Frații Jderi

Caracterizare Ionuț

„Frații Jderi” este unul din cele mai importante romane ale literaturii românești, elaborat
fiind de marele prozator și romancier român, Mihail Sadoveanu. Acesta, având un imens talent ca
povestitor, prezintă temele primului volum ale romanului, „Ucenicia lui Ionuț”, prin personajul
prezentat în titlu, Ionuț Jder, acesta devenind protagonist. Încă din titlul romanului, în special din
termenul „frații”, se deduce tema familiei, prezentată prin familia Jder. Aceasta, împreună cu
protagonistul, mezinul familiei, este văzută pe parcursul dezvoltării – finalizată la sfrșitul
volumului, când frații cei mari, Nicoară și Simion, se împacă. Astfel, romanul prinde și caracter de
bildungsroman.
Cum am spus, Ionuț este mezinul nelegitim al lui Manole Păr-Negru, capul familiei Jder.
Chiar din incipit, el este prezentat indirect în prima stare a evoluției sale, când este prezentat în
raport cu familia sa ca mezin. Acesta, după o vreme de ucenic ca vânător domnesc la Starostele
Căliman, este primit în sânul familiei Jder. Aparte, putem observa că Ionuț este ironizat de ambele
sale figuri paterne, Starostele Căliman numindu-l „mânz” (aluzie făcută la adevăratul său tată, care
avea funcția de comis), iar, pentru ca starea de jos în evoluția lui Ionuț să fie bine înțeleasă, ni se
relatează un episod în care comisul se duce cu Ionuț la niște țigănci pentru a cumpăra o năframă ca
să „își șteargă cașul de la plisc”. De asemenea, din discuția lui Ionuț cu fratele Nicodim, ne dăm
seama că Manole Păr-Negru nu este la fel de mândru de el ca de ceilalți fii. Prima treaptă evolutivă
este părăsită tot în primele capitole, când mezinul este invitat la curtea domnească, iar adevărata
perioadă de „ucenicie” începe. Simultan, se împletesc cele două planuri narative principale ale
romanului – cel al Jderilor și cel al lui Ștefan cel Mare.
Astfel, el devine frate de cruce cu Alexăndrel, fiul lui Ștefan cel Mare. Astfel, încă o temă
principală a textului este inițializată – tema prieteniei. Acesta se arată devotat pe parcursul firului
narativ, până când o forță cu atât mai puternică se pune în calea prieteniei – Ionuț se îndrăgostește
de aceeași fată cu Alexăndrel, Nasta. Acesta este primul conflict intern al operei. Jderul pare totuși a
fi singura abatere de la frăție, prietenia acestora fiind valorificată ca temă și în restul romanului:
Ionuț luptă cu vitejie cu lotrii pentru a-și salva prietenul, nelepădându-se de el. În același timp,
Jderul își arată nesăbuința. Acum Ionuț a trecut de încă o treaptă în evoluția sa, cunoscând iubirea și
prietenia.
Ionuț este prezentat ca un erou de basm sau baladă realist, neavând atuuri fizice (eroul era
chiar urât, după cum se observă în următorele secvențe de caracterizare directă: „nu era frumos,
avea nasul cam mare, ca și tatăl său”, „în coada ochiului era pata de jder”), ci fiind brav și
inteligent. Protagonistul chiar parcurge etapele evolutive specifice acestor specii literare, ucenicia
fiind isprăvită în ultima parte a primului volum, când au loc niște elemente semnificative. Primul
semn al inițierii în lumea adulților este întâlnirea și încarcerarea lui Iohan Roșu, unde ni se arată că
Ionuț a dezvoltat capacitatea de a citi oamenii (secvență în antiteză cu cea în care ucenicul Iosip îl
trage de limbă în legătură cu locația în care se află Catalan, când băiatul era încă în primele stagii
evolutive) și, evident, călătoria la Sud de Dunăre, la cetatea lui Suleiman Beg, este definitorie
pentru personaj. Toate aceste conflicte îl formează pe protagonist într-o tipologie clară a eroului
mitic prezentat într-un context realist.
În concluzie, fiind un personaj cheie al operei istorice „Frații Jderi”, întruchipând tipologia
eroului mitic și dându-i textului caracter de bildungsroman, Ionuț Jder este protagonistul romanului
de referință construit de Mihail Sadoveanu.