Sunteți pe pagina 1din 41

1

S .C A R C H E U S P R O J E C T S .R .L .
P r o ie c ta r e , c o n s u lta n ta te h n ic a

J 2 5 /3 7 4 /2 0 0 8 C .U .I . R o 2 3 8 4 7 4 7 1
D r o b e t a T r. S e v e r i n , S t r. A u r e lia n n r. 4 6 , E ta j 1 , c o d 2 2 0 1 3 2

Colectiv de elaborare
…………………………………………………………………………………………………………….

URBANISM arh. dipl. Sevastian Cocoroiu…………...…..

ALIMENTARE CU APA CANALIZARE ing. Romeo Brosteanu .....................................

RETELE ELECTRICE, TELEFONIE ing. Viorel Veber ..........................…….............

GEOTEHNIE ing. Parvanescu Gheorghe..................................

DESENAT Gaspar Paul Marian ..............................................

Sef de proiect,

arh. dipl. Sevastian Cocoroiu

Aceasta documentatie, piese scrise si piese desenate, este proprietatea SC ARCHEUS PROJECT SRL –
Drobeta Turnu Severin si poate fi folosita in exclusivitate pentru scopul in care este in mod specific
furnizata, conform prevederilor contraactuale. Ea nu poate fi reprodusa, copiata, imprumutata,
intrebuintata integral sau partial, direct sau indirect in alt scop fara permisiunea prealabila a societatii
SC ARCHEUS PROJECT SRL, acordata in scris ( conform Legii nr. 8 / 14 martie 1996, Legea
dreptului de autor, art.7 pct. h si art. 13, pct-ele a,b,c, si e ).

2
BORDEROU DE PIESE SCRISE

 Foaie de capăt
 Lista de volume
 Lista de responsabilităţi
 Memoriu general

1. Introducere
2. Stadiul existent de dezvoltare al comunei
3. Propuneri de organizare urbanistică
4. Concluzii generale.
5. Anexe

Întocmit,

arh. Sevastian Cocoroiu

3
S .C A R C H E U S P R O J E C T S .R .L .
P r o ie c ta r e , c o n s u lta n ta te h n ic a

J 2 5 /3 7 4 /2 0 0 8 C .U .I . R o 2 3 8 4 7 4 7 1
D r o b e t a T r . S e v e r i n , S t r . A u r e li a n n r . 4 6 , E ta j 1 , c o d 2 2 0 1 3 2

MEMORIU GENERAL

1. INTRODUCERE

1.1. Date de recunoasterea documentatiei

Denumire lucrare : Reactualizare Plan urbanistic general comuna Balacita


Proiectant : S.C. ARCHEUS PROJECT SRL
Beneficiar : Consiliul Local Balacita
Faza : P.U.G.

Data elaborarii : anul 2010

1.2. Obiectul lucrarii

Reactualizarea Planului urbanistic general comuna Balacita si a


Regulamentului local aferent, in conformitate cu Ghid privind metodologia de
elaborare si continutul – cadrul al planului urbanistic general Reglementare tehnica
indicative GP038/1999, cu H.G.R.nr.525/ 1998 cu modificarile si completarile
ulterioare, cu Legea nr.50/91 privind autorizarea lucrarilor de constructii –
republicata, Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismului –
actualizata in 2006 si Legea 18/91 modificata si completata in 1998.
Scopul lucrarii il constitue
- identificarea directiilor de dezvoltare armonioasa a teritoriului comunei
in acord cu necesitatile populatiei, pe baza potentialului natural si
uman existent,
- stabilirea si delimitarea intravilanelor localitatilor componente in
relatie cu teritoriul administrativ si in acord cu propunerilor consiliului
local consultat pe parcurs,
- stabilirea modului de utilizare a terenului intravilan si extravilan,
- stabilirea zonelor protejate si de protectie a obiectivelor monumente
istorice,
- modernizarea si dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare,

4
- identificarea zonelor cu risc natural pentru introducerea de masuri
specifice care sa previna si sa atenueze riscurile .
Reactualizarea planului urbanistic general va trebui sa raspunda tuturor
categoriilor de interventii, prezentind permisiunile si restrictiile dupa care consiliul
local instrumenteaza:
- emiterea certificatului de urbanism cu specificarea conditiilor de
emitere a autorizatiei de construire pentru obiective din zone care nu
necesita studii aprofundate,
- fundamentarea solicitarilor unor fonduri de la bugetul de stat sau
programe cu finantare externa,
- declansarea de PUZ-uri sau PUD-uri pentru detalierea unor zone sau
amplasamente,
- corelarea realizarii investitiilor pentru obiective publice cu
infrastructura.
La baza elaborarii Planului Urbanistic General, precum si a Regulamentului
Local care il insoteste stau norme tehnice si juridice care stabilesc in aplicarea lor
reguli de ocupare a terenurilor, de amplasare a constructiilor si a amenajarilor aferente
acestora.

1.3. Sursele documentare

- P.A.T. Jud. Mehedinti –aprobat in anul 1997


- Plan urbanistic general comuna Balacita, editia 1998 aprobat
- P.A.T. sectiunile publicate: sectiunea I-Cai de comunicatie, sectiunea II- Apa,
sectiunea III- Zone protejate, sectiunea IV- Reteaua de localitati, sectiunea V-
Zone de risc natural.
- Legea 5/2000 privind protejarea monumentelor
- Date furnizate de institutii abilitate: Directia Judeteana de statistica, Oficiul de
Cadastru si Publicitate Imobiliara Mehedinti, Consiliul Judetean Mehedinti,
Primaria Balacita
- Studiu privind fenomenele de degradare ale terenurilor si a masurilor
recomandate – jud. Mehedinti 1980
- Situatia existenta de alimentare cu apa a satelor din comuna Balacita

Documentatia topografica
- plan topografic al teritoriului administrativ al comunei Balacita sc:1:25000
editia 1972 cu limita stabilita si confirmata de O.C.P.I Mehedinti;
- planuri topografice sc. 1 :5000 ed. 1972 actualizate pe baza
ortofotoplanurilor localitatilor componente.

