MANAGEMENTUL PROIECTELOR ȘI EVALUAREA PROPRIETĂȚII

Întocmirea documentației pentru autorizarea

executarii lucrarilor de desființare a unei
construcții

2017-2018
 1. Date generale despre constructie:

Amplasament : Strada Abatorului, Comuna Floresti, Jud. Cluj, ROMÂNIA

La începutul lunii aprilie s-a început demolarea mecanizată a unui imobil cu

regim de inaltime S+P+2E+1R. In imediata vecinatate a imobilului din beton armat nu
se gasesc alte constructii care pot fi periclitate de demolarea imobilului in cauza.
Constructia are inaltimea de +15.00 m. Structura de rezistenta este alcatuita din
fundatii de tip radier, piloti forati, stalpi, diafragme, plansee, atice si scari din beton
armat monolit. Planseele sunt tip dala de 18 cm grosime. Subsolul are placa decalata
pe zona expusa la exterior. Acoperisul este de tip terasa hidroizolata necirculabila, cu
o inclinare de 2% minim. Scarile de acces si legatura intre nivele vor fi din beton
armat, liftul va avea carcasa din beton armat.
Pereţii exteriori sunt alcătuiţi din zidărie de cărămidă tip Porotherm de 25cm
grosime, termoizolata exterior cu polistiren extrudat (la parter) /expandat de 10 cm
sau zidarie caramida tip Porotherm de 30 cm, termoizolata la exterior cu polistiren
expandat de 15 cm ; finisaţi cu tencuială decorativa armată cu plasă de fibră de sticla
sau placati cu panouri decorative termoizolante.
Pereţii interiori separatori intre apartamente, precum si cei care separa casa
scarii si holul de circulatii comune de apartamente sau o parte din cei din garajul auto
si spatiile tehnice la subsol sunt realizati din zidarie tip BCA de 25 cm, iar o parte din
peretii din subsol sunt din zidarie de caramida tip Porotherm de 25 cm.
Peretii de compartimentare din interiorul apartamentelor sunt din caramida tip
Porotherm de 11.5 cm. Exista o situatie la subsol in zona spatiului comercial sunt 2
spatii de depozitare sub scara separate cu zidarie BCA de 10 cm (datorita distantei
dintre cele 2 rampe de scara care urca la parter, acest zid urcand pana la nivelul de
calcare al parterului).
Pentru exterior in zonele in care balcoanele sunt bordate de inchideri laterale,
acestea sunt din zidarie de tip Porotherm de 11.5 cm grosime, placate cu panouri
decorative termoizolante imitatie lemn.
Peretele de separare intre rampele de scara de la subsol spre parter din casa scarii este
din BCA de 20 cm si trebuie sa aiba rezistenta la foc RE 120’.
Peretii pentru inchiderea ghenelor vor fi realizati din placi de gipscarton dublu
strat (2x1.25 cm ) pe structura metalica.
Procedeul de demolare este unul special și constă în utilizarea unui excavator
de 23 de tone Komatsu PC210 cu brat de 15m pe care s-a montat o foarfecă
hidraulică cu greutatea de 2 tone. Condițiile impun ca excavatorul să întindă brațul la
peste 5 m față de sol și la o distanță maximă de 10 m de cladire.
 2. Solutii tehnice pentru lucrarile de demontare si demolare:

Demolări cu mijloace mecanice de mare productivitate

Această metodă de demolare se poate aplica cu prioritate în cazul
construcțiilor cu o dezvoltare mare pe orizontală și cu înălțimi pâna la 25m.
Se dispune de utilaje și echipamente moderne de demolat – excavatoare cu
braț lung de 25 m, foarfeci hidraulice pentru beton și fier, pulverizatoare de beton,
ciocane hidraulice – care asigură un randament ridicat demolării și condiții de
siguranță pentru obiectivele aflate în vecinătatea construcțiilor ce se demolează.
Execuția demolărilor este condusă de personal tehnic cu experiență mare în
domeniul demolărilor. În urma procesului de demolare rezultă o serie de materiale,
din care o parte pot fi refolosite, restul fiind evacuate în zone autorizate pentru
depozitarea deșeurilor inerte rezultate din construcții și demolări.
Confectiile metalice se sorteaza pe tipuri de metal, se transeaza la dimensiuni
gabaritice si se valorifica ca fier vechi. Deseurile care prezinta pericol de infestare a
mediului (impregnate cu produse chimice precum foliile bituminoase de la invelitori,
volume de beton, pamant sau balast infestate cu reziduri petroliere) se vor trata si
depozita in zone si in conditiile precizate prin acordul de mediu si aprobate de
organele administrative care gestioneaza zona de amplasare. Deseurile inerte (moloz,
sfaramaturi de beton) se vor depozita în locuri special amenajate indicate de
beneficiarul lucrării.

