3.

Implicatiile lateralitatii in aparitia si corectarea tulburarilor de invatare

3.1. Implicatiile lateralitatii in aparitia tulburarilor de invatare.

Desi creierul uman functioneaza ca un intreg, fiecare dintre cele doua emisfere pare sa fie
specializata, din punct de vedere calitativ, in cate o modalitate de procesare cognitiv diferita. Ideea
ca oamenii sunt diferiti din punct de vedere al modului in care utilizeaza capacitatea fiecarei
emisfere cerebrale a fost exprimata prin termenul de “emisfericitate” (Bogen, 1969) sau “preferinta
emisferica” (Zenhausen, 1978) si a generat de-a lungul timpului o multime de discutii si studii.

Un numar considerabil de neurocercetatori sustin ca emisfera stanga functioneaza intr-un

mod linear, analitic, logic si secvential (Iaccino, 1993; Springer & Deutsch, 1993). In cealalta parte
se regaseste in emisfera dreapta, care opereaza cu informatiile non-verbale, nu este liniara si este
pusa in stransa legatura cu visele si gandirea creativa (Iaccino 1993). S-a afirmat de-a lungul
timpului ca limbajul este specializarea specifica emisferei stangi, pe cand emisfera dreapta se
ocupa de procesarea informatiilor vizuale si spatiale (Gazzinga, 2000).

(Brain hemisphericity and developmental dyslexia Vlachos, Andreou, Delliou, 2012)

Cu toate acestea, termenul clasic de “dominanta cerebrala” sau “dominanta emisferica” ar

trebui inlocuit cu termenul de “asimetrie functionala”, din moment ce dominanta nu reprezinta
intreaga diferenta dintre cele doua emisfere. Ananiev (Oprisan, Ivan, 2012) ridica ipoteza conform
careia aceasta asimetrie este necesara, intrucat elementul dominant joaca rol decisiv in coordonarea
sistemului. (Using Less Skillful Hand in Writing and School Problems, Oprisan, Ivan, 2012,
PSIWORLD)

Pentru o abordare holistica a acestei problematici este necesara o delimitare conceptuala a

termenului de “lateralitate”. In literatura de specialitate lateralitatea a fost descrisa in functie de
mai multe trasaturi:
- Lateralitatea habituala- reprezentand cel mai accesibil aspect, deoarece este evident in
activitatile cotidiene si este pusa, de cele mai multe ori, in legatura cu manualitatea. Cu
toate acestea, ea trebuie diferentiata de lateralitatea grafica deoarece pot aparea des
 discrepante intre cele doua cauzate de tehnicile pedagogice impuse in procesul de invatare
al scrierii.
- Lateralitatea functionala- se poate observa in activitatile mai rar intreprinse, iar in cazul
acesteia sunt comparate eficacitatea fiecarui gest al ambelor maini.
- Lateralitatea neurologica- apare in momentul in care nivelul tonusului muscular al
anumitor membre este comparat cu controlul motor. Astfel, tonusul muscular va fi mai
ridicat in partea dominant a corpului. (Oprisan, Ivan, 2012).

In ceea ce priveste relatia dintre lateralitate si tulburarile de invatare, se invoca frecvent ca

factor determinant in aparitia tulburarilor de limbaj senstralitatea sau lateralitatea contrariata, la fel
ca in cazul tulburarilor de limbaj scris. Corectarea fortata a senestralitatii genotipice poate fi
insotita de tulburari ale limbajului scris-citit (dislexie, disgrafie) sau tulburari de personalitate.
(Using Less Skillful Hand in Writing and School Problems, Oprisan, Ivan, 2012, PSIWORLD,
p.2).
Studiul intreprins de Vlachos, Andreou, Delliou asupra emisfericitatii cerebrale si dislexiei
(2012) a urmarit sa confirme ipoteza conform careia diferentele dintre scolarii dislexici si ceilalti
colegi de aceeasi varsta constau in preferinta emisferica a acestora. Astfel, studiul lor a demosntrat
ca o parte semnificativa din grupul scolarilor cu dislexie arata preferinta pentru emisfera dreapta a
creierului, spre deosebire de colegii lor, care au manifestat, in cea mai mare parte, preferinta pentru
emisfera stanga. Asadar, scolarii ce manifesta preferinta pentru emisferul cerebral drept pot
manifesta mult mai frecvent problem in aria cititului. (Brain hemisphericity and developmental
dyslexia Vlachos, Andreou, Delliou, 2012, p.3)

Legatura dintre lateralitatea contrariata si aparitia si corectarea tulburarilor de limbaj a fost

subliniata si in studiul condus de catre Oprisan si Ivan privind utilizarea mainii nedominante in
scris si problemele scolare (2012). Aici studierea schemei corporale a scolarilor dislexici, aplicarea
de teste proiective si probe de lateralitate, au condus catre rezultate relevante si pentru lucrarea de
fata. S-a demonstrat ca utilizarea fortata sau autoimpusa a mainii drepte de catre stangaci, ii
conduce pe acestia catre insucces scolar si s-a subliniat faptul ca o manifestarile unei lateralitati
contrariate ii poate face pe profesori sa interpreteze gresit nivelul de inteligenta al elevului dislexic,
iar pe ceilalti colegi il pot evita in cadrul activitatilor colective. (Using Less Skillful Hand in
Writing and School Problems, Oprisan, Ivan, 2012, PSIWORLD).
 Diagnosticarea tulburarilor de invatare a fost abordata din foarte multe perspective,
inclusiv din perspectiva teoriei automatizarii, care afirma ca la baza dislexiei ar exista o disfunctie
la nivelul cerebelului ( Rosan et al., 2015). Un studiu efectuat in Statele Unite, Massachusetts
subliniaza rolul pe care il joaca cerebelul in aparitia tulburarilor de citit, avand functii de la excitare
si pana la cele de tip senzoriomotorii, aducand argumente din literatura de specialitate
contemporana, care sustine faptul ca cerebelul are rol si in miscarea voluntara a muschilor, in
mentinerea posturii si a echilibrului (Stark, apud Viachos et al. 2007). Astfel se ridica ipoteza
conform careia dislexia apare in urma unei lezari a cerebelului sau o insuficienta functionare a
acestuia (Stark, 2013).
Modul in care se formeaza lateralizarea la copii influenteaza dramatic evolutia lor scolara
si aparitia tulburarilor de invatare. In cadrul Shenzhen Institute of Research and Innovation,
University of Hong Kong, s-a demonstrat prezenta unui tipar atipic de lateralizare la copiii cu
dislexie, acestia nu au reusit sa-si solicite dominant emisfera stanga in activitati de exersare a
memoriei fonologice, care duce la o corelare directa intre asimetria stanga si calitatea cititului.
Aceste rezultate i-au facut sa sustina ipoteza existentei lateralizarii anormale la baza dislexiei.
(Atypical lateralization of phonological working memory in developmental dyslexia, Xu, Yang,
Siok , Tan, 2014).

3.2. Educarea lateralitatii in vederea corectarii tulburarilor de invatare