ANATOMIA SI FIZIOLOGIA OMULUI

13.09.2018

Anatomia este stiinta care are ca obiect de studiu, forma si structura organismului .
Fiziologia-se ocupa cu studiul functiilor partilor componente ale organismului si a
legaturilor dintre ele.
La baza studiului Anatomiei si Fiziologiei umane stau urmatoarele principii sau
legi:
A - principiul complementaritatii dintre structura si functie: potrivit caruia forma
si structura organelor sunt strans legate de functiile acestora. Orice modificare de
structura induce modificari in functia unui organ si de asemenea modificarea
activitatii unui organ atrage dupa sine modificari in structura sa.
B - principiul ierarhizarii organizarii structurale: corpul omenesc este un sistem
biologic si are mai multe nivele de organizare morfofunctionala. Fiecare nivel are
propriile sale legi care se subordoneaza legilor nivelului superior.
Nivelul chimic: este constituit din diferite tipuri de atomi care se combina
pentru a forma molecule complete care la randul lor formeaza sub
ansambluri celulare numite organite celulare.
Nivelul celular: celula este unitatea de baza structural functionala si genetica
a organismului; in organismul uman exista peste 200 de tipuri diferite de
celule. Unde STEM este celula de baza.
Nivel tisular: tesuturile sunt grupri de celule organizate in scopul anumitor functii;
desi exista peste 200 tipuri de celule exista 4 tipuri FUNDAMENTALE de
tesuturi: EPITELIAL, CONJUNCTIV, MUSCULAR SI NERVOS fiecare
avand o functie caracteristica.
Nivelul de organ: organul este o structura formata din cel putin 2 tipuri de
tesut dar cele mai multe sunt constituite din cele 4 tipuri fundamentale:
organul este un centru functional ultraspecializat indeplinind o functie
specifica.

1
 SISTEMUL DE ORGANE

Este format din mai multe organe care lucreaza coordonat pentru indeplinirea unei
functii comune. In corpul nostru exista mai multe sisteme de organe:
Respirator, Cardiovascular, Digestiv, Nervos, Muscular, Reproducator,
Urinar, Osmotor-locomotor.
NIVELUL DE ORGANISM ( CORP )
Reprezinta nivelul superior de organizare care este un tot unitar morphologic si
functional care include toate celelalte nivele.
Prin sistemele sale, organismul indeplineste 3 categorii de functii principle:
Nutritie, Reproducere si de Relatie.
Homeostazie-starea de bine a organismului:
Miliarde de celule are organismului uman lucreaza continuu si coordonat asigurand
structura normala a tesuturilor si organelor cu constanta mediului intern.
- Mediul intern: este format din sange,limfa si un lichid intercelular(interstitial)
- Prin Homeostazie se intelege capacitatea organismului de a-si mentine
constanta, compozitia chimica si proprietatile fizice ale mediului intern, in
pofida variatiilor permanente ale mediului extern.
STAREA DE SANATATE SI DE BOALA
- Homeostazia este o conditie obligatorie a starii de sanatate.
- Prin mecanisme de reglaj nervoase si endocrine organismul se poate adapta la
schimbarile bruste sau gradate ale factorilor de , la agresiunea agentilor patogeni
(bacterii, virusi) s-au accidentelor de tot felul.
STAREA DE BOALA
Pierderea Homeostaziei
Este determinata de pierderea Homeostaziei adica de incapacitatea organismului
de a se mentine in limite normale constantele structural fiziologice si biochimice.

2
- Boala este un fenomen universal afectand toti oamenii. Ea poate avea grade si
moduri diferite de manifestare in functie de factorii ereditari, varsta si sex.
Bolile au unele trasaturi comune, si anume nu exista boala fara o anumita cauza,
aceasta avand rol determinant sau favorizant in declansarea ei.
- Cauza determinant a bolii se numeste AGENT ETIOLOGIC in lipsa caruia
boala nu se produce.
- Cauzele favorizante sunt interne s-au externe stimuland sau inhiband agentul
determinant.
-Toate bolile se manifesta prin simptome sau semne: care includ perceptiile
subiective ale pacientului[durere, inapetenta(lipsa poftei de mancare*simptom*]
cat si manifestari fizice ale bolii(febra,inflamatie*semn*)care pot fi observate si
masurate prin consultul medical.
- Fiecare boala are mai multe stadii: debut, perioada de stare si convalescenta.
Bolile pot fi Acute – cu durata de cateva zile
Cronice – cu durata de luni s-au ani.
- Boala poate afecta un tesut, un organ,sau un sistem de organe dar in ultima
instanta va conduce la modificari structurale si functionale ale celulelor. Boala
afecteaza celulele indiferent de nivelul de manifestare.
PARTILE CORPULUI
Segmentele corpului uman sunt Capul, Gatul, Trunchiul si Membrele
superioare si inferioare.
A - I Capul si Gatul reprezinta extremitatea Cefalica.
Capul este format din Viscerocraniu(scheletul fetei) si Neurocraniu(cutia
craniana).
B – II Gatul sau regiunea cervicala leaga capul de trunchi.
C - In regiunea anterioara a gatului se gasesc elemente somatice( muschi fascii si
osul Hioid) si organele gatului- laringele, tiroida si portiuni superioare ale traheei
si esofagului.
D - In regiunea posterioara a gatului numita si regiunea nucala este formata din
vertebre cervicale si muschii cefei. Atlas si Axis(primele 2 vertebre ale gatului)

3
E – III Trunchiul cuprinde 3 parti – Torace, Abdomen si Pelvis in interiorul
carora se gasesc cavitati care adapostesc organele interne adica viscere abdominale
si pelviene.
Cavitatea toracica si cavitatea abdomino-pelviana sunt despartite de muschiul
diafragmei.
In cutia toracica sunt adapostite organe vitale: inima, vasele mari de sange si
plamanii.
La nivelul cavitatii abdomino-pelvine sunt localizate organe digestive, urinare si
ale sistemului genital.
F – IV MEMBRELE
Sunt formate din centuri care leaga membrul propriuzis de trunchi.
Membrul superior se leaga de trunchi prin centura scapulara(omoplat) formata
din omoplat-scapula si clavicula.
Partea libera a membrului superior este formata din brat, antebrat si mana.
Membrul inferior se leaga de trunchi prin centura pelviana care este formate din
oasele coxale, si in spate de osul sacru. Partea libera a membrelor inferioare
este formata din coapsa, gamba si picior.

TERMENI GEN DE ORIENTARE

Pozitia anatomica, desemneaza corpul in pozitie ortostatica ( drept )
caracteristica omului. Membrele superioare atarna langa trunchi cu mana in
SUPINATIE (cu fata palmara orientate in jos) membrele inferioare sunt lipite
in unghi drept pe gambe iar genunchii si coapsele extinse.
Corpul omenesc prezinta 3 axe si 3 planuri spatiale si principale.
- Axul longitudinal(axul inaltimii corpului)pleaca din crestetul capului si cade in
centrul poligonului de sustinere al corpului.
- Axul Stagital(grosimii corpului sau anteroposterior)
- Axul transversal(sau axul latimii corpului)

4
Planurile:
Sagital-Frontal (de la frunte in jos, paralel cu fruntea) imparte corpul intr-o
parte anterioara numita Ventrala si o parte posterioara numita Dorsala.
Planul transversal, este dispus transversal si imparte corpul intr-o parte
superioara-Craniala si o parte inferioara-Caudala.
Exemple de termini anatomici care desemneaza diferite pozitii si raporturi.
Anterior = Ventral
Posterior = Dorsal
Medial = Lateral
Ochiul este situat medial in raport cu urechea dar lateral fata de nas
Superior = Cranial
Inferior = Caudal
Proximal = se foloseste cand segmentul respectiv este mai aproape de trunchi.
Distal = se foloseste cand segmental respective este mai departe de trunchi(bratul
este situat proximal fata de antebrat, gamba este situata distal fata de coapsa).
Flexia = miscarea prin care 2 segmente ale unui mebru se apropie(apropierea
antebratului de brat)sau strangerea pumnului.
Extensia = miscarea inversa a flexiei adica de indepartare a segmentelor.
Adductie = miscarea de a aduce. Membrele se apropie de planul
sagital(vertical).
Abductie = Miscarea opusa adductiei. Membrele se indeparteaza de planul
sagital.
Supinatia = Miscarea de rotatie inversa cu degetul mare dispus lateral si cu
fata palmara anterior(pozitie de cersit). Adica cu palma in sus.
Pronatia = Miscarea de rotatie prin care degetul mare se dispune medial(spre
axul sagital) iar fata palmara priveste posterior(pozitie de dat din
palma).Adica cu palma orientata spre in jos.

5
 ANATOMIA SI FIZIOLOGIA OMULUI
14.09.2018

CELULA

Unitatea de baza a organismului (celula STEM)

Ele pot exista singure (globule albe din sange) sau grupate formand tesuturi.
Este alcatuita din membrane, citoplasma si nucleu.
Forma, alcatuirea si functiile, in functie de locul unde este plasata,rolul pe care il
are, sunt diferite.
1 - Membrana celulara
- se afla la periferia celulei
- este alcatuita din proteine si lipide legate intre ele, dar care permit schimburi
dintre celula si exteriorul acesteia.
- membrana are permeabilitate selectiva.
2 - Citoplasma
- Este un mediu lichid,in care se afla organitele celulare.
- Organitele celulare sunt comune (prezente la toate tipurile de celule)si specific
(necesare doar anumitor tipuri de cellule).
- Organitele comune sunt:
Reticulul Endoplasmatic, Ribozomii, Lizozomii, Aparatul Golgi, Mitocondrii,
Centrozomul(centrul celular)
- Organitele specifice sunt:
miofibrile(in fibra musculara), neurofibrilele si corpusculi Nissl (sunt specific
celulei nervoase).
A - Reticulul endoplasmatic- apare ca un sistem care face legatura intre exteriorul
celulei si nucleu (este practic un sistem de transport)

6
B - Ribozomii sunt formatiuni sferice cu rol in sinteza proteinelor. Ei plutesc
liberi in citoplasma sau sunt atasati reticulului endoplasmic formand reticulul
endoplasmic rugos.
C - Lizozomii se prezinta sub forma unor vezicule care contin enzime. Au rol in
digestia intracelulara si Fagocitoza.
Fagocitoza este procesul prin care o celula incorporeaza microbi sau corpuri
straine pe care ii distruge apoi prin digestie.
D - Aparatul Golgi are rol in elaborarea produsilor de secretie ai celulei.
E - Mitocondriile produc energie prin ardere celulara.
F- Centrozomul formeaza fusul de diviziune prin care celula se multiplica. El
lipseste din celula nervoasa care nu se divide.
3-Ncleul este alcatuit din:
- Membrana nucleara numita Cariolema
- Citoplasma nucleara numita Carioplasma ce contine o retea de filamente
subtiri numita Cromatina. Cromatina contine molecule de ADN, ce formeaza
cromozomii. Moleculele de ADN sunt alcatuite dintr-un nume foarte mare de
Gene(materialul nostru genetic)
- Nucleul contine 1 sau mai multi Nucleoli.
-Unele celule nu au nici un nucleu (anucleate-ex. globule rosii) iar altele contin in
citoplasma mai multi nuclei(celula musculara).

ANATOMIA SI FIZIOLOGIA OMULUI

20.09.2018

SISTEMUL OSOS
- Oasele sunt organe dure si rezistente care sustin greutatea corpului si
cinstituie locul de insertie a muschilor scheletici
- Oasele au rolul de protective al unor organe vitale cum ar fi encefalul adapostit
in cutia craniana, maduva spinari potejata de canalul vertebrelor, inima si plamani
de cutia toracica

7
- Oasele participa active la metabolismul mineral fiind rezervoare dinamie de
elemente esentiale(Ca,P,Mg,Na) pe care le elibereaza in sange atunci cand sunt
necesare organismului
- Oasele au rol active si in hematopoeza ( formarea elementelor figurate ale
sangelui)
Clasificare:
-dupa forma lor se plasifica in:
• Oase lungi
• Oase late
• Oase scurte
• Oase de forma neregulata
• Oase sesamoide
Un os lung este format din

Metafiza reprezinta cartilajul de crestere in lungime. Incheierea cresteri se face

in jur de 25 de ani cand cartilajele diafizo-epifizare sunt inlocuite de os si epifizele
se sudeaza de diafiza.
- In interiorul diafizei se gaseste canalul medular care contine la adulti
maduva osoasa galbena
- La nivelul epifizelor se gaseste maduva rosie unele formeaza elemente
figurate ale sangelui(hematopoeza)
8
 Structura oaselor
- la suprafata oaselor se gaseste o membrana conjunctiva numita perios este
constituita din:
• Perios fibros pe care se insera muschii
• Periosul osteogen - cresterea in grosime a oaselor si de vindecarea lor(
fracturi)
- oasele sunt formate din: - tesut osos -sunt doua tipuri • Compact - tesutul osos
compact se gaseste in diafiza oaselor lungi si la nivelul extern al epifizelor
• Spongios - tesutul osos
spongios se gaseste in epifiza oaselor lungi si in interiorul oaselor scurte late
- o varietate de tesuturi conjunctive format din: celule
osoase sunt de 3 tipuri: A) osteoblaste: celule formatoare de os in perioada de
crestere si in procesele de recuperare si regenerare osoasa,
B) osteocite: celule adulte provenite din osteoblaste( celule
tinere) cu rol acelasi ca osteoblaste
C) osteoclaste: sunt celule distrugatoare de os fiind
implicate in procese de resorptie osoasa.
si matricea celulara impugnata cu saruri de calciu(fosfat de calciu, carbonat de
calciu) care ii confera duritate si rezistenta osului.

Scheletul
- format din 223 de oase legate intre ele prin articulatii

1 Craniu
2Coloana vertebrala
3Torace
4 Membrele superioare si inferioare
9
1 Craniu - este format din – NEUROCRANIU reprezinta cutia craniana
care adaposteste encefalul.
Este format din 8 oase: 1 frontal
2 doua parietale
3 doua temporale
4 occipital
5 etmoid
6 sfenoid
-sunt articulatele intre ele perin suturi (articulatile oaselor craniului)
-VISCEROCRANIU reprezinta oasele fetei
Este format din 14 oase : • Mandibula - este nepereche si singurul os mobil
dintre oasele fetei • 2 Maxilare
• Oasele nazale
• Valul palatin( cerul gurii)
• Osul nazal
• Cornetele nazale

2 Coloana vertebrala - reprezinta axul de sustinere a corpului

alcatuit din 33-34 de vertebre dispuse in 5 regiuni: - 1 regiunea cervicala- 7
vertebre - 2 regiunea toracala-12
vertebre - 3 regiunea lombara- 5
vertebre - 4 regiunea sacrala- 5
vertebre sudate intre ele in osul sacru - 5 regiunea coccigiana
formata din 4-5 vertebre in osul coccis
Intre vertebre se afla discurile inter vertebrale

10
Coloana vertebrala prezinta 4 curburi fiziologice:
1 curbura cervicala
2 curbura toracala
3 curbura lombara
4 curbura sacrala

3 Toracele s-au Oasele toracale - 12 perechi de coasete sub forma de

arcuri fixate in posterior de coloana vertebrala si anterior de osul stern ( o slat situate
anterior)

4 Membrul superior - e legat de torace prin centura scapulara

formata din clavicula si omoplat (scapula)
• Brat format din osul humerus
• Antebratul din osul radius in lateral si ulna sau cubitus
• Oasele maini: 8 carpiene
5metacarpiene
14 falange-degetul mare se numeste POLICE

4 Membrul inferior - legat de corp prin centura pelvina formata din

• Osul coxal acesta are 3 regiuni - ischion
- ileon
- pubis * cele doua oase pubis formeaza
simfiza pubiana cu rol de dilatare la nastere
• Coapsa formata din osul femur (cel mai lung os din corp )
• Gamba formata din tibie situata interior si fibula (peroneu) situate in
lateral
• la nivelul articlatiei genunchiului este osul rotula(patela)
• Oasele piciorului: 7 tarsiene, 5 metatarsiene, 14 falange si degetul mare
se numeste HALUCE

11
*cel mai mare os tarsian este calcaneul

Articulatile
- Oasele sunt unite intre ele prin articulatii cu toate ca au o mare rezistenta la
tractiune, articulatiile reprezinta cele mai vulnerabile parti ale scheletului.
Clasificare:
1 Articulatii immobile /fixe / sinastroxe - sunt cele care nu permit miscarea,sunt
suturile carniului, la nastere careniul nu este complet osificat si la interactiunea
dintre parietale si frontal cat si la interactiunea dintre parietale si occipital se afla
spatii numite fontanela,acestea permit cutiei craniene si dezvortarea creerului in
primi 2 ani de viata
2 Articulatii semimobile /amfiartroze - au mobilitate redusa,acestea ar fi
articulatiile dintre corpurile vertebtale si simfiza pubiana
3 Articulatii mobile / diartroze - se gasesc la nivelul membrelor
Elementele unei articulatii mobile: a) cartilaj
b) capsula articulara - este un manson
fibros in jurul articulatiei puternic vascularizara
c) ligamentele - formatiune fibroasa
care intareste articulatiile si franeaza unele miscari
d) membrana sinoviala - captuseste
fata interna a capsulei
e) lichidul sinovial - este secretat de
membrana sinoviala, este un lichid dar contine cantitati mari de acid hialuronic-
mediu nutritive hranitor pentru articulatie si rol fagocitar( curate cavitatea
articulara de agenti patogeni si resturi )in miscare lichidul iese din articulatie si
unge capetele oaselor pentru mobilitate.

12
21.09.2018
Patologia sistemului osos – Bolii ale sistemului Osos
- oasele sunt active din punct de vedere metabolic si sufera modificari a
compozitiei chimice pe tot parcursul vietii. Aceste procese se numesc
remodelare osoasa.
1 Rahitism`- deformarea osului datorita aportului insuficient de vitamin D, in
alimentatie sau datorita expuneri insuficiente la soare
2 Deformarile coloanei vertebrale - a) cifoza - cand curbura toracala se
accentueaza foarte mult - b) lordoza - accentuarea curburi lombare
- c) scolioza - deformarea in lateral a
coloanei vertebrale - d) cifoscolioza - combinatia intre a si c
3 Picior plat sau platfus - cand lipseste gaura plantara
4 Entorsele - intindere sau rupere de ligament fara iesirea oaselor din articulatie
5 Lucsatie - sunt mai grave si determina iesirea oaselor din articulatie

13
 6 Dislocarea - iesirea partial a osului din articulatie
7 Fractura - determina ruperea oaselor
8 Fisura - lezarea osului fara a fi rupt
9 Forme de reumatism - a) Articular acut - data de streptococul betahemalitic,
apare mai frecvent la copii si infectia coboara la articulatie de obicei de la
amigdalita
- b) Reumatismul degerenativ - apare la varstnici, este
deformat si apar anchiloze
10 Spondeloza - este de fapt reumatism degenerativ al coloanei vertebrale.

11.10.2018

Sistemul muscular
Muschi sunt organe active ale miscari si constituie apropae jumatate din
greutatea corpului uman.
Dupa structura lor muschii sunt de 3 tipuri:
- muschi scheletici - care se prind pe oase
- muschi viscerali - ai organelor interne
- muschiul cardiac
Fibrele musculare sunt de 3 feluri:
- fibre musculare striate: intra in alcatuirea muschilor scheletici si au contractii
voluntare
- fibre musculare netede: intra in alcatuirea organelor interne si a vaselor de
sange iar contractiile lor sunt involuntare
- fibre musculare striate de tip cardiac: formeaza muschiul inimii si anume
miocardul.

14
1 Muschii scheletici (somatici)
- sunt in nr. aproximativ de 600 si participa la realizarea miscarilor voluntare si
la alcatuirea formei generale a corpului
- majoritatea prezinta o parte centrala numita corp si doua capete numite
tendoane prin care muschiul se insereaza pe oase
- tendoanele pot fi cilindrice sau late (apolevroze)
- unul din tendoane se numeste tendon de origine( se prinde de osul care
ramane fix in timpul miscari) iar celalalt tendon de insertie( se prinde de osul
mobil)
Dupa forma lor muschi pot fi:
 Muschi lungi - dispusi cu precadere la nivelul extremitatilor cu contractie
rapida
 Muschi lati - dispusi in peretii cavitatilor corpului
 Muschi scurti - cu forta mare de contractie
 Muschi sfincteri - formati din fibre circulare
a) Alcatuirea muschiului scheletic
- un muschi scheletic e format din sute sau mii de fibre musculare dispuse in
fascicule musculare si din teci conjuctive care solidarizeaza componentele
muschiului intre ele si constituie cai de acces pentru vasele de sange si nervi
Tecile conjuctive sunt:
- endoderm - dispus in jurul fiecarei celule musculare
- perinisium - in jurul fasciculului muscular
- epimisium - care inveleste corpul muschilor

15
 - cand fibrele
musculare
se contracta
ele
tractioneaza
tecile
conjuctive
care la randul
lor transmit
forta de
contractie
tendoanelor
si prin ele
osului pe
care il misca.
b) Structura fibrei musculare striate
- fibra musculara este o celula de forma alungite cu lungimea de cativa mm
pana la 20 cm
- prezinta membrana celulara numita sarcolema iar in interior sarcoplasma care
contine numeroasi nuclei dispusi periferic.
Miofibrilele reprezinta elemente contractile ale fibrelor musculare si sunt
dispuse paralele pe toata lungimea acestuia.
- la nivelul ultrastructural miofibrilele sunt alcatuite din miofilamente
Miofilamentele sunt de doua feluri:
 Filamente groase alcatuite din miozina
 Filamente subtiri formate din actina

- miozina si actina sunt proteine contractile

- in sarcoplasma celulei musculare se gasesc si proteine mecontractile cum ar fi
MIOGLOBINA -cu structura asemanatoare hemoglobinei care are rolul de a
asigura O2 necesar reactilor biochimice din muschi

16
 c) Tipuri de fibre musculare scheletice:
 Tipul I (fibrele rosi) - au contractii lente si prelungite si sunt rezistente
la oboseala (predomina in muschi posturali ai trunchiului si gatului)
 Tipul II (fibrele albe) - au contractii rapide si de scurta durata iar prin
acumulare de acid lactic oboseala musculara se instaleaza rapid ( se
gasesc in constitutia muschilor membrelor inferioare)
 Tipul III (fibre musculare intermediare) - sunt rezisteti la oboseala si
au contracti mai rapide decat fibrele rosii.

- la unii oameni predomina un anumit tip de fibre musculare striate, caracter

determinat genetic si care conditioneaza performantele sportive, astfel se spune ca
sprinteri si maratonisti sunt innascuti nu facuti
-la sprinteri capabili de efort sustinut dar de scurta durata - predomina fibrele albe (
60%), pe cand la maratonisti capabili de efort sustinut si indelungat predomina
fibrele rosi(80%)
d) Vascularizatia si insertia muschilor scheletici
- muschiul scheletic are o bogata vascularizatie care asigura O2 si substante
nutritive necesare activitati sale sustinute
- intre muschi si sistem nervos exista o stransa legatura functionala, tonusul
muscular, contractia musculara si sensibilitatea muschiului sunt in totalitate
dependente de inervatia sa.
e) Principalele grupe de muschi scheletici
- muschi scheletici se fixeaza pe oase, ligamente sau tegumente prin intermediul
tendoanelor
- muschi scheletici lucreaza coordonat alcatuind grupe functionale
- muschi care se contracta impreuna pentru a realiza o anumita miscare se
numesc muschi sinergici iar cei care au efecte opuse se numesc muschi
antagonisti.
Dupa segmentele corpului carora le apartin se clasifica in:
- musculatura capului, trunchiului si membrelor