Evacuarea deșeurilor provenite din construcții și demolări se face în

următorul mod:

- Se utilizează numai mijloace de transport adecvate naturii

deșeurilor transportate, care să nu permită împrăștierea deșeurilor
și emanații de noxe în timpul transportului, astfel încât să fie
respectate normele privind sănătatea populației și a mediului
înconjurător;
- Să asigure instruirea personalului pentru încărcarea , transportul și
descărcarea deșeurilor în condiții de siguranță și pentru intervenție
în cazul unor defecțiuni sau accidente;
- Să dețină toate documentele necesare de însoțire a deșeurilor
transportate, din care să rezulte deținătorul, destinatarul, tipurile de
deșeuri, locul de încărcare, locul de destinație și, după caz,
cantitatea de deșeuri transportată și codificarea acestora conform
legii;
- Să nu abandoneze deșeurile pe traseu;
 - Să respecte pentru transportul deșeurilor periculoase reglementările
specifice transportului de mărfuri periculoase cu aceleași
caracteristici;
- Să folosească traseele cele mai scurte și/sau cu cel mai redus risc
pentru sănătatea populației și a mediului și care au fost aprobate de
autoritățile competente.

Deseurile care rezulta in urma demolarii sunt transportate la diferite statii de

tratare sau reciclare.

Posibilitati de folosire si reciclare a deseurilor :

În total, din aproape orice santier, 90-95% din deseurile din constructii si
demolari pot fi reciclate. Daca nu sunt contaminate, o parte din deseurile din
constructii si demolari ce pot fi prelucrate si refolosite sunt:

 Pamant excavat

Pamânturile necontaminate care rezulta din executia constructiilor sau a

demolarilor sunt într-o mare masura folosite în executia noilor depozite de deseuri.
Aceste pamânturi pot fi folosite ca materiale de acoperire zilnica a deseurilor.
Alte utilizari ale pamântului necontaminat includ:
- Închiderea depozitelor de deseuri menajere si încadrarea acestora în peisaj;
- Realizarea unor bariere tampon pentru izolarea fonica;
- Material de umplutura adiacent diferitelor constructii;
- Suport în vederea îmbunatatirii terenurilor slabe.
Pentru sprijinirea reutilizarii pamânturilor necontaminate trebuie sa se creeze
posibilitati de depozitare provizorie a acestora si burse ale pamânturilor si ale
deseurilor din constructii si demolari. Scopul este schimbul de informatii privind
deseul si necesarul de deseuri din constructii si demolari astfel încât materialele, ca
bunuri economice, sa poate fi supuse unei valorificari directe.

 Produse din beton

Deseurile din beton pot fi reciclate si transformate într-o gama larga de

produse cu rol de pavare sau drenare. Sfarâmaturile de beton pot fi folosite drept
agregate pentru betoane proaspete: în acest scop ele se concaseaza pâna ajung la
marimea obisnuita a agregatului si la sorturile necesare pentru realizarea unui anumit
tip de beton. Din concasare rezulta pe lânga sorturile necesare si praf, care în unele
cazuri se poate adauga amestecului, deoarece s-a constatat experimental ca, în functie
de destinatia betonului, acest adaos este benefic.
Betonul cu agregate din beton reciclat este, de regula, mai scump decât
betonul cu agregate de balastiera, din cauza controlului calitativ suplimentar. Din
acest motiv, sunt necesare adoptarea unor serii de masuri de stimulare a refolosirii
deseurilor din demolari ca agregate în betoane noi, în paralel cu limitarea productiei
de materii prime naturale.

 Caramizi si pavele
 În mod similar cu deseurile din beton, caramizile si pavelele pot fi concasate
pentru a fi utilizate ca produse de pavare sau drenare. În prezent se realizeaza diferite
studii si încercari de laborator pentru a folosi amestecul de piatra si caramida în
executarea stratului de baza a drumurilor.
O alta utilizare a caramizilor si pavelelor provenite din demolari include
refolosirea acestora, fara a mai fi concasate, în executia constructiilor noi. Cel mai
mare impediment al acestei solutii este acela ca produsul trebuie sortat si curatat de
vechiul mortar. În etapa de curatare caramizile sau pavelele se pot fisura facând
imposibila reutilizarea acestora.

 Produse din lemn

În cazul reziduurilor lemnoase din deseurile de constructii si demolari este

indicata colectarea acestor deseuri separat în vederea prelucrarii. Deseurile din lemn
pot fi usor contaminate, de aceea este indicata colectarea separata a acestora sau
colectarea în amestec cu alte deseuri inerte. Trebuie evitata colectarea deseurilor din
lemn în amestec cu alte deseuri lichide cum ar fi vopsele, uleiuri, lacuri,deseuri
rezultate din constructii si demolari.
Deseurile din lemn aduse la unitatile de valorificare sunt testate pentru
depistarea deseurilor lemnoase contaminate (lemn vopsit) si a materialelor nedorite,
precum praf, roci, gunoi. Instalatiile care prelucreaza deseurile lemnoase pentru
combustibilii alternativi pot separa deseurile lemnoase rezultate din constructii si
demolari sau din fractia de deseuri vegetale. Aceste deseuri din lemn nu trebuie sa
aiba o calitate atât de ridicata ca si deseurile din lemn reutilizate în fabricarea
mobilierului.

