şi p r i e t e n i l o r d - v o a s t r ă ,
d o i n e ş i s t r i g ă t u r i , v e r s u r i l a n u n ţ i şi c a s'o a b o n e z e .
ghicitori. U n v o l u m g r o s de 250 de pa­ O d a t ă c u c e r e r e a de a b o n m e n t , s ă ne
g i n i , î n s o ţ i t de-o h a r t ă a B a s a r a b i e i , c u t r i m i t ă şi s u m a de 120 lei.