5
2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTARII

2.1 Evolutie

Date privind evolutia in timp a unitatii teritorial-administrative ce face obiectul


PUG
Comuna Balacita este situata in partea de est a judetului, la o distanta de 45
km. de judet, municipiul Dr. Tr. Severin si are in componenta trei localitati: localitatea
Balacita resedinta de comuna si localitatile Gvardenita si Dobra.
In teritoriul comunei prezenta ancestrala a omului este atestata de izvoare
istorice, documente, sapaturi arheologice .
- situl arheologic « Brazda lui Novac » sec.IV epoca romana, santul de aparare
trece prin localitatea Balacita, inclus in Lista cu obiectivele de patrimoniu la
poz. 31, MH-I-s-B-10055
- in Dobra, in curtea scolii, este o asezare din epoca bronzului, cultura
Verbicioara, pozitia MH-I-s-B-10069, din lista parimoniului national.
Balacita este atestat printr-un hrisov din 12.06.1535.
Dobra este amintit pentru prima data in 30 mai 1533.
Gvardenita este amintit pentru prima data intr-un hrisov din 12 iulie 1535, sub
denumirea de Balacita. La inceputul secolului al XIX-lea era mosia lui Vlaicu Logofat
si Datco Postelnic si dupa devine mostenirea familiei Bibescu. In timpul razboaielor
ruso-turce, proprietarul mosiei si-a casatorit fata cu un colonel rus, polcovnicul
Alexandru Borna. Urmare a acestei casatorii in localitate a stationat o unitate militara
rusa din garda imperiala Gvardia, de unde denumirea Gvardenita a localitatii.
Patrimoniul construit este reprezentat de biserica cu hramul « Sf. Imparati » in
centrul satului Balacita ctitorita de logofatul Dumitrache Brailoiu la inceputul
secolului al XIX-lea si zugravita de Ioan Zugravul, dupa cum reiese din contractul
incheiat de acesta la data de 05 iulie 1816. In Dobra este biserica « Sf. Nicolae »
zidita in anul 1872, inclus in Lista cu obiectivele de patrimoniu de importanta locala
la pozitia MH- II-m- B-10319 si prezinta un foarte frumos conac boieresc, din punct
de vedere arhitectonic si este inconjurat de de un remarcabil parc dendrologic.
In Gvardenita exista conacul ‘Zavanescu‘ cu o arhitectura deosebita, care
necesita restaurare, reprezentand un punct turistic de atractie.
In localitate se afla un monument dedicat anului 1907, precum si o veche
fantana denumita ‘Matusa Ioana’.
Din punct de vedere administrativ, pina in anul 1864, satul s-a numit
Porcareata in secolul al XVIII-lea, fiind proprietatea familiei Brailoiu. Dintr-un
document al anului 1813, rezulta ca satul si mosia Balacita, au fost transmise familiei
Bibescu. Dobra este amintit pentru prima data in 30 mai 1533, intr-o carte de
hotarnicie a mosiei Dobra din districtul Mehedinti, plansa Bahna, proprietatea lui
Constantin Poenaru din Craiova.
Dupa anul 1949 pina in 1968 comuna Balacita a fost comuna apartinatoare de
Raionul Vanju Mare, iar la ultima impartire administrativ teritoriala din 1968 se
renunta la denumirea de raion si se revine la denumirea de judete.

6
Caracteristici semnificative ale teritoriului si localitatii, repere in evolutia
spatiala a localitatii

Teritoriul comunei Balacita in suprafata de 9895 ha este amplasat in partea de


est a judetului Mehedinti in unitatea de relief cunoscuta sub denumirea “campie
inalta”. Relieful se caracterizeaza prin interfluvii sub forma de poduri plate (campuri)
separate de vai largi se spune campie inalta datorita altitudinii ridicate a acestor
campuri si a “Balacitei” urmare a situarii localitatii in centrul campurilor.
Satele Balacita, Dobra sunt asezate pe poduri plate iar satul Gvardenita, pe
valea paraului Desnatui.
Caile de comunicatie care strabat comuna Balacita sunt reprezentate prin
drumuri judetene si drumuri comunale.
Teritoriul administrativ este strabatut de drumul judetean DJ 606, limita
judetului Dolj – Balacita – Vanju Mare, DJ 561A, drum prin care se face legatura
rutiera a comunei cu orasul Vanju Mare pe de o parte, si cu judetul Dolj, pe de alta
parte. Acest drum trece prin localitatile Balacita, Gvardenita si Dobra, facand legatura
rutiera intre ele si este modernizat.
In localitatea Balacita drumul judetean DJ606 se intersecteaza cu un alt drum
judetean DJ 607 Tamna – Baclesi - Gvardenita, prin care se face legatura comunei cu
drumul national DN6 si cu celalalte comune invecinate. Acest drum strabate
localitatile Balacita si Gvardenita si este modernizat.
Teritoriul administrativ al comunei Balacita mai este strabatut de drumul DJ
561A Balacita – Oprisor, limita judetului Dolj, prin care se face legatura rutiera a
comunei cu localitatile invecinate precum si cu Judetul Dolj. Acest drum este
modernizat si trece prin localitatea Balacita unde se intersecteaza cu celalate doua
drumuri DJ 606 si DJ 607.
Drumul comunal DC 93 face legatura intre Dobra si Padina Mare.
Acest drum strabate localitatea Dobra, se intersecteaza cu DJ 606. Drumul DC
93 nu este modernizat, ceea ce face ca circulatia rutiera sa se desfasoare greoi.
Restul cailor de comunicatie in cadrul comunei resedinta sunt strazi
nemodernizate din balast si pamant.
Intersectiile intre aceste strazi si drumurile principale nu sunt sistematizate
corespunzator.
Teritoriul comunei Balacita este strabatut de paraul Desnatui, care la
intersectia cu drumurile principale sau cu strazile existente impune existenta unor
poduri de beton, pe care circulatia sa se desfasoare in conditii bune.
Vetrele satelor s-au dezvoltat pe ‘Campia inalta a Balacitei’ in extremitatea
medie de relief care face trecerea de la dealurile Motrului la nord si Campia Olteniei
la sud si pe alocuri usor bombate si in Valea Desnatuiului.
Satele Balacita si Dobra s-au dezvoltat pe poduri plate iar Gvardenita in Valea
Desnatuiului.
Campia inalta se caracterizeaza prin interfluvii largi cunoscute sub denumirea
de poduri plate (cimpuri) separate de vai largi, altitudinea mare a acestor cimpuri
variaza de la 270-280 m la 240-250 m. Zonele de versant cu energia mare de relief
sunt afectate de fenomene de instabilitate .
Localitatile comunei sunt electrificate insa dispun de sistem centralizat de
alimentare cu apa si nu au canalizare; sistemele locale de alimentare cu apa care
functioneaza nu acopera necesarul locuitorilor ele deservind grupuri de gospodarii si
zona centrala unde sunt amplasate majoritatea obiectivelor.

7
In administrativul comunei intra trei localitati cu o populatie totala de 3453
locuitori a caror ocupatie de baza este agricultura.
Localitatile comunei au avut o scadere usoara, dar permanenta a populatiei,
rezultat si al activitatilor slab reprezentate economic si multe functiuni au fost
stopate.
Cu exceptia satului Balacita care are 1600 locuitori si Gvardenita care are
1400 locuitori, satul Dobra se inscrie in categoria asezarilor mijlocii (545 locuitori) .
Vetrele au suprafete mari, si pe langa terenul afectat gospodariilor, suprafete
mari din intravilan sunt ocupate de culturi agricole, de livezi sau sunt terenuri
neproductive.
Localitatile sunt constituite din gospodarii individuale de tip rural, cu
suprafete mari de peste 1500 mp in medie, cu dotari minime de confort, locuintele
sunt construite din materiale semidurabile: caramida si din lemn, paianta, in regim de
inaltime P preponderent, dar si P+1,2 nivele in ultimii 20 de ani. In general, fondul
construit este in stare buna iar dupa 1990 locuintele au fost construite preponderent
din materiale durabile precum caramida, beton.
In ceea ce priveste evolutia localitatilor comunei in perspectiva, acesta este
dependenta de gasirea si aplicarea unor politici de dezvoltare coerente ce constau in
identificarea solutiilor de reabilitare a agriculturii, dezvoltarea industriei mici,
elaborarea unor programe de finantare externa pentru echiparea localitatilor,
acordarea unor facilitati pentru eventualii investitori care sa dezvolte activitati
economice utilizind forta de munca si resursele naturale din teritoriu.

2.2. Elemente ale cadrului natural


Caracteristicile reliefului

Comuna Balacita este situata in partea de est a judetului, in unitatea de relief


cunoscuta sub denumirea de “campie inalta” care face trecerea intre Dealurile
Motrului de la nord de valea Husnitei si Cimpia Olteniei la sud.
Relieful se caracterizeaza prin interfluvii sub forma de poduri plate (cimpuri)
separate de vai largi. Se spune cimpie inalta datorita altitudinii ridicate a acestor
cimpuri si a “Balacitei”, datorita situarii acestei localitati in centrul cimpurilor.
Altitudinea cimpurilor variaza de la 270—280 m in partea de nord, nord-vest
si scade spre sud, sud-est la 240-250 m.
Vaile care separa cimpurile sunt larg deschise, sunt cu orientare NV spre SE,
in general sunt seci, au caracter torential, sunt tributare principalei vai ce traverseaza
zona, Valea raului Desnatui. Satele Balacita, Dobra, sunt asezate pe “poduri” plate iar
satul Gvardenita pe valea piriului Desnatui.

Fauna si Flora
Influenta antropica a dus la disparitia sau restrangerea unor specii de plante si
animale.
Padurea ce ocupa podul teraselor pana in secolul al XIX –lea a fost defrisata si
terenul redat agriculturii. Pajistile si fanetele naturale care ocupau intinse suprafete au
fost destelenite, terenul redandu-se agriculturii.
In cadrul comunei Balacita exista o suprafata de 107 ha padure, in a carei
alcatuire intra urmatoarele specii lemnoase: cer, stejarul, salcamul (robinia
pseudocacia). In afara de aceste specii mai intalnim: tufarisuri, dudul alb, dudul negru,
nucul.

8
Reprezentativ pentru vegetatia ierboasa apar: pajistele xerofile de paius ingust
si de colilii.
Pasunile ocupa o suprafata de 1443 ha, ca plante existente mentionam: ciocul
berzii, martisorul de camp, murul, firuta bulboasa.
Vegetatia cultivata cuprinde culturi de grau si porumb, floarea soarelui, sfecla
de zahar, mazare, etc.
Fauna e reprezentata de animale de campie, in special rozatoare ca sobolanul
cenusiu, popandaul, harciogul. Ca rapitoare mici representative zonei sunt: dihorul,
nevastuica.
Pasarile ce populeaza arealul sunt: prepelita, potarnichea, prigoria,
dumbraveanca albastra, diferite specii de ciori (cioara de semanaturi, stancuta gusata),
turtureaua, gugustiucul, lastunul.

Solurile
Principala resursa a comunei o reprezinta suprafata agricola care ocupa 9527
ha. si este in procent de 83% reprezentata de terenuri arabile cu clasa III de fertilitate
si favorabilitate.
Teritoriul comunei este dominat de soluri de tip brun-roscate.
Rocile pe care s-au format aceste soluri sunt variate: luturi lossoide, luturi
argile si nisipuri.
In functie de roci pozitive in relief, conditii hidrice se deosebesc numeroase
varietati: soluri brun-roscate, brun-roscate podzolite, brun-roscate argiloase compacte.
Aceste soluri se folosesc pentru cultivarea graului, porumbului, florii soarelui
ca si pentru livezi de pomi fructiferi.
Acest tip de sol permite desfasurarea activitatilor de agricultura.

Subsolul
Din punct de vedere al resurselor subsolului, teritoriul comunei Balacita este
sarac, avind un relief de cimpie inalta cu un grad redus de fragmentare, nu au fost
scoase la iveala substante minerale utile, iar prospectiunile geologice si geofizice au
fost reduse in aceasta zona. Pe anumite vai adinci eroziunea a scos la iveala statia de
nisipuri si pietrisuri , dar nu au fost cercetate cantitativ si calitativ. In aceasta situatie
se afla cariera de nisipuri si pietrisuri din zona satului Dobra si Gvardenita.

Reteaua hidrografica
Principalul curs de apa al comunei Balacita este paraul Desnatui, cursul
superior ce izvoraste din partea de nord–vest a teritoriului comunei, are un debit
redus, vara este mai mult sec, nu produce inundatii.
Paraul Desnatui are directia de curgere nord-vest, sud–est, trece prin satul
Cleanov- judetul Dolj, iar in aval de acesta isi schimba directia spre sud si se varsa in
Dunare.

Clima
Climatul este temperat continental cu influente submediteraneene, vanturile
dominante sunt cele de vest, nord–vest si nord–est, directie care in mare parte este
influentata de orientarea unitatilor de relief.
Caracteristicile climatice sunt :
- durata medie anuala a soarelui – 1.300 -1.500 ore
- temperatura medie anuala = 11 gr. ;
- temperatura medie a lunii ianuarie ; -2 gr. C

9
- temperatura medie a lunii iulie ; =21 gr. C- +22 gr .C
- media anuala a umezelii relative ; 76 %
- precipitatii medii anuale = 500 mm
- intervalul posibil cu strat de zapada ; 60 – 70 zile/an
- viteza medie a vantului – 20 m/sec.
.
Caracteristici geotehnice
Comuna Balacita fiind situata in unitatea de relief ‘campie inalta’ a
Piemontului getic, rocile existente permit circulatia si acumularea apelor la adancimi
mari.
Primul orizont acvifer este interceptat la adancimi de 20-30 m si are un debit
redus, cel mai important orizont acvifer se afla la adancimi mari de 80 m, are debit
mare cu un usor caracter ascensional.
Pe anumite vai, eroziunea a interceptat prin panza freatica conducand la
sporirea izvoarelor si deci, a liniilor de deservire a panzelor. Aceste izvoare au debite
reduse si cu variatii in timp.
Din punct de vedere geotehnic, satele Balacitei sunt asezate pe zone de platou
– cimpuri cu suprafata terenului lipsita de denivelari, fiind aproape plana sau usor
bombata, constituita din terenuri argiloase, argile prafoase sau prafuri argiloase care
in conformitate cu STAS 3300/2-85 (1,0-1,1 si Te-0,5) se incadreaza in categoria
terenurilor bune de fundare.
Conditiile de fundare sunt normale D.min. fund.= 0,70 m de la TN, P. conv.=
280-300 KPa. Extinderea zonelor construibile in zona de platou pentru satele
Balacita si Dobra se poate face fara restrictii.
Satul Gvardenita este situat pe valea paraului Desnatui, teren cu energie de
relief mica, stabilitate asigurata, condititii geotehnice bune, extinderea localitatii si
dezvoltarea constructiilor se poate face fara restrictii.
Seismic , comuna este situata in zona seismica “E”, avand coeficientul Ks=
0,12, perioada de colt Tc(sec) = 1,0 si gradul MSK = VII.

Riscuri naturale
Conform Legii 575/2001 pentru aprobarea PATN sectiunea a V-a –Zone de
risc natural teritoriul comunei, nu prezinta zone cu riscuri naturale asa cum sunt ele
prevazute in de lege.
Terenul comunei este afectat de urmatoarele tipuri de degradare:
1. Eroziuni, siroaie, ravene, torenti, cu lac pe versantii vailor in satele Balacita,
Dobra, Gvardenita, afectand peste 500 ha terenuri agricole.
2. Terenuri acidifere, datorita fenomenului de acidifiere sunt afectate peste 1600
ha terenuri agricole pe intreaga comuna.
3. Degradarea terenurilor datorita exploatarii in cariera a nisipurilor si
pietrisurilor, 6 ha in Dobra, 2 ha in Gvardenita.