 Metal

Fabricarea unui produs nou din metal reciclat economiseste între 74% si 95% din
energia necesara realizarii aceluiasi produs din resurse primare de metal. Reciclarea
metalelor, pe lânga conservarea resurselor naturale, reduce semnificativ cantitatea
deseurilor care ajung la groapa de deseuri.

 Gips-carton
 Exista tehnologii pentru reciclarea deseurilor de gips. Acestea pot fi folosite
în izolatii fonice, agricultura sau ignifugari. Piesele de prindere si îmbinare a placilor
de gips-carton pot fi reutilizate sau reciclate.
În prezent în România nu exista suficiente instalatii de sortare si concasare a
deseurilor din constructii si demolari, nu exista operatorii economici care sa recicleze
aceste tipuri de deseuri. În scopul stimularii investitiilor în domeniul
valorificarii/reciclarii deseurilor provenite din activitatile de constructii se pot acorda
facilitati fiscale pentru operatorii economici care gestioneaza aceste categorii de
deseuri. În vederea stimularii reciclarii trebuie stabilita o taxa pentru depozitarea
deseurilor din constructii si demolari mai mare decât costul reciclarii deseurilor.
Trebuie creata a baza de date cu operatorii economici care recicleaza aceste tipuri de
deseuri. Eliberarea autorizatiilor de construire sau de demolare trebuie sa fie
conditionata de existenta unui plan de gestionare a deseurilor.

3. Masuri pentru protectia mediului:

Se vor prevede, însă nu limitativ, următoarele măsuri:

 înainte de începerea operaţiunilor de demontare suprafeţele de lucru

trebuie să fie bine curăţate şi uscate pentru a reduce degajările de fum şi
gaz şi pentru a se asigura condiţii bune de operare;
 îndepărtarea prafului, grăsimilor, a stratului de vopsea, etc., este neapărat
necesară; pentru aceasta se vor folosi substanţe adecvate. Curăţirea nu
poate fi înlocuită, de exemplu, prin reglarea unui jet puternic de apă cu
spumă, ceea ce ar putea conduce la infestarea solului;
 piesele trebuie să fie uscate, fără urme de tricloretilenă care, în timpul
debitării termice, poate conduce la formarea de fosgen (gaz extrem de
toxic);
 pentru împiedicarea vicierii atmosferei cu praf şi impurităţi se vor lua
măsuri stricte de limitare sau chiar de evitare.

Protecţia calităţii apelor:

- se va avea in vedere ca in perioada de realizare a lucrărilor de demolare sa nu fie
afectate retele de apă pluviale;
Protecţia aerului:
- se vor utiliza tehnologii care să evite poluarea zonei;
- pentru a se evita creşterea concentraţiei de pulberi în suspensie în aer se va avea în
vedere stropirea suprafeţelor de teren la zi şi curăţarea corespunzătoare a mijloacelor
de transport la ieşirea din şantier

- se vor alege trasee optime din punct de vedere al protecţiei mediului pentru
vehiculele care transportă materiale din demolare ce pot elibera în atmosferă particule
fine;

- transportul acestor materiale se va realiza cu vehicule acoperite cu prelate şi pe

drumuri care vor fi umezite;

- transportul materialelor de construcţie şi a deşeurilor rezultate se va face pe cât

posibil pe trasee stabilite în afara zonelor locuite.
Protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor:
- în timpul execuţiei proiectului toate echipamentele mecanice vor respecta
standardele referitoare la emisiile de zgomot în mediu conform H.G 1756/2006
privind emisiile de zgomot în mediu produse de echipamentele destinate utilizării în
exteriorul clădirilor.
Protecţia solului şi subsolului:
- depozitarea deşeurilor generate din demolare se va face în zone special amenajate pe
amplasament;
- se interzice poluarea solului cu carburanţi, uleiuri uzate în urma operaţiilor de
staţionare, aprovizionare, depozitare sau alimentare cu combustibili a utilajelor şi a
mijloacelor de transport sau datorită funcţionării necorespunzătoare a acestora;
- se va asigura colectarea selectivă a deşeurilor rezultate în urma lucrărilor,
depozitarea şi eliminarea acestora, în funcţie de natura lor, se va face prin firme
specializate, conform prevederilor în vigoare;
 Bibliografie

 Ghid privind gestionarea deșeurilor din construcții și demolări – Casa de

Presă și Editura Tribuna Sibiu 2011

 Poteraș G., Reciclarea materialelor provenite din demolări și dezafectări,

Salubritatea nr. 1(17), 2006

 Utilaje pentru recuperarea și reciclarea materialelor de construcții –

Universitatea Tehnică București

 The Romanian Economic Journal – Year XII, No 33(3) 2009

 https://biblioteca.regielive.ro/proiecte/stiinta-materialelor/reciclarea-
materialelor-de-constructii-constructii-128434.html

 http://www.scritub.com/geografie/ecologie/Masuri-de-protectie-a-
mediului912441417.php

 O.M. nr. 757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea

deseurilor

 Hotărârea Guvernului nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor;