Sunteți pe pagina 1din 30

PARTEA a II - a

Imbunătăţirea sortimentului de materiale textile


prin utilizarea de fibre noi, cu caracteristici
performante.

CUPRINS:

Capitolul I. MEMORIU JUSTIFICATIV


Capitolul II. MATERIALE TEXTILE INTELIGENTE

Capitolul III. FIBRE TEXTILE DE MARE PERFORMANŢĂ

Capitolul IV. FIBRE COMBINATE CU CONŢINUT DE ELASTAN

Capitolul V. FIBRE POLIOLEFINICE ELASTICE

Capitolul VI. TEXTILELE VIITORULUI

Capitolul VII. CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

Capitolul I
MEMORIU JUSTIFICATIV

In prezent, preocuparea pentru perfecţionarea firelor, fibrelor, ţesăturilor şi


tricoturilor a dus la noi elaborări în prelucrarea acestora.
Domeniile de utilizare s-au extins sau dimpotrivă şi-au restrâns sfera, deservind
cu produse specifice doar specii de doar anumite nişe ale pieţei.
Funcţionalizarea materialelor textile acoperă un domeniu larg de cercetări şi
realizări deosebit de importante, acest lucru fiind posibil prin modificarea suprafeţelor
fibrelor, firelor, ţesăturilor şi a altor structuri fibroase sau prin combinarea inteligentă a
materialelor (fibre, ţesături etc.). Ea cuprinde tehnici de prelucrare (maşini), produse
chimice şi tehnologii de informare şi comunicare pentru controlul proceselor de finisare
umedă clasice, precum şi al proceselor conexe, ca de exemplu laminarea şi acoperirea.
Funcţionalizarea materialelor textile este de importanţă majoră şi reprezintă o
componentă esenţială în procesul de prelucrare a textilelor . În multe cazuri, aceasta
permite utilizarea produselor textile în domenii de aplicaţie complet noi, cum ar fi: textile
medicale, articole pentru sport, îmbrăcăminte de protecţie, textile pentru automobile,
pentru construcţii şi textile industriale.
Deşi este cunoscut faptul că cercetarea diferenţială este esenţială pentru
îmbunătăţirea proceselor funcţionale şi, respectiv, pentru succesul industriei, priorităţile
de cercetare menţionate reprezintă strategii instrumentale mai radicale de perfecţionare
industrială, bazate pe funcţionalităţi şi/sau procese inovatoare. Acestea corespund unei
viziuni pe termen lung privind cercetarea strategică a dezvoltării produselor textile cu
proprietăţi inteligente multifuncţionale, prin utilizarea eficientă a tehnologiilor avansate.
Domeniile de cercetare prioritare includ:
 Creşterea flexibilităţii şi eficienţei în dezvoltarea produsului şi a materialelor,
prin design.
Productivitatea nu va mai fi pentru multă vreme singura opţiune de creştere a
competitivităţii globale. O dezvoltare rapidă a produsului, cu implicarea clientului în
etapa de dezvoltare a produsului va fi esenţială, în viitor, pentru a face faţă cu succes
competiţiei.
 Mai mult pentru mai puţin: funcţionalităţi pentru materiale de înaltă
performanţă.
Proprietăţile funcţionale şi nivelul de performanţă ale produselor necesită o
îmbunătăţire constantă, pentru a satisface, în permanenţă, necesităţile din ce în ce mai
mari ale clienţilor, evitând în acelaşi timp creşterile de preţuri.
 Verde, mai verde, cel mai verde.
Procesele utilizate în realizarea materialelor textile funcţionale trebuie să
protejeze într-o măsură din ce în ce mai mare mediul, iar utilizarea resurselor naturale, a
energiei şi a produselor chimice trebuie reduse la minimum.
 Performanţă prin abilitatea de a se modifica sau adapta la cerere.
Materialele utilizate într-un anumit context, care îşi schimbă funcţionalităţile
corespunzător condiţiilor de mediu sau impulsurilor, pot aduce clientului multe beneficii.
 Procese noi pentru funcţionalizare.
Bazate pe intensificarea proceselor sau pe procese pe bază de plasmă, care
funcţionează mai rapid, acestea sunt multivalente, flexibile şi adecvate producţiei de serie
(loturi, seturi) mici.
Produsele textile noi pentru o performanţă umană îmbunătăţită reprezintă un nou
domeniu inovator important pentru industria de textile şi îmbrăcăminte. Cerinţele
utilizatorilor finali în ceea ce priveşte funcţiile textilelor şi ale îmbrăcămintei sunt din ce
în ce mai mari. Caracteristicile de performanţă, precum şi funcţiile de protecţie şi
vindecare trebuie combinate atât cu greutatea redusă, controlul optim al căldurii şi al
umezelii şi cu confortul în purtare, cât şi cu durabilitatea în utilizare şi îngrijire, iar la
capătul ciclului de viaţă al produsului, cu biodegradabilitatea sau cu alte opţiuni care
favorizează reciclarea şi reutilizarea.
Priorităţile de cercetare în industria de textile şi îmbrăcăminte:
Priorităţile de cercetare în acest domeniu sunt rezultatul tendinţelor şi necesităţilor
sociale, alături de impedimentele tehnologiei de vârf, în ceea ce priveşte tehnologia
procesului şi cercetarea aplicativă. Au fost identificate cinci tendinţe sociale majore
(societatea globală, societatea preocupată de sănătate şi bunăstare, societatea activă,
societatea de siguranţă şi securitate şi societatea individuală), fiecare având cerinţe
specifice în ceea ce priveşte textilele şi îmbrăcămintea de uz zilnic.
Cea mai importantă cerinţă de cercetare pentru toate domeniile pieţei este
descoperirea unor noi domenii de aplicaţie a textilelor tehnice şi transferul tehnologiilor
noi şi a celor emergente, precum şi a producţiei de prototipuri integrată în producţia de
masă. Accentul ar trebui pus pe dezvoltarea de produs, printr-o combinare inovatoare a
materialelor din fibre şi fibre compozite şi pe tehnologiile de realizare şi funcţionalizare a
textilelor, de exemplu pentru îmbunătăţirea controlului şi a proprietăţilor de lucru ale
textilelor pentru producţia de componente şi compozite
Domeniul textilelor şi al îmbrăcămintei inteligente a fost identificat ca având un
puternic potenţial inovator şi de dezvoltare pentru companiile de textile şi îmbrăcăminte.
Aceste articole îndeplinesc toate criteriile în ceea ce priveşte necesităţile de inovaţie, cele
economice şi sociale (produse multidisciplinare, cu un conţinut ridicat de cunoştinţe,
produse speciale). Pentru o serie de aplicaţii, cum ar fi sistemele de monitorizare
fiziologice, care pot fi purtate, şi aplicaţiile militare, sunt aşteptate rate anuale de creştere
ale pieţei de 20%. În afară de aceasta, se întrevede o gamă largă de domenii de aplicaţie a
textilelor inteligente, cum ar fi cele pentru sport şi timp liber, securitate civilă şi uz
profesional, textile industriale, inclusiv filtre, transport, militare, casă, construcţii şi
geotextile, agricultură, ambalaje, modă, divertisment şi jocuri, şi “computerul purtabil”.

Articole textile functionale, multifunctionale, interactive :


-echipamente de protectie impotriva agentilor biologici utilizati in actiuni teroriste;
-echipamente de protectie termica;
-echipamamentede protectie la actiunea agentilor chimici;
-echipamente de protectie la temperturi extreme ;
-echipamente de protectie balistica ;
-echipamente de protectie la socuri mecanice.
-echipamente de protectie cu vizibilitate marita.
- imbracaminte interactiva de monitorizare a unor functii vitale
-imbracaminte capabila să-şi adapteze funcţia de izolare la schimbările de temperatură;
-structuri textile capabile să-şi schimbe culoarea şi să emită lumină în funcţie de stimulii
specifici.
-sisteme de recuperare a unor dezabilitati.