17
 2 Muschii netezi
- formeaza tunicile musculare din peretii tubului digestive, ai cailor urinare si
cailor genital
- tesutul muschilor netezi se gaseste : - la nivelul tegumentului unde formeaza
muschi erector ai firelor de par, - la nivelul globului ocular unde constituie
musculatura intrinseca a acestuia - in peretii vaselor de sange
-controlul musculaturi este involuntara realizata de SNV( sistem nervos vegetativ)

3 Muschiul cardiac
- tesutul striat de tip cardiac se gaseste la nivelul peretelui unde formeaza
miocardul
!!! Este dotat cu capacitatea de automatism generandu-si propriile
contractii continuand sa se contracte chiar daca inima este scoasa in
afara organismului. !!!
18.10.2018

BOLI ALE SISTEMULUI

MUSCULAR
- in timpul desfasurarii diferitelor activitatii sportive se pot produce intinderi
sau rupture musculare care se manifesta prin durere intensa si incapacitatea
muschiului de a se contracta,
- fibrele musculare distruse sunt inlocuite cu tesut conjuctiv sau adipos.
OBOSEALA MUSCULARA
- se caracterizeaza prin dureri musculare, scaderea fortei de contractie
=>reducerea fortei musculare.
- cauza obos. Musculaturii o constituie modificarile chimice care se petrec in
muschii in urma unor activitati excesive si prelungite.

18
- are loc epuizarea rezervelor energetice si acumularea excesiva de acid lactic care
intoxica fibrele musculare.
DISTROFIILE MUSCULARE
- se caract. prin scaderea continua pana la pierderea totala a fortei musculare.
- cei mai afectati muschi sunt muschii proximali ai membrelor,
- distrugerea musculara cu cea mai mare incidenta e DISTROFIA DUCHENNE –
care afecteaza 1 din 3500 dintre n.n. de sex masculin.

!!! Foarte rar boala se manifesta si la femei. !!!

18.10.2018

!!! Muschii ce se vad !!!

Muschii de la gat/trunchi – partea posterioara
 Sternocleidomastoidian – SCM
 Trapez
 Deltoid
 Infraspinos
 Rotund mare
 Rotund mic
 Triceps
 Latissimus dorsi
 Oblic extern
 Fesierul mare

19
20
Muschii de la gat/trunchi – partea anterioara
 Pectorali
 Muschii intercostali
 Drepti abdominali
 Oblic extern

21
Muschii membrul superior – partea posterioara
 Deltoid
 Triceps – cap lung
- cap lateral
 Anconeu
 Flexorul
 Extensorul
 Extensorul degetelor

22
Muschii membrul superior – partea anterioara
 Deltoid
 Biceps
 Triceps
 Coracobrahial
 Brahioradial
 Flexori
 Extensori

23
25.10.2018

Muschii membrul inferior / coapsa – partea posterioara

 Semitendinos
 Biceps Femural
 Semimembranos

24
Muschii membrul inferior / coapsa – partea anterioara
 Tensor al fasciei lata- in lateral ( partea exterioara).
 Adductor lung
 Gracilis – partea mediana
 Sartorius / croitor – cel mai lung muschi
 Dreptul femoral / cvatriceps

25
Muschii membrului inferior / gamba – partea anterioara
 Muschiul tibial anterior.

Muschii membrului inferior / gamba – partea posterioara

 Triceps sural – 2 buc de muschi unite intre ele si care se continua cu un
tendon foarte lung => Tendonul lui Ahile care se insera pe osul calcaneu.

Muschii membrului inferior / piciorul Sunt muschi lati si

scurti ce se unesc intre ei si formeaza Aponevroza Plantara.
Majoritatea lor se gasesc in talpa.

26