10
2.3 Relatii in teritoriu
Teritoriului administrativ al comunei Balacita are o suprafata de 9895 ha si o
populatie stabila de 3254 locuitori la 1 iulie 2007 in cele 3 localitati componente.
Ca amplasament, teritoriul este situat in partea de est a judetului Mehedinti in
Campia inalta a Olteniei, la cca 57 km de resedinta de judet Dr. Tr. Severin. 64 km de
Craiova si 45 km de Strehaia, cu energie de relief de 50 m si se invecineaza cu
teritoriile administrative ale comunelor :
- la vest cu localitatea Vanju Mare,
- la nord cu localitatea Bacles,
- la est cu judetul Dolj,
- la sud cu comuna Oprisor.
Conform PAT jud. Mehedinti, functia localitatilor dupa ocupatia locuitorilor si
activitatea desfasurata este exclusiv agricola – cultura cerealelor, pomicultura – dar si
cresterea animalelor. Satele componente se incadreaza in categoria localitatilor
mijlocii cu populatia cuprinsa intre 500 – 1000 locuitori.
Comuna Balacita se gaseste in zona de influenta a orasului, relatiile sunt slab
dezvoltate si se limiteaza in principal la aprovizionarea cu unele produse si acces la
serviciile si dotarile publice oferite de acesta.
Principalele cai rutiere din teritoriul comunei sunt DJ606 care se intersecteaza
cu DJ607 Timna –Biclesi- Gvardenita si DJ561A in localitatea Balacita. DJ606A prin
care se face legatura comunei cu DN6 si cu celelalte comune invecinate. DJ606
strabate localitatea Balacita si Gvardenita si deasemeni este modernizat. Teritoriul
administrativ al comunei Balacita mai este strabatut si de drumul judetean 561A
Balacita- Oprisor- limita jud. Dolj, prin care se face legatura rutiera a comunei cu
comunele invecinate precum si cu judetul vecin Dolj. Un alt drum DC93 Dobra-
Slasoma si DJ563A care face legatura cu comuna invecinata Padina Mare.
Localitatile cuprinse in trupul de intravilan sunt dispuse de-a lungul unor
drumuri vicinale ce se ramifica fie din drumul judetean, fie din reteaua de strazi
secundare existente.
Pe teritoriul comunei nu exista linie de cale ferata si nici un traseu de drum
national, accesul la cale ferata se asigura prin gara din Dr. Tr. Severin situata la 57 km.
Localitatile comunei sunt electrificate, dispun de alimentare cu apa (Balacita si
Dobra) dar nu exista canalizare in sistem centralizat.
Dezvoltarea si amplificarea relatiilor in teritoriu comunei Balacita se va face
in coroborare cu prevederile Planului de amenajare a teritoriului judetean aprobat dar
si de prevederile Planului de amenajare a teritoriului national – sectiunile aprobate
care pot avea implicatii directe in modul de amenajare a teritoriului si dezvoltare a
localitatilor comunei.
Astfel:
- Planul de amenajare a teritoriului judetean prevede cinci zone de dezvoltare
economico- sociala; comuna Balacita apartine zonei a II- a de sud, cu profil
dominant agricol, cu potential agricol pentru culturi mari partial valorificate, cu
instalatii de irigatii nefunctionale, cu complexe agrozootehnice abandonate - cu
centru de productie zonala Vinju Mare.
-Planul de amenajare a teritoriului national - sectiunea IV - Reteaua de
localitati, prevede principalii indicatori, elemente si nivelurile de dotare prevazute de
lege pentru ierarhizarea lor.

11
Astfel Balacita se inscrie in categoria comunelor in care au fost scaderi de
populatie in perioada 1966-1988 si necesita actiuni de revitalizare.
Dupa importanta localitatilor, populatie si nivel de dotare, resedinta de
comuna Balacita este de rang IV, iar localitatile componente sunt de rang V.
Aceasta ierarhizare impune si dotarile minime echiparii satelor pentru servirea
locuitorilor in teritoriu cu consecinte in cresterea calitatii vietii si a stabilizarii
populatiei.

2.4. Activitati economice

Industrie, comert, servicii


Potentialul economic al teritoriului administrativ al comunei Balacita este
analizat in functie :
- populatia si forta de munca – la 01. 01. 2002 populatia activa reprezinta 42
% din total populatie, din care populatia ocupata este de circa 23 % -
persoane, in special in sectorul agricol privat.
- unitati de productie - in teritoriul comunei nu exista activitate de industrie
mica sau depozitare.
- resursele naturale – solurile brun roscate sunt pretabile culturilor mari,
subsolul este sarac, sunt identificate nisipuri si pietrisuri in zona satului Dobra
si Gvardenita.
- Institutii publice si servicii: invatamint, asistenta medicala, dotari culturale si
administrative care sunt in general satisfacatoare necesitatilor locuitorilor;
- infrastructura si echiparea tehnico-edilitara: reteaua rutiera este
satisfacatoare si asigura legatura intre toate localitatile judetului, cele trei
localitati sunt partial echipate edilitar in sensul ca, alimentare cu apa este
partial in Balacita, Gvardenita urmeaza sa fie echipata cu alimentare cu apa iar
canalizarea nu exista in niciuna din localitati.
Pe teritoriul comunei nu au fost infiintate activitati economice care sa
valorifice potentialul uman si material de care dispune comuna.

Agricultura
Agricultura este activitatea de baza in teritoriu, terenul agricol avind ponderea
de peste 90% din suprafata comunei si fiind partial echipata cu sistem de irigatii.
Zona in care este amplasata comuna este favorabila culturii porumbului, griu,
floarea soarelui, in, struguri.
Terenul agricol este exploatat in principal:
- de persoane fizice – 6641ha.
- de persoane private juridice – 1050 ha.
- de consiliul local (proprietatea privata a comunei)- 492 ha.
- de alti detinatori(stat)- 346 ha.
In urma aplicarii Legii nr 18/1991 in teritoriul comunei proprietatea
particulara este preponderenta.

12
Bilantul teritorial pe forme de proprietate si detinatori la nivelul anului
2006 se prezinta astfel:

13
Suprafata agricola reprezinta 96,28% din teritoriul comunei si este in
proprietatea privata a persoanelor fizice in procent de 69,70%. In medie o gospodarie
detine cca 3,06 ha. teren agricol si nu se inregistreaza forme asociative de lucrare a
pamintului .
Suprafetele arabile sunt cultivate cu porumb, grau, floarea soarelui, legume.

Suprafata cultivate Productia medie


in anii – ha in ani
Din 1995 2002 2003 1995 2002 2003 datele
statistice Porumb boabe 1025 1671 1012 1757 1583 2880
prezentate in Grau 1130 750 700 2580 1390 1480 tabel
se constata: Cartofi 20 70 70 250 450 1200
mentinerea Floare soarelui 50 100 100 25 80 1300
folosintei Legume 26 44 44 342 356 513
terenurilor relativ
la aceleasi suprafete, culturile practicate sunt in principal grau, porumb si pe
suprafete mai mici legume, cartofi, absenta unor culturi precum plante tehnice, sfecla
de zahar, dar si cantitati reduse de produse agricole obtinute la hectar fata de calitatile
terenului.
Cauzele se datoreaza in principal neutilizarii sistemului de irigatii care este
partial distrus si necesita fonduri pentru repunerea in functiune, neefectuarea la timp a
lucrarilor de chimizare, fertilizare, lipsa utilajelor si in general lipsa unei strategii in
sectorul agricol; agricultura nu este suficient subventionata, nu este pus la punct un
sistem de prelucrare, colectare a produselor agricole si nu se manifesta tendinta de
asociere pentru realizarea de ferme agricole.
De asemeni slaba dotare cu utilaje a gospodariei particulare , inregistradu-se
82 tractoare cu 80 pluguri, 34 cultivatoare, 59 grape cu tractiune mecanica, 28
semanatori paioase, 33 semanatori prasitoare 18 combine, 2 cositori, 50 remorci.
In comuna exista 684 gospodarii in localitatea Balacita, 588 gospodarii in
localitatea Gvardenita, si 352 gospadarii in localitatea Dobra.
Proprietatea particulara ca principalul detinator al terenului arabil, in medie cu
1,7 ha pe gospodarie, prin modul de exploatare si valorificare a terenurilor, prin
productiile obtinute, nu asigura un trai decent populatiei comunei.
Mai trebuie semnalat faptul ca terenul neproductiv in suprafata de 582 ha.,
apartine majoritar proprietate publica, astfel ca ramane in sarcina Primariei de a
asigura amenajamente antierozionale (silvic potrivit codului silvic si altor
reglementari legale).
Pasunile ocupa o suprafata de 1443 ha, din totalul terenului aferent comunei,
distribuirea lor fiind urmatoarea: 203 ha, proprietate publica, 1240 proprietate private.
Dar urmare a schimbarilor climaterice din ultimii ani calitatea solului este slaba.
Din aceasta cauza numarul de animale crescute in gospodaria particulara este
mic raportat la potentialul agricol. Cresterea animalelor se practica numai in
gospodaria particulara, principalele specii si productii obtinute :

14
Efective de animale-capete
1995 2000 2001 2002 2003 2008
Bovine 1015 670 600 799 520 411 Productia
Porcine 1009 740 650 3170 1280 980 animaliera este deasemeni,
mult sub posibilitati .
Ovine 5311 4870 1150 5540 3435 3320
Pasari 51950 41500 25000 18500 20020
1995 2000 2001 2002 2003
Prod. Carne/to 562 486 433 233 584
Prod.lapte/hl. 16500 14940 15400 14525 11690
Prod.lana/kg. 9000 7600 4200 2300 6700
Prod.oua/buc 2700 3900 2184 1845 2003
In concluzie, activitatea agricola este slab dezvoltata chiar daca exista resurse
materiale si umane, si asigura in general cu produse nevoile proprii si mai putin piata.

Silvicultura

Fondul forestier ocupa 1,08 % din teritoriul administrativ, respectiv 107 ha.
Din care 88 ha sunt proprietate particulara si 19 ha sunt proprietate publica. Acestea
au in special rol de protectie si productie si sunt constituite in general din specii
precum: salcam,stejar, fag, cer, precum si tufarisuri . Padurea apartine ROMSILVA
este padure pentru protectia terenurilor si solului. Fondul silvic apartine de Ocolul
Silvic, Vj. Mare.

Turism, agrement
Din punct de vedere al potentialului turistic din judet cu arealele de concentrare a
valorilor turistice, comuna Balacita, se incadreaza in zona III turistica, zona arealului
de campie, fiind considerata ca o ” poarta de acces ” dinspre si inspre Judetul Dolj.
Comuna este putin atractiva sub raport turistic, peisajele sunt monotone si
prezinta urme de timpuri stravechi si obiective culturale: In localitatea Dobra se
semnaleaza un frumos conac boieresc – Conacul « Poienaru » care are si avantajul
existentei unui frumos parc dendrologic. Localitatea Gvardenita prezinta un valoros
conac din punct de vedere arhitectonic – conacul « Zavanescu » ce se impune a fi
restaurat. Dupa restaurare se impune a primi functiuni turistice.
Toate aceste elemente punctiforme reprezinta elemente de atractie pentru turismul
de tranzit. In localitatea Balacita, are loc un insemnat bilci anual, precum si un tirg
de vite anual ce se desfasoara la finele lunii martie, acestea putind constitui, alaturi
de nedeile hramului fiecarei biserici, elemente punctiforme de atractie turistica.
Din punct de vedere al agrementarii populatiei locale, comuna Balacita nu dispune
de o zona de agrement. O zona de agrement s-ar putea amenaja in padurea de stejar,
salcam si nuci de circa 3 ha de la Gvardenita.
Nu exista o baza turistica sau dotari precum hanuri, campinguri, case de vacanta,
pensiuni turistice, astfel ca in zona se poate practica doar turismul de tranzit si
agroturismul.

2.5. Populatia- elemente demografice si sociale

Din date statistice, comuna Balacita cu cele 3 localitati in componenta avea la


recensamantul din anul 2002 o populatie stabila de 3555 locuitori, iar la nivelul anului
2008 o populatie de 3216 locuitori.

15
Din datele obtinute de la primarie la nivelul anului 2009 populatia comunei
este de 3453 locuitori si 1624 gospodarii.
La suprafata comunei de 9895 ha, rezulta o densitate de 35 locuitori / kmp in
anul 2002 scazuta fata de media judetului (65 locuitori /kmp.) .

Evolutia populatiei
Populatia comunei asa cum reiese din anii de recensamant arata o scadere
continua astfel:

Anul 1995 2000 2002 2008


recenzarii total masc fem total masc fem total masc fem total masc fem
Total 3804 1875 1929 3722 1848 1874 3608 1817 1791 3216 1628 1588
comuna

Indicii de scadere ai populatiei se prezinta astfel: ritm de scadere intre anii


1995 -2008 de 82 pers/an. Structura pe sexe este relativ echilibrata.
Din populatia satelor comunei se observa intre anii 1995 si 2008 un proces de
scadere.

Datele din tabel arata ca populatia dependenta (sub 14 ani si peste 60 ani)
anul Total 0-14ani % 15-60 % Peste 60ani %
populatie
1997 3949 695 17,6 2137 54,12 1117 28,22
2002 3555 541 15,21 1743 49 1271 7,62
depaseste populatia apta de munca, iar populatia varstnica este dubla fata de grupa
de varsta 0-14 ani ceea ce confirma procesul de imbatrinire si tendinta de depopulare
a localitatii comunei.
Intre ultimele doua recensaminte structura pe grupe de virsta s-a modificat
ca procente, a scazut usor populatia dependenta raportat la populatia activa, si
aceasta mai mult pe baza sporului migrator, asa cum se constata din datele din tabel.

Proportia la 1000 locuitori

anul populatia nascuti decedati spor nat spor migr spor total
1995 3804 46 97 -16,2 1,5 -14,7
1997 3949 -16,2 1,5 -14,7
2000 3722 45 90 -16,2 1,5 -14,7
2001 3728 47 85 -16.2 1,5 52
2002 3608 32 84
2003 3564 42 85

Resursele de munca si populatia ocupata


Analiza populatiei active si ocupate la nivelul comunei, date de la recensamantul din
anul 1992 si 2002:
populatia
comunei Populatia activa Populatia inactiva
16
anul total total ocupata Neocup total %
1995 3949 2209 2061 81 1740 44,06
2002 3555 1006 978 28 2549 71,7
Datele indica cresterea procentului populatiei inactive intre cele doua
recensaminte in defavoarea populatiei active ( 28,%) si este datorata in principal
indicatorilor spor natural si spor migratoriu, dar si procentul populatiei dependente
(grupa 0-14 ani si peste 60 ani).
In totalul populatiei active de 1006 persoane, numarul salariatilor a scazut de
la 150 persoane in 1995 la 126 persoane in 2002 din care 102 lucrau in servicii
publice in teritoriul comunei. Restul populatiei era ocupata in activitati agricole in
propria gospodarie.
Procentul scazut al populatiei active care presteaza activitati in gospodaria
proprie cu mijloace traditionale si mai putin mecanizate, justifica si o mobilitate
scazuta a populatiei ocupate si un navetism scazut.
Structura populatiei ocupate releva profilul economic agricol al comunei,
peste 80% din populatia activa fiind ocupata in agricultura.
Structura salariatilor pe ramurile economiei

Forta de munca UM 1995 2000 2002 2003


Salariati total persoane 150 80 126 127
agricultura persoane 71 14 11 22
industrie persoane 1 - - 4
constructii persoane - - 2 2
comert persoane 23 14 10 8
transpt,depoz.comunicatii persoane 5 4 49 34
-adm. publica persoane 3 9 13 13
-invatamant persoane 30 31 32 32
-sanatate, as. sociala persoane 9 4 4 5

Locuirea / gospodariile populatiei


La recensamantul din anul 2002 pe teritoriul comunei se inregistrau :
-1516 locuinte construite din fonduri private (din care 4 locuinte din fonduri
publice).
- 64140 mp suprafata locuibila, revenind 18,004 mp/persoana
- 1624 gospodarii din care : 684 gospodarii in comuna Balacita, 588
gospodarii in satul Gvardenita, 352 gospodarii in satul Dobra.
La nivelul anului 2009 3545 persoane repartizate pe localitati astfel :
1. Balacita – 1600 locuitori si 608 gospodarii cu 2,63 pers/gosp;
2. Gvardenita - 1400 locuitori si 656 gospodarii cu 2,13 pers/gosp ;
3. Dobra – 545 locuitori si 351gospodarii cu 1,55 pers/gosp ;
Nu se constata probleme la nivelul fondului de locuinte in ce priveste
numarul, componenta si suprafata locuintelor (numarul locuintelor este superior fata
de numarul gospodariilor) insa se constata calitatea scazuta a confortului determinata
de lipsa dotarilor si echiparii edilitare.
Rezulta de altfel ca urmare a depopularii satelor, ca o parte din locuintele
existente peste numarul de gospodarii reprezinta case de vacanta sau o a doua
locuinta cu caracter temporar pentru cei care au migrat spre orase sau alte zone din
tara.
Majoritatea caselor de locuit sunt construite din materiale semidurabile, au
vechime de peste 30 de ani, iar regimul de inaltime este preponderet parter.
Masurile de revigorare a satelor vor trebui sa tina seama de realitatea actuala
ca si de tendinta de imbatrinire a populatiei.

17
Disfunctionalitati privind evolutia si structura populatiei
Comuna Balacita se inscrie in categoria comunelor cu populatie medie in care
s-au produs scaderi de populatie in perioada 1966 - 2006. Cauzele procesului de
scadere a populatiei se regasesc in:
- lipsa locurilor de munca si migrarea tinerilor catre zona urbana mai bine dezvoltata
economic.
- procentul ridicat al populatiei imbatrinite, scaderea natalitatii ;
- locuinte lipsite de minimum de confort, fara alimentare cu apa in sistem centralizat,
fara canalizare;
Populatia este 100% de nationalitate romana , 98% de religie ortodoxa.

2.6. Circulatie si transporturi

Comuna Balacita este situata in partea estica a judetului, in zona de influenta a


orasului Vinju Mare. In privinta circulatiei rutiere, teritoriul administrativ este
strabatut de drumurile judetene (DJ 606, DJ607, DJ561) modernizate.
Drumul judetean modernizat DJ606 –drum prin care se face legatura rutiera
a comunei cu orasul Vinju Mare pe de o parte si judetul Dolj pe de alta parte. Acest
drum trece prin localitatile Balacita, Gvardenita si Dobra facind legatura rutiera
intre ele.
In localitatea Balacita, drumul judetean DJ606 se intersecteaza cu drumul judetean
DJ607 Timna- Biclesi – Gvardenita.
Drumul judetean DJ561A face legatura cu localitatile Balacita- Oprisor-
Limita judet Dolj. Acest drum este modernizat si trece prin localitatea Balacita,
unde se intersecteaza cu celelalte doua drumuri DJ606 si DJ607. Aceasta intersectie
nu este sistematizata corespunzator.
Drumul comunal DC93 –Dobra –Slasoma- DJ563A –care face legatura cu
comuna Padina Mare. Acest drum nu este modernizat, strabate localitatea Dobra,
unde se intersecteaza cu drumul judetean DJ606, intersectie care nu este
sistematizata.
Celelalte drumuri din localitate sunt nesistematizate si nemodernizate.
Intersectiile dintre aceste strazi si drumurile principale nu sunt sistematizate
corespunzator. De asemeni, se impune realizarea unor poduri si podete peste paraul
Desnatui unde nu exista.
Localitatea Balacita se gaseste amplasata pe directia vest-est la drumul
judetean D.J. 606 si din care se ramifica drumul judetean D.J. 671 E ce strabate
localitatea pe o lungime de cca 2,10 km.

Celelalte drumuri din localitate s-au dezvoltat haotic si strabat localitatea pe


traseu cu pante dictate de relief, unele legind trupuri de intravilan izolate – sunt
nesistematizate si nemodernizate.
In concluzie se poate spune:
-circutatia rutiera intre localitatile comunei dar si in interiorul localitatilor este
asigurata de drumul judetean DJ 606 modernizat, de drumul judetean DJ 607
modernizat si de DJ 561A si drumuri mai sus mentionate, cu stare de viabilitate
necorespunzatoare, nemodernizate, intersectii nesistematizate. In localitati reteaua
stradala, este nesistematizata, cu strazi de balast, sau pamant, fara santuri sau rigole,

18
fara trotuare, intersectii nerezolvate insa strazile au prospectul existent care permite
modernizarea fara afectarea frontului construit.
-necesitatea prioritara a comunei o reprezinta determinarea retelei majore de
circulatie pentru eliminarea sau reducerea disfunctionalitatilor existente,
dimensionarea corecta a drumurilor si profilurilor caracteristice, modernizarea
drumurilor existente, si din alte fonduri decat cele locale.

Transporturi
Transportul marfa este asigurat de firme comerciale cu capital de stat si privat
din Vanju Mare, cat si de cetateni particulari.
In ce priveste transportul in comun intre cele trei localitati locuitorii circula
pe jos sau cu masini personale.
Legatura intre comuna si localitatile importante din zona, se face cu mijloace
de transportul in comun care rezolva si problema navetismului, si se realizeaza prin
reteaua rutiera existenta .

19
2.7. Intravilanul existent- zone functionale

Comuna Balacita are 3 localitati componente: satul Balacita resedinta de


comuna si satele Gvardenita si Dobra.
Intravilanul localitatilor este indicat pe planse, cu delimitarea ultimului
perimetru aprobat prin Hotarirea Consiliului Local in anul 1998 si insumeaza o
suprafata totala de ha. masurata pe ortofotoplanuri: Balacita- 163,20 ha,
Gvardenita – 175.5 ha, Dobra - 126,48 ha.
In componenta intravilanului existent intra :
Localitatea Balacita cu suprafata de 158.62 ha.
Localitatea Gvardenita cu suprafata de 176 ha.
Localitatea Dobra cu suprafata de 128.98 ha
Bilantul zonelor functionale in intravilanul celor trei localitati se prezinta dupa
cum urmeaza:
Localitatea Balacita
Zone funcţionale ha %
Zona pentru locuinte si functiuni
126.25 79.72
complementare
Zona institutii si servicii publice 1.56 0.98
Zona activitati economice 5.51 3.47
Spatii verzi ,sport 0 0
Constructii pentru echipare edilitara 0 0
Zona gospodarie comunala, Cimitir 2.74 1.72
Zona cai comunicatii rutiere 18.73 11.7
Paduri 0 0
Terenuri ape, teren neproductiv 3.83 2.41
TOTAL TEREN INTRAVILAN 158.62 100

Localitatea Gvardenita
Zone funcţionale ha %
Zona pentru locuinte si functiuni
142.38 80.90
complementare
Zona institutii si servicii publice 0 0
Zona activitati economice 0.55 0.32
Spatii verzi, sport 2.40 1.36
Constructii pentru echipare edilitara 0 0
Zona gospodarie comunala, Cimitir 2.87 1.63
Zona cai comunicatii rutiere 16 9.09
Paduri 0 0
Terenuri ape, teren neproductiv 11.80 6.70
TOTAL TEREN INTRAVILAN 176.00 100

Localitatea Dobra

20
Zone funcţionale ha %
Zona pentru locuinte si functiuni
96.00 74.43
complementare
Zona institutii si servicii publice 0 0
Zona activitati economice 7.08 5.49
Spatii verzi ,sport 3.83 2.97
Constructii pentru echipare edilitara 0 0
Zona gospodarie comunala, Cimitir 2.05 1.59
Zona cai comunicatii rutiere 14.08 10.92
Paduri 0 0
Terenuri ape, teren neproductiv 5.94 4.60
TOTAL TEREN INTRAVILAN 128.98 100

Localitatea Balacita
Este asezata pe « poduri » plate