Articole textile tehnice:


-agrotextile;
-materiale filtrante;
-materiale compozite cu ranfort de fibre textile;
-materiale destinate domeniilor strategice: parasuta de franare avioane, ambarcatiuni
navale, veste antiglont,
-textile performante pentru mijloace de transport.

Textile ecologice:
-structuri textile tesute sau tricotate confortabile din fire filamentare de matase naturala in
amestec cu fibre naturale/mohair romanesc, lana si sintetice;
-structuri textile tesute si tricotate din fibre ecologice (Lyocel, fibre liberiene tratate
enzimatic, mohair romanesc

Deşeu zero:
-tehnologii de valorificare a desurilor textile in produse textile cu valoare adaugata mare
-tehnologii de bio-utilizare a deseurilor textile cu continut de fibre celulozice
In prezenta lucrare s-a încercat o prezentare cât mai reprezentativă a unor fibre
cu proprietăţi îmbunătăţite, cu mult peste cele clasice, capabile să le înlocuiască şi
totodată prin prelucrare să rezulte materiale textile cu caracteristici performante.
In lucrarea de faţă aceste fibre au fost clasificate pe opt capitole mari.
Capitolul II

MATERIALE TEXTILE INTELIGENTE

Definirea şi clasificarea materialelor textile inteligente:


Deşi introdusă de mai multe decenii, noţiunea de materiale textile inteligente a
început să fie folosită în anii '90, pentru a defini acele materiale textile care prezintă un
comportament dinamic, modificându-şi proprietăţile sub acţiunea unui factor extern.
Dinamicitatea comportamentului materialelor inteligente se prezintă astfel:
Atât natura stimulului, cât şi a răspunsului pentru aceleaşi materiale sunt extrem
de diverse. Astfel, factorii externi cuprind câmpuri magnetice ,sau electrice, variaţii ale
regimului termic, acţiuni mecanice etc. Materialele inteligente pot să-şi modifice faza,
gradul de viscozitate, dimensiunile, proprietăţile electrice, caracteristicile legate de
aspect, etc.
Materialele inteligente sunt realizate prin introducerea unor substanţe cu anumite
proprietăţi în materiale ca: textile, metale, ciment, materiale plastice, etc.
Pe lângă termenul de materiale inteligente, se folosesc şi alţi termeni: materiale
active, materiale adaptabile. Termenul de material inteligent poate fi asociat la noţiunea
de sistem sau structură. Materialele textile inteligente (M.T.I.) sunt reprezentate de ultima
generaţie de fibre textile sau de materiale textile neconvenţionale, obţinute prin tehnologii
diferite de tehnologiile clasice de filare, ţesere sau tricotare. Acestea îşi pot adapta
proprietăţile în funcţie de factori externi. Potenţialul acestor materiale cu comportament
dinamic este foarte mare. Produsele care conţin materiale textile inteligente îşi găsesc
aplicaţii într-o multitudine de domenii, de la îmbrăcămintea de zi cu zi, la îmbrăcămintea
de protecţie, îmbrăcămintea pentru sport, îmbrăcămintea specială, recomandată în
aeronautică, etc. Materialele inteligente îşi pot schimba culoarea, pot genera şi transforma
căldura, utilizând curentul electric. Ele pot fi folosite ca senzori, sensibili la modificările
de temperatură din mediu sau din corpul uman, pot să memoreze forme şi să revină la
forma anterioară sub acţiunea căldurii. Cele mai importante grupe de materiale textile
inteligente sunt :
 Materiale textile care isi modifica faza (P.C.M.);
 Materiale textile care memoreaza forma (M.S.M.);
 Materiale textile conductive;
 Materiale textile cromice.

Tipuri de materiale textile inteligente:

 Materiale textile care îşi modifică faza (Phase Change


Materials - P.C.M.)
Materialele textile capabile să-şi modifice faza sunt cele care absorb sau
eliberează cantităţi semnificative de energie, pe durata unor procese de topire, solidificare
sau sublimare. Astfel, se asigură un control dinamic al fluxului termic, materialul
funcţionând ca o interfaţă termică cu exteriorul. Materialele textile în sine nu au
capacitatea de a-şi modifica faza. Pentru modificarea fazei se introduc în materialul textil
substanţe cu un astfel de comportament dinamic, oferit de săruri anorganice, amestecuri
de săruri şi parafine. Substanţele sunt introduse în materialul textil prin intermediul unor
microcapsule, evitându-se trecerea în stare lichidă, udarea suportului textil şi disiparea
substanţei. Toate aplicaţiile sunt caracterizate de un ciclu termic, nu de un regim termic
constant. Din cauza costurilor ridicate, materialele textile care îşi modifică faza (P.C.M.)
sunt folosite în condiţii restrictive de spaţiu, în care alte tipuri de dispozitive de stocare a
energiei termice sunt inutilizabile. Aceste materiale îşi găsesc aplicaţii în:
telecomunicaţii, construcţii, agricultură, aeronautică, etc.
La atingerea punctului de topire, materialele care îşi modifică faza (P.C.M.)
absorb energia termică, fără a-şi modifica temperatura. In procesul de solidificare,
materialul eliberează energia stocată, corespunzătoare domeniului de confort termic uman
(20-30°C). Se poate stoca o cantitate de 5-14 ori mai mare decât în cazul apei. Cele mai
importante materiale care îşi modifică faza (P.C.M.) sunt cele de tip solid-lichid.
Indiferent de faza normală a unui astfel de material, ambele procese îşi găsesc aplicaţii
pentru încălzirea şi răcirea mediului. La trecerea în faza lichidă, materialul stochează o
cantitate mare de energie. Temperatura rămâne constantă pe întreaga durată a procesului
de topire. Din acest motiv, energia acumulată este o căldură latentă sau ascunsă.
Alte materiale, de tip solid-lichid sau de tip lichid-gaz, au potenţial de stocare a
energiei termice şi, în consecinţă, în prezent, nu sunt utilizate pentru produse textile. La
temperaturi de 70-80°C, materialele P.C.M. 72, produse de firma Merck, pot stoca de 4
ori mai multă energie termică decât apa şi de 10 ori mai multă energie termică,
comparativ cu cărămida.
Produsele de îmbrăcăminte din materiale care îşi schimbă faza (P.C.M.)
favorizează intensitatea şi durata efectului de izolare termică. Intensitatea şi durata
efectului de izolare termică depind de capacitatea de stocare calorică a microcapsulelor
M.C.M., de cantitatea acestora, care este inclusă în material şi de structura materialului
textil. Materialele textile cu grosime mică şi desimi mari favorizează procesul de răcire,
în timp ce materialele cu grosime mai mare şi compactitate mai mică permit o
temporizare şi, prin aceasta, o creştere a eficienţei procesului prin care se eliberează
căldura. La alegerea materialelor textile este necesar să fie luate în consideraţie şi alte
proprietăţi: permeabilitatea la aer, rigiditatea la încovoiere si stabilitatea dimensională.
In domeniul produselor de îmbrăcăminte, materialele textile P.C.M. au utilizări
multiple, cu implicaţii directe legate de efectele produse, care asigură eliberarea de
energie termică. In acest sens se pot evidenţia produsele de îmbrăcăminte destinate
purtării de către pompieri, sportivi, muncitori care îşi desfăşoară activitatea pe şantiere de
construcţii, militari, etc. Echilibrul termic este esenţial pentru toate produsele destinate a
fi purtate de către sportivi, mai ales la practicarea unor sporturi ca: ciclism, motociclism,
alpinism, atletism, vânătoare, scufundări în apă etc. In gama de produse P.C.M. sunt
incluse: jachete, pantaloni, şorturi, mănuşi, pantofi, căşti de protecţie pentru motociclism
şi automobilism.
Produsele textile P.C.M. sunt recomandate şi în cazul aplicării de tratamente în
medicină. Terapia la o temperatură constantă este recomandată în tratarea inflamaţiilor
rezultate în urma unor leziuni, fiind superioară tratamentelor care recurg la aplicarea
pungilor cu gheaţă. Progrese semnificative s-au înregistrat şi în utilizarea produselor
P.C.M. în tratamente din domeniul afecţiunilor neurologice, de scleroză multiplă şi
displazie ectodermala.
Produsele P.C.M. sunt recomandate şi pentru menţinerea temperaturii la un nivel
superior. In această categorie sunt incluse produsele aplicate sub formă de bandaje, în
afecţiuni legate de circulaţia sângelui. De asemenea, materialele P.C.M. sunt recomandate
pentru lenjeria de pat.

 Materiale textile care memorează forma (Shape Memory


Materials)
Acest tip de materiale, sub acţiunea căldurii, pot trece de la forma ocupată la un
moment dat, la o formă anterioară. Incorporarea de materiale S.M.M. în produse de
îmbrăcăminte îmbunătăţeşte capacitatea de protecţie termică, la temperaturi extreme.
Activitatea acestor materiale în produsul textil permite extinderea volumului de aer
înglobat între straturile de materiale din îmbrăcăminte, cu efecte pozitive asupra
capacităţii de izolare termică.
Aliajul titan-nichel, unul din tipurile de materiale S.M.M., îşi modifică
proprietăţile la temperaturi inferioare valorii de activare. Sub nivelul de activare, aliajul
este uşor deformabil. O dată atinsă această temperatură, aliajul adoptă o formă anterioară
şi devine mult mai rigid. Pragul de activare poate fi modificat prin proporţiile celor două
componente din aliaj: Ni şi Ti.
Un alt tip de aliaj este aliajul cupru-zinc, care poate fi activat, fiind capabil să
producă modificările reversibile, necesare pentru protecţia termică corespunzătoare unor
condiţii climatice în schimbare. Totodată, aliajul cupru-zinc este sensibil la variaţiile
temperaturii emanate de corpul uman.
Aliajele care memorizează se prezintă sub formă de arcuri care se curbează o dată
cu creşterea temperaturii, asigurând izolarea termică necesară.
Polimerii termoplastici pe bază de poliuretani au aceeaşi comportare ca aliajele
Ni-Ti şi Cu-Zn. In plus, polimerii pe bază de poliuretani prezintă o mai bună
compatibilitate cu materialele textile. La scăderea temperaturii stratului exterior, pelicula
din poliuretani se deformează tridimensional, mărind spaţiul liber dintre straturile
produsului de îmbrăcăminte. Incorporarea peliculei poliuretanice în materialele textile din
produsele de îmbrăcăminte trebuie corelată cu rigiditatea şi rezistenţa materialului la
solicitările care apar în timpul purtării acestor produse.
Peliculele bimateriale laminate se constituie într-un alt tip de materiale S.M.M. La
aceste materiale se înregistrează diferenţe între valorile coeficientului de dilatare termică,
pentru a crea un efect reversibil de încovoiere. Acest fenomen poate fi utilizat pentru a
contribui la separarea straturilor de materiale textile, cu efect direct asupra creşterii
capacităţii de izolare termică. La utilizarea unor astfel de materiale, modificările
dimensionale trebuie să se situeze sub 3%, deoarece există riscul producerii unor
delaminări. De asemenea, materialele din peliculă absorb lichide la o rată diferită, fapt ce
determină producerea încovoierilor.
Diaplex este un polimer poliuretanic care memorizează forma. Diaplex, produs de
către firma Mitsubishi Heavy Industries, poate fi introdus în materialele textile destinate
confecţionării produselor de îmbrăcăminte purtate în sezonul rece şi pentru practicarea
sportului. Produsul Diaplex are o bună stabilitate dimensională şi este permeabil la aer,
apă şi vapori. Acest polimer îşi modifică permeabilitatea la vapori şi impermeabilitatea la
apă, în funcţie de temperatura emanată de corpul uman, care trece prin îmbrăcăminte.

 Materiale textile conductive:

Materialele textile conductive combină cel mai avansat proces de finisare, cu


utilizarea unui înalt conţinut de metale bune conducătoare de electricitate. Ele permit
trecerea curentului electric, ceea ce face din suprafaţa de material textil o modalitate de
conexiune, o interfaţă alternativă. Firele şi fibrele textile se pot constitui în categoria
materialelor textile conductive. Circuitele includ elemente cusute sau introduse în
material, care funcţionează ca senzori, electrozi, rezistori. Există materii prime textile
care prezintă proprietăţi electrice specifice, menţinute şi pe parcursul procesului de
producţie, utilizabile pentru astfel de aplicaţii. Printre acestea se menţionează:
• Firele textile Organţa, obţinute dintr-un fir metalic de aur, care se înfăşoară pe
un fir din mătase. Firul metalic de aur are o conductivitate înaltă, de aproximativ 0,1 cm-1.
Intr-o ţesătură, firele metalice sunt numai fire de bătătură. Componenta din mătase din
firele Organţa asigură o bună rezistenţă la solicitări mecanice, în condiţiile creşterii
temperaturii. Firele metalice pot fi şi din oţel inoxidabil, care nu este sensibil la acţiunea
apei. Deci, materialul suportă transpiraţia şi poate fi spălat. Acest tip de fir poate conţine
şi fibre poliesterice, procentul fibrelor poliestetice din amestec influenţând valoarea
rezistivităţii firului. Materialele textile conductive pot fi utilizate în tehnică (pentru
izolare şi pentru conducerea câmpurilor electromagnetice), pentru articole decorative din
interiorul locuinţelor şi pentru articole medicale, sub formă de îmbrăcăminte. O largă
aplicaţie este cea referitoare la costumele destinate scafandrilor, care se constituie în surse
de energie calorică.
 Bandajele inteligente sunt utilizate pentru monitorizarea stării unui pacient,
stocarea şi transmiterea datelor acumulate de la pacienţii bolnavi. Bandajele sunt
recomandate pentru leziuni postoperatorii, diabet şi boli de ochi. O nouă utilizare a
bandajelor inteligente este legată de monitorizarea stării de sănătate a nou-născuţilor.
 Ciorapii inteligenţi sunt utilizaţi pentru detectarea bacteriilor, zonelor cu
presiune ridicată şi cu dureri, la persoanele cu leziuni de coloană, bolnave de diabet şi cu
ulceraţii.
Largi utilizări şi domenii noi de utilizare sunt legate de produsele de
îmbrăcăminte pentru sportivi, uniforme militare din materiale ce conţin fibre optice,
"sutiene inteligente", care prezintă un comportament dinamic pe durata desfăşurării unor
activităţi fizice, facilitând sau restricţionând mişcările sânilor.

 Materiale cromice:

Cunoscute şi sub denumirea de materiale Cameleon, materialele cromice sunt


caracterizate prin posibilitatea de a-şi schimba culoarea sub acţiunea unor factori externi.
In această categorie sunt incluse materialele care radiază, sau modifică culoarea.
Luând în consideraţie stimulul exterior, materialele cromice se împart în:
o fotocromice - dacă stimulul este lumina;
o termocromice - dacă stimulul este energia termică;
o electrocromice - dacă stimulul este electricitatea;
o piezocromice - dacă stimulul este presiunea;
o solvatocromice - dacă stimulul este prezenţa unui solvent lichid;
o carsolcromice - dacă stimulul este un flux de electroni.
Materialele fotocromice sunt caracterizate de fenomenul de fotocronism, care
presupune modificarea culorii sub acţiunea luminii. Fotocronismul îşi găseşte
aplicabilitate în domeniul sistemelor de imagini, fiind mai puţin utilizat în aplicaţii din
domeniul materialelor textile. Trebuie să fie evidenţiate două grupe de fibre fotocromice:
fibre care emit culoarea sub acţiunea luminii din domeniul vizibil şi fibre pentru care
factorul activant sunt radiaţiile ultraviolete. Mai cunoscute sunt fibrele fotocromice
sensibile la radiaţii ultraviolete, datorită intensităţii culorii emise.
Materialele termocromice îşi modifică culoarea sub acţiunea căldurii, în special
prin aplicarea unor coloranţi cu diferite niveluri de temperatură de activare. Se pot utiliza
două sisteme termocromice: sistemul cu cristale lichide şi sistemul de reordonare
moleculară. In ambele cazuri, coloranţii sunt introduşi în microcapsule şi sunt aplicaţi
într-un strat de răşină (similar unui pigment) pe materialul textil. La temperaturi scăzute,
colorantul se află în stare solidă, iar la creşterea temperaturii, colorantul îşi pierde
culoarea. Fenomenul este reversibil la aplicarea unui tratament de răcire. Materialele
cromice evoluează în funcţie de tendinţele de schimbare a modei, iar aplicaţiile acestora
sunt îndreptate spre echipamente de protecţie destinate a fi purtate în locuri cu vizibilitate
redusă sau de către diverse persoane din formaţiile de pompieri. Alte aplicaţii sunt legate
de utilizarea dispozitivelor de reflexie selectivă a radiaţiilor ultraviolete de intensitate
ridicată, protecţie împotriva radiaţiilor electromagnetice.

Materialele textile inteligente adaugă funcţionalitate şi stil, oricare ar fi domeniul


de utilizare. În următorii ani, vom imbrăca cămăşi inteligente care pot “citi” pulsul şi
respiraţia, sau cu jachete muzicale ce pot reda fişiere mp3, aşa cum au fost deja testate de
către firma Levi .
Cele mai interesante şi mai recente aplicaţii în industria textilă sunt prezentate în
cele ce urmează:

 Uniformele militare
In cadrul armatei Statelor Unite al Americii, se desfăşoară un program de cercetare, in
care uniforma militară monitorizează semnalele vitale, transmiţând în timp real informaţii
legate de poziţia şi starea soldatului pe câmpul de luptă.
Uniforma este ţesută dintr-un amestec de bumbac, poliester şi fibre optice, care
atunci când este deteriorată, indică exact locul în care a trecut glonţul.
Uniforma pompierilor, dotată cu senzori de gaze şi de temperatură poate fi o alta aplicaţie
a textilelor inteligente.

 “Jacheta muzicală”, aşa cum a fost denumită comercial de către firma


Levi , foloseşte ţesătura de mătase cu fir metalic de tip “organza”. Funcţiile de comandă
sunt controlate printr-o tastatură capacitivă realizată prin brodare cu fire conductive.
Aceasta face legătura cu un sintetizator MIDI ce poate reda compoziţii muzicale. Sursa
de energie poate fi una solară, eoliană sau mecanică în funcţie de activitatea purtătorului.

 Îmbrăcămintea nou-născuţilor este un alt exemplu de utilizare al M.T.I..


Acestea detectează momentul în care copilul nu mai respiră sau necesită îngrijire şi
transmite alarma părinţilor. Prin monitorizarea funcţiilor inimii, funcţiilor respiratorii,
precum şi a temperaturii corpului, se poate preveni sindromul morţii subite.

 Costumul sportivilor (jachete, pantaloni sau produse de lenjerie)


prevăzut cu senzori de mişcare, temperatură şi impact, precum si cu sisteme GSM şi GPS
poate transmite în cazuri de urgenţă informaţii legate de localizarea şi condiţia fizică direct
prin SMS unui centru de control .

 Se pot realiza si covoare cu senzori de detecţie a mişcării, ce pot fi


utilizate în conjuncţie cu dispozitivele anti-efracţie. Având incluse în ţesătură fire
conductoare, senzori de vibraţie sau chiar şi led-uri ele pot monitoriza un perimetru şi
indică prezenţa unor intruşi.
Capitolul III

FIBRE TEXTILE DE MARE PERFORMANŢĂ


In prezent, preocuparea pentru perfecţionarea firelor, fibrelor şi ţesăturilor a dus la
noi elaborări în prelucrarea acestora. Domeniile de utilizare s-au extins sau, dimpotrivă,
şi-au restrâns sfera, deservind cu produse speciale doar anumite nişe ale pieţei.
Firma Johns Manville din Wertheim - Germania, a elaborat, la un preţ de cost
avantajos, produsul CombiTex. Piesele din material plastic au greutate redusă şi rezistenţă
mare. Obţinerea şi prelucrarea produsului se fac fără solvenţi, prin aceasta menţinându-se
compatibilitatea cu mediul ambiant.
CombiTex este realizat sub formă de bandă fibroasă de 1 000 tex, pentru
inserarea în bătătură sau ca fir de 1 000 tex Z 60, pentru urzeală, compoziţia acestora
fiind de 60% sticlă şi 40% polipropilenă.
Firul, un amestec omogen de fibre de sticlă şi de polipropilenă, se caracterizează prin
capacitate de prelucrare bună, fiind adecvat pentru realizarea de ţesături, huse şi tricoturi.
Voluminozitatea acestuia, elasticitatea ridicată şi rezistenţa la deplasare în structurile
plane permit un drapaj excelent al componentelor în 3D, precum şi o bună acoperire a
suprafeţei, chiar la o greutate redusă. Distribuţia omogenă a fibrelor în firul hibrid duce la
caracteristici bune de consolidare şi rezistenţă mare la lovire şi la impactul produsului
finit cu o denivelare. CombiTex se foloseşte la consolidarea materialului plastic din
rezervoare, aparate pentru sport, în industria electronică, ca şi la realizarea unor piese
formate, rezistente la lovire şi stabile la îndoire, pentru industria de automobile şi alte
domenii utilitare. Spinnkock, din Steinfurt (Germania), oferă, în domeniul fibrelor greu
inflamabile, pe lângă programul complet Nomex şi amestecuri din viscoza FR, de la
Lenzing, o serie de fibre Kevlar, mate, lucioase şi, în parte, colorate. Tercott este un
amestec pe bază de poliester cu tenacitate ridicată şi bumbac (50/50%), destinat
domeniilor tehnice, ca şi Durkolan, un amestec de poliester/viscoză. Firele din fibre cu
caracteristici de reglare a temperaturii (de exemplu, Outlast) şi fibrele antibacteriene (de
exemplu, Amicor), precum şi o parte din firele realizate pe maşini de filat cu inele şi OE
sunt utilizate în domenii tehnice şi în industria modei.
 Fibre şi fire elastice
Noul fir Reflexx, din 100% poliester, de la Unifi (Greenssboro - Carolina de
Nord), prezintă o capacitate elastică mărită, de până la 25%. Firul conţine elastan
stratificat şi în timpul extrudării şi structurării este menţinut un control deosebit de
strict.
Setila, Herbrugg (Elveţia) a elaborat, în conformitate cu aceste cerinţe, fibra
Lestin, de mare elasticitate, texturată prin fricţiune.
Aceasta urmează a depăşi cu o treime capacitatea de alungire a unor fibre
comparabile. Firul poliesteric este adecvat pentru textile auto şi stofe pentru
îmbrăcăminte.

 Fibre naturale şi regenerate


Tencel de la Acordis (Spondon - Marea Britanie) se foloseşte ca 100% fibră
celulozică regenerată, nu numai la îmbrăcămintea ţesută şi tricotată, ci şi pentru
văluri, hârtii speciale şi alte textile tehnice. Avantajul deosebit constă în
caracteristicile bune de utilizare şi o biodegradabilitate rapidă şi complet produselor
finite.
Preprev, de la Unifi, este un fir poliesteric texturat, cu durată de viaţă
îndelungată, uşor de prelucrat, care se obţine din textile reciclate. Domeniile de
utilizare sunt, în special, articolele tricotate circular şi cele tricotate din urzeală,
având ca destinaţie domeniul tehnic.
 Fibre termoizolatoare
Nylstar, de la Cesano Mademo (Italia), a elaborat fibra cu canal medular
Nexten, o fibră poliamidică cu circa 30% mai uşoară decât fibrele comparabile. In
acelaşi timp, izolarea termică este cu circa 25% mai bună decât la fibrele
poliamidice „normale", aerul inclus devenind o pernă pentru menţinerea
temperaturii. Până nu demult, Nexten s-a folosit, mai ales, în domeniul modei şi
outdoor, în prezent fiind utilizată din ce în ce mai mult şi pentru lenjeria de corp a
schiorilor. Pentru Nylstar se prevede un nou domeniu de utilizare, la producerea
unor bandaje uşoare, în domeniul medical. Tot cu canal medular este filamentul de
Trevira Superloft, care este deosebit de voluminos. La acelaşi volum al unei
umpluturi, componenta finită cântăreşte cu 25% mai puţin decât umpluturile cu
puf, care se comercializează în mod curent.
La articolele pentru pat, tendinţa se manifestă nu numai în direcţia greutăţii
uşoare, ci şi a protecţiei, a reglării temperaturii şi a confortului la dormit. Nişte
structuri speciale sunt realizate prin cusături regulate în carouri, în funcţie de
gradul de transpiraţie, mai mare sau mai mic, al persoanelor care dorm.
DuPont S.A. a realizat trei noi tipuri de umpluturi:
Quallofil Air Allerban - o fibră antibacteriană, cu canal medular şi un singur
orificiu, având o voluminozitate mare şi o moliciune extremă;
Securell- un nou tip de fibre de umplere, ignifuge, având ca destinaţie articolele
pentru pat şi cele de tapiţerie de pat, care se comercializează numai în această
combinaţie;
Thermolite - umpluturi comprimabile, uşoare, din văl cu fibre cu canal medular
şi patru orificii.
Lenzing oferă ca umplutură nişte mici bile din Lyocell. In domeniul articolelor
pentru pat, în prezent se utilizează multe fibre de umplutură care, iniţial, fuseseră
concepute pentru articolele pentru sport în aer liber şi „outdoor", cum ar fi:
Primaloft, de la Albany International (S.U.A.) - un văl fibros activ respirator,
hidrofob şi cu caracteristici de reglare a temperaturii.

 Fibre antibacteriene
Nylstar a elaborat firul antibacterian, din poliamida 6.6, Meryl Skinlife, care,
chiar la un efort fizic mare, menţine echilibrul bacterian al pielii umane. Adaosul a
fost introdus direct în matricea polimerului, de aceea nu migrează şi este legat în
permanenţă cu fibra.
Capitolul IV

FIBRE COMBINATE CU CONŢINUT DE ELASTAN


Folosirea firelor din elastan de mare elasticitate se impune tot mai mult la
obţinerea unor textile elastice, aproape în toate domeniile. Din cauza unor
caracteristici fiziologice nesatisfăcătoare şi a preţului de cost ridicat, elastanul se
foloseşte întotdeauna în combinaţie cu alte materiale fibroase. A fost elaborat un
nou tip de fir, realizat din poliamidă - POY şi elastan, printr-o tehnologie într-o
singură fază. Vechile tehnologii de realizare a firelor combinate prin înfăşurare la
filare, înfăşurare la răsucire şi înfăşurare cu fir, se caracterizează printr-o
productivitate mica, respectiv costuri de producţie ridicate.
Pentru creşterea eficienţei economice s-au căutat căi de scurtare a liniei
procesului de producere a firelor combinate. S-au făcut deja primii paşi prin
integrarea tehnologiei de combinare cu jet de aer în procesul de texturare cu
torsiune falsă. Folosirea chiar şi a unui procent redus de elastan la textilele din fire
texturate cu aer, ar putea mări elasticitatea, îmbunătăţind totodată şi confortul, fără
a afecta caracteristicile fiziologice ale acestora. Pentru evaluarea noii tehnologii se
poate face o comparaţie între aceasta şi tehnologia de combinare cu jet de aer
(AJC). Pentru aceasta s-au folosit elastan şi poliamidă POY.
Pentru procesul AJC, firul din PA trebuie mai întâi texturat. In acest scop se
stabilesc gradul de ondulare şi valorile efort/alungire. în faza următoare, firul
texturat este condus în aceeaşi duză cu firul de elastan. Datorită curentului de aer se
produc nişte împletiri periodice ale filamentului, prin care este integrat elastanul.
Prin etirarea elastanului se pot regla diferite valori de alungire ale firului combinat.
Obiectivul noii tehnologii constă în integrarea procesului de texturare cu jet de aer
în cel de combinare. Ca material de alimentare s-a folosit un filament PA-POY, care,
înaintea procesului de combinare, a fost etirat între doi galeţi. Pentru a obţine
comportarea dorită la contracţie şi alungire, galeţii pot fi încălziţi. In duza de
texturare filamentul este transportat cu avans, ca în procesul de texturare cu aer.
Firul de elastan este desfăşurat tangenţial de pe o bobină cu antrenare pozitivă şi
este etirat. In duză, elastanul se combină cu un filament. In zona de fixare ataşată,
firul combinat mai poate fi tratat, pentru ca apoi să fie bobinat pe un tub.
Datorită faptului că noua tehnologie porneşte de la procesul de texturare cu aer,
aceasta a fost denumită ATC (Air-Texturing-Combination-Process). Prin
folosirea acestui proces se asigură o mare flexibilitate. Totodată, prin folosirea
de PA-POY ca material de alimentare şi renunţarea la depozitarea intermediară
a firului texturat, ca în procesul AJC, se realizează economii în ceea ce priveşte
costurile de producţie.

Indicatori de calitate şi structura firelor clasice ATC


FINEŢEA firelor a fost determinată conform DIN 53830, T4 (mai 1981), cu
excepţia pretensionării, care a fost stabilită la 5 cN/tex, ea reprezentând forţa
maximă de tragere a firului în procesul de ţesere. S-a constatat că, pe măsură ce
creşte fineţea firelor ATC, se realizează o combinare mai inrensă între firul de
elastan şi filamentul de poliamidă.
REZISTENŢA, un alt indicator important în aprecierea calităţii firelor, s-a
determinat conform DIN 58834 T1 (februarie 1976) şi evidenţiază comportarea la
efort/alungire. Dacă, la aceeaşi fineţe, se micşorează forţa maximă de tracţiune, se
constată că textura devine mai puternică, deci filamentele se combină mai bine între
ele.
ANALIZA STRUCTURII
Firele realizate prin tehnologia de combinaţie ATC prezintă cu totul alte
structuri decât firele combinate obişnuite. Un fir ATC în stare întinsă se aseamănă
cu un filament texturat cu aer. Firul de elastan se prezintă ca un filament individual.
Filamentele care ies în afară din miezul compact al firului conferă firului un aspect
asemănător cu cel al firelor filate. Mărimea şi poziţia buclelor sunt aleatorii. In
punctele de împletire, firul de elastan este integrat în structură. In stare relaxată ,
punctele de împletire devin vizibile. Firul de elastan se află în miez şi este înfăşurat
de către componentele filamentare. Aceste aglomerări care se formează au mărimi şi
forme diferite.
Modelul de fir combinat descrie firul ATC ca nişte ochiuri plate şi largi, care
ies în afara axei firului. Firul de elastan alcătuieşte axa firului, care este cuprinsă de
nişte aglomerări, fiind înconjurată de bucle mici, care se repetă în mod neuniform.
Mărimea şi frecvenţa buclelor filamentelor din PA, respectiv textura, sunt
responsabile de aspectul exterior şi de tuşeul structurilor plane textile.
Textura şi combinarea dintre firul de elastan şi cel filamentar sunt
hotărâtoare pentru prelucrarea ulterioară. Combinarea firului se caracterizează
prin numărul locurilor de împletire pe unitatea de lungime, lungimea locurilor de
îmbinare, numărul aglomerărilor firului care ies în afară pe unitatea de lungime,
lungimea şi distanţa dintre acestea şi miezul firului.
STABILITATEA, un alt indicator de calitate al firului, este analizat prin
aplicarea diferitelor tensiuni în fir. Mai întâi pe testerul de stabilitate ASRO, se
introduce o sarcină de referinţă de 0,5 cN/tex, iar apoi se stabileşte la 0,1 cN/tex. Se
efectuează apoi o a doua măsurare la o tensiune de întindere de 10 cN/tex, după
care, din nou, la 0,1 cN/tex. Pilozitatea firelor se măsoară cu Uster Tester 3, la o
pretensionare de 0,5 cN/tex. Cu ajutorul unui senzor optic se captează firele care ies
în afara miezului firului şi se transformă în indicatori cifrici.

Prelucrarea firelor ATC:


Articole tricotate
Tricotarea firelor ATC se realizează pe maşini de tricotat circulare. Tricoturile
prezintă o suprafaţă neuniformă, ce creează un aspect exterior plăcut.
Datorită conţinutului de elastan, ochiurile se buclează în mod neuniform, înspre
interior şi exterior, pe tricot apărând nişte ridicaturi şi adâncituri. In plus,
datorită pilozităţii, tricotul capătă un aspect exterior tip muşchi. Fineţea
elastanului influenţează mărimea ochiurilor şi a găurilor.
In procesul de vopsire a tricotului din fire ATC, nu au apărut probleme deosebite.
Vopsirea s-a realizat în bucată, pe instalaţii industriale şi de laborator. După
vopsire, s-a constatat o reducere a lăţimii totale cu 15%, fapt atribuit relaxării
elastanului, ceea ce a dus la contracţia tricotului.
Ţesături
Un important indicator al ţesăturilor elastice realizate din elastan este
comportarea la relaxare.
Au fost determinate forţa maximă de tracţiune şi alungirea la forţa maximă
de tracţiune conform DIN EN ISO 13934-1 (aprilie 1999) şi DIN 53835 T13
(noiembrie 1983). S-a stabilit că limita superioară a alungirii la forţa maximă de
tracţiune este de 75%.
Capitolul V
FIBRE POLIOLEFINICE ELASTICE
- FIBRELE DOW XLA-

Dow, lider mondial în chimia polimerilor, a luat decizia de a se lansa pe piaţă,


într-o perioadă de puternic avânt al fibrelor stretch (cu un consum de aproximativ
8% pe an). Cel dintâi produs realizat de noua unitate Dow Fiber Solutions este o
fibră poliolefinică elastică, cu o bună rezistenţă la căldură (220°C) şi la produsele
chimice agresive (fibra este total inertă chimic) şi cu un modul de elasticitate mai
scăzut decât al elastanului clasic (la o fineţe comparabilă). Consecinţele sunt
extraordinare: un tuşeu mult mai plăcut, mai puţin „cauciucos", conferind un
confort ridicat îmbrăcămintei.
Fibra prezintă şi avantaje în ceea ce priveşte prelucrabilitatea pe întregul
flux tehnologic, mai ales că, în prelucrarea elastanului, sunt necesare unele adaptări
ale procedeelor. Sunt prezentate numeroase domenii în care utilizarea acestei noi
fibre uşurează producţia şi înnobilarea textilelor: posibilitatea vopsirii firelor în
bobină, rezistenţa în procesele de albire, mercerizare şi vopsire (cele mai variate
posibilităţi: vopsire cu coloranţi pigmenţi, vopsire cu jet la temperaturi înalte,
vopsire de amestecuri cu fibre naturale şi sintetice), fără riscul cedării culorii,
precum şi o bună comportare în etapele de finisare finală.
Primele utilizări, realizate în colaborare cu diverşi parteneri din textile, sunt
amestecurile cu bumbac şi bumbac cu poliester. Fibra Dow XLA este adaptabilă
tuturor amestecurilor de materiale, din fibre naturale şi sintetice, păstrând drapajul
şi tuşeul acestora. Consumatorul nu are nevoie de precauţii speciale în privinţa
întreţinerii; articolele pot fi spălate, albite, centrifugate, curăţate cu aburi sau
chimic, călcate, fără a-şi pierde elasticitatea iniţială.
Pentru a realiza această fibră şi a o lansa pe piaţă, Dow Fiber Solutions
lucrează în colaborare cu filatorul spaniol Drescafil (filare cu inele) şi ţesătorul
francez Emanuel LANG (ţesere cu jet de aer), fără a uita vopsirea şi finisarea,
asigurând posibilitatea de fabricare a produselor din această fibră, pe utilajele din
dotare, prin procedee deja verificate. Prezentată pentru prima dată la salonul
Premiere Vision, în septembrie 2002, fibra Dow XLA va fi introdusă progresiv pe
patru noi pieţe.
Incă de la lansarea pe piaţă, strategia firmei Dow Chemical a fost să găsească
pieţe-ţintă pentru a crea, în parteneriat cu întreprinderi implantate deja pe aceste
pieţe, produse care să corespundă unei cereri reale.
Intr-o primă etapă, au fost selecţionate patru pieţe-ţintă:
Cămăşi şi bluze de bumbac. Conferirea capacităţii elastice ţesăturilor din
bumbac, păstrarea tuşeului moale şi natural al bumbacului constituie unul din
obiectivele fabricanţilor de ţesături şi ale designerilor. Au fost obţinute deja
rezultate încurajatoare.

Imbrăcăminte groasă pentru timpul liber din bumbac sau bumbac în amestec
cu PES. Vopsirea în fir permite obţinerea unor ţesături variate, cu finisaje speciale
ca antipătare sau anticutare. Procedeele industriale de prelucrare pot atinge
temperatura de 220°C, iar spălările şi curăţările chimice, oricât de numeroase, nu
afectează elasticitatea.
Ţesături denim şi prespălate. Unul din avantajele fibrei este rezistenţa la agenţi
oxidanţi, cum ar fi hipocloritul şi permanganatul de potasiu. Articolele pot fi
întreţinute printr-un număr variat de procedee: spălare cu apă caldă,stoarcere-
uscare, călcare, curăţare chimică, decolorare cu apă de clor (Javel) etc.

Uniforme şi îmbrăcăminte de lucru. Introducerea unor ţesături stretch pe acest


segment de piaţă necesită găsirea unor ţesături rezistente la spălările industriale
frecvente. Cercetările actuale au ca obiectiv principal deschiderea de noi pieţe
pentru îmbrăcămintea stretch, adaptarea elasticităţii articolelor la cerinţele pieţei,
menţinerea tuşeului natural al ţesăturilor şi ajutorarea partenerilor de pe fluxul de
fabricaţie (filatori, ţesători, finisori, confecţioneri) să-şi optimizeze propriul sistem
de producţie, în scopul reducerii costurilor.
Capitolul VI

TEXTILELE VIITORULUI

In prezent, pentru consumatori nu este importantă numai funcţia unui


produs textil, ci şi aspectul său exterior, designul, tuşeul, construcţia fibroasă, ca şi
calitatea materiilor prime.
In acest sens familia fibrelor Meryl de la Nylstar cu tuşeu moale, rezistenţă la
sifonare şi spălare, cu absorbţie de umiditate 4,5%, rezistenţe mecanice bune etc,
prin multitudinea de alte caracteristici, contribuie la realizarea de noi şi diverse
produse de moda:
Nexten - fibre cu canal modular, mai uşoare cu cca. 30% faţă de PA şi o capacitate
de izolare termică mai mare cu 25%. Se foloseşte la lenjerie de corp.
Meryl Spring - o fibră nouă cu aspect de bumbac, care absoarbe, dar şi elimină uşor
umiditatea.
Meryl Techno - cu rezistenţă ridicată la uzură şi frecare, destinată încălţămintei
sport şi costumelor de sporturi nautice.
Meryl Microfibre - cu protecţie la UV şi fineţe ridicată, destinată ciorapilor fini.
Meryl Ecodyl - asigură vopsiri ecologice şi rezistenţe coloristice ridicate.
Meryl Skinlife - cu efect bacteriostatic permanent, pentru articole de sport, lenjerie,
căptuşeli.
Alte fibre şi mărci noi:
Cotton Star - bumbac cu miez de elastan, pentru ţesături şi tricotaje, cu o pilozitate
redusă şi caracteristici ale ambelor componente.
Elite - fibre elastice, rezistente la clor, reprezintă moda pentru costumele de baie.
Kuralon KII - fibre solubile, biodegradabile, cu rezistenţe superioare, folosite la
articole tehnice, dar şi în confecţii.
Wolkiss 2000 - fibre polifilamentare şi microfibre, cu capacitate tinctorială şi
rezistenţe bune, destinate tricotajelor, produselor de sport şi costumelor de baie.
Polimeri Corterra - cu rezistenţă la uzură şi caracteristici de moliciune şi elasticitate.
Filifine - pentru lenjerie de corp la sportivi, dantele.
Dryarn - polipropilenă pentru articole de sport, ciorapi şi articole tehnice, asigură
reglarea temperaturii şi uscare rapidă, are proprietăţi antibacteriene şi
rezistenţă la piling, UV, lumină, temperaturi ridicate, solvenţi.
Linel Elastane - concepută pentru costume de baie, cu stabilitate la clor şi rezistenţă
la uzură.

 Fibre antimicrobiene caşerate cu argint


Argintul este unul din cele mai conductive elemente, electric şi termic, iar în
medicina proprietăţile sale sunt bine documentate, mai ales ca agent antimicrobian.
Nu este de mirare, că el a atras atenţia şi specialiştilor în fibre.
Compania Noble Fibre Technologies (SUA), pe baza proprietăţilor benefice ale
argintului, a creat fibre antistatice şi antimicrobiene de PA caşerată cu argint, sub
forma unui strat foarte fin pe suprafaţa fibrei.
Fibra realizată poate fi prelucrată uşor prin ţesere, tricotare sau procesată cu
alte fibre, realizându-se produse cu proprietăţi antibacteriene, antimirosuri,
antistatice. conductori de căldură-transport şi efecte terapeutice.
Se pot folosi şi pentru produse tehnice deoarece oferă protecţie la fungii şi
bacterii.
DuPont şi Noble Fibre Technologies au fuzionat produsele în această direcţie,
mai ales pentru realizarea de tricotaje, ciorapi pe bază de fibre poliesterice caşerate
cu argint.
Textilele de înaltă performanţă vor fi textilele viitorului.
De la rolul pasiv al textilelor în trecut, se trece la o nouă etapă de textile cu rol
activ în industrie şi viaţa de zi cu zi. Se asistă la o revoluţie tehnologică comparabilă
celei din informatică. Pentru majoritatea dintre ele rolul chimiei creşte, asociat cu o
tehnologie cu un înalt grad de inovare.

 Noi tendinţe în inovarea textilelor


Conceptul de textile inteligente apare la finele anilor '80; la început au fost
gândite şi realizate în laboratoare. Peste câţiva ani se comercializează primele
produse în domeniu tehnic şi haine de protecţie.
Pentru a induce funcţiuni suplimentare sunt mai multe căi: noi fibre textile,
structura textilelor modificată sau apreturi specifice.
Aplicarea unor tratamente specifice este soluţia cu flexibilitatea cea mai mare.
Sunt procedee tehnologice tradiţionale asociate cu aplicarea unor produse de înaltă
specificitate, răşini sau microcapsulare, ca şi tehnici netradiţionale de grefare,
plasmă, laver etc.
Diferitele domenii de utilizare se leagă de noile proprietăţi funcţionale
dobândite: igienă, securitate, confort, întreţinere uşoară, efecte vizuale etc. Textilele
funcţionale se pot clasifica în două grupe de funcţiuni: „anti-protecţie contra
riscurilor şi inducerea de efecte pozitive"; funcţiuni „pro". Trebuie menţionat că
oportunităţile de inovare sunt în continuă creştere.

Reducerea riscurilor: textile „anti"


Domeniile referitoare la reducerea riscului se leagă de igienă şi securitate:

Antibacteriene şi antifungice
Pe suprafaţa pielii se găsesc o serie de microbi care asigură o protecţie contra
agresiunilor externe. Acest ecosistem de microorganisme joacă rol esenţial în
echilibrul epidermei, un rol activ biologic de barieră microbiană. Textilele
antibacteriene şi antifungice limitează la maximum divizarea, multiplicarea
microbilor pe textile şi protejează pielea. Sunt textile bioactive pentru spitale (câmp
operator, halate) sau locuri publice.
Antiacariene şi antiinsecte
Acestea pot avea efecte multiple: de bariere, de repulsie şi insecticide active. Se
realizează prin apreturi speciale în aducţiuni de produse speciale, ultimul procedeu
asigurând o rezistenţă sporită. Lipsa unor reglementări, norme, legi, etichete
contribuie la comercializarea unor produse cu eficacitate insuficientă.
Pentru textilele antiinsecte necesitatea se leagă de ţări slab dezvoltate, cu boli
cauzate de diferite insecte, muşte, ţânţari. Produsele, din nefericire, pot da şi efecte
alergice sau de disconfort.

Antimirosuri
Originea mirosurilor biologic se leagă de dezvoltarea bacteriilor sau de origine
chimică, tabac şi diferite produse. Efectele antimiros se realizează prin: mascare cu
parfumuri agreabile, eliminarea surselor de bacterii, distrugeri prin fotocatalize.
Domenii de folosinţă: locuri publice, vehicule, stofe de mobilă.
Antifoc
Se realizează aceste proprietăţi prin eliminarea oxigenului şi/sau reducerea
căldurii de amorsare a combustiei. Este necesară o selecţie atentă a produselor
chimice sau a fibrelor şi evitarea fumurilor toxice de la produse halogenate (CL,
BR).
Certificarea de tip - ecoetichetă - va avea un efect benefic în reglementarea
produselor antifoc.
Antitranspiraţie
Sunt accesibile spre comercializare diferite produse care diminuează sau
împiedică absorbţia sau fixarea de transpiraţie.
Din păcate, rezistenţa la spălare este mică. Se fac în continuare cercetări spre
durabilitatea proprietăţilor antitranspiraţie.
Antiradiatii UV
Sunt textile care împiedică/reduc transmisia radiaţiilor UV de la lumina solară.
Bune proprietăţi de acest gen asigură fibrele ceramice sau aditivii ceramici induşi în
fibre care dau efecte de ecranare pe piele ca şi cremele solare.
Antipoluare
Textile cu conţinut de anumite produse chimice care împiedică pătrunderea
substanţelor toxice şi previn alergiile. Ele limitează riscurile profesionale în mediu
chimic.

Acţiuni pozitive „pro"


aduse de textilele funcţionale se referă la: întreţinere uşoară
(„spală - poartă") pentru confort, termoreglare şi efecte vizuale.

Intreţinere uşoară
Se diminuează efortul de întreţinere al produselor şi păstrarea proprietăţilor
iniţiale; sunt foarte solicitate de consumator. Incă de la începutul sec. XX chimiştii
au inventat diferite produse-apretări pentru impregnare sau înglobare în fibre.
Rezultatele nu sunt total satisfăcătoare, mai ales rezistenţele la spălare.
Termoreglarea
Sunt materiale schimbătoare de fază, cu capacitate de a elibera căldură dacă
temperatura este inferioară şi invers. Se conferă textilelor rol de termoreglare.
Efectele totuşi sunt limitate de randamente energetice, energie absorbită/emisă şi
cantitatea de produse cu schimbare de fază. Se folosesc la haine de sport (procedeul
outlast) şi în scop profesional.
Noi efecte vizuale
Sunt efecte de ordin estetic, legate de efecte optice şi tinctoriale, fotocromie,
termocromie, luminescenţă, coloraţie fizică, etc.
Se leagă de fenomene de biomimetism cu efecte vizuale. Astăzi rezultatele
sunt la scară de laborator pentru trasoare chimice cu scop militar sau avertizare de
riscuri industriale sau din viaţa de zi c u zi (semnalizare cromică).
Cosmetice şi textile: cosmotextile
Apropierea dintre aceste componente se referă la frumuseţe, seducţie, stare
de confort. Cosmotextilele au pătruns pe piaţă sub formă de coloranţi energizanţi,
lenjerie fină şi parfumată. Se utilizează produse de tip microcapsule, ca şi noi
apreturi sau fibre. Cosmotextilele utilizează aceleaşi principii active ca şi produsele
cosmetice tradiţionale: hidratare, refrişare, înmuiere, vascularizare cutanată,
transpiraţie, protecţie solară.
Multimedia şi textilele
Dezvoltarea rapidă a telefoniei mobile, „comunicării" prin Internet au făcut
să crească puterea de comunicare şi informare a consumatorului. Integrarea
ordinatoarelor în veşminte devine logică pentru aplicaţii civile şi militare. Se face
apel la microelectronică, noi tipuri de fibre inteligente, dar mai ales la stocare de
energie. Sunt prototipuri de produse, dar în anii viitori solicitările consumatorilor
vor face să pătrundă mai adânc textilele în multimedia, pentru mijloace de trans-
port, decoraţiuni, stofe de mobilă.
Autocurătarea
Această proprietate se obţine prin distrugerea transpiraţiei cu sisteme
fotocatalitice sau enzime grefate. Cinetica de spălare este lentă şi adaptată la
eliminarea transpiraţiei de la sursele de aer (praf/pulberi).
Pentru stofe de mobilă, tapiţerii, tapete, articole decorative soluţiile de
curăţare trebuie să fie rapide.
Capitolul VII

CONCLUZII
In prezenta lucrare s-a încercat o prezentare cât mai reprezentativă a unor fibre
cu proprietăţi îmbunătăţite, cu mult peste cele clasice, capabile să le înlocuiască şi
totodată prin prelucrare să rezulte materiale textile cu caracteristici performante.
Imbunătăţirea proprietăţilor fibrelor s-a putut realiza printr-o strânsă
colaborare între inginerii chimişti şi inginerii textilişti. Unele fibre au fost descoperite,
sau mai bine spus, s-a căutat fabricarea de noi fibre care să posede calităţi cât mai
performante, dar care în acelaşi timp să păstreze şi proprietăţile fibrelor sau polimerilor
clasici.
O altă îmbunătăţire a proprietăţilor fibrelor s-a putut realiza şi prin modificarea
procedeelor de filare sau a tehnologiilor de finisare ale produsele finite.
Cercetările actuale au ca obiectiv principal deschiderea de noi pieţe pentru
îmbrăcămintea stretch, adaptarea elasticităţii articolelor la cerinţele pieţei, menţinerea
tuşeului natural al ţesăturilor şi ajutorarea partenerilor de pe fluxul de fabricaţie (filatori,
ţesători, finisori, confecţioneri) să-şi optimizeze propriul sistem de producţie, în scopul
reducerii costurilor.
Se poate spune că tricoturile realizate din fire ATC şi AJC au o structură
asemănătoare în ceea ce priveşte lăţimea ochiurilor şi a găurilor. Distribuirea nebulozităţii
tricoturilor din fire ATC şi AJC este asemănătoar: nici unul din ele nu prezintă o
nebulozitate accentuată.
In analiza vizuală, tricoturile din fire AJC apar ca fiind mai netede decât cele din
fire ATC. Tricoturile din noile fire prezintă o pilozitate accentuată a
suprafeţei, care se aseamănă cu cea a tricoturilor realizate din fire de bumbac. Acest lucru
este generat de aglomerările de filamente care ies în afara miezului firului.
La nici unul din cele două tipuri de tricoturi nu s-au observat blende, vopsirea
fiind foarte uniformă.
Materialele textile inteligente definesc un comportament dinamic, cu modificarea
proprietăţilor sub acţiunea unor factori externi (câmpuri magnetice sau electrice, variaţii
ale regimului termic, acţiuni mecanice, acţiunea luminii, etc).
Materialele textile inteligente îşi pot modifica viscozitatea, dimensiunile,
proprietăţile electrice, culoarea, caracteristicile de aspect. Ele au o largă utilizare în
procesele de obţinere a produselor de îmbrăcăminte, în tehnică, în medicină etc.
Ar fi avantajos dacă imbrăcămintea care vine în contact direct cu pielea să fie
tratată astfel incât să se îmbunătăţească capacitatea de barieră protectoare a pielii contra
bacteriilor, să menţină o umiditate normală a dermei, pentru a preveni uscarea acesteia,
potenţând proprietăţile fiziologice şi, în ultimă instanţă, imunitatea pielii, realizată prin
folosirea fibrelor bioactive.
In prezent, pentru a atrage consumatorii, nu este suficientă numai funcţia
produsului, ci se caută aspecte noi, tuşeuri accentuate, proprietăţi îmbunătăţite şi aspectul
ecologic al produselor prin utilizarea fibrelor regenerabile şi reciclabile.
Textilele funcţionale vor fi ale viitorului, cu funcţii active şi în afară de cele
prezentate pot fi inovate şi altele. Noi metodologii de testare şi mai ales etichetarea pro-
duselor vor feri consumatorul de produse contrafăcute.
Textilele funcţionale sunt textilele sub orice formă de prezentare: ţesături,
tricoturi şi neţesute.

BIBLIOGRAFIE:

1. Hriţcu Ioana- „Materiale textile care respiră"- Industria textilă, 51/2000, nr. 1.

2. Zănoagă Mădălina- „Fibre sintetice ca termoadezivi în industria uşoară"


-Industria textilă, 54/2003, nr.4

1. Luminita Ciobanu, Constantin Preda - ,,Materiale textile inteligente”- Industria


textilă, 55/ 2004, nr.l.

3. XXX - ,,Fibre de mare performanta” - Industria textilă, 53/ 2002, nr.4.


4. XXX - ,, Fire combinate cu continut de elastan” - Industria textilă, 53/ 2002, nr.2 si 3.

5. XXX - ,, Noi oportunitati pentru fibrele poliolefinice” - Industria textilă, 56/


2005, nr.4.

S-ar putea să vă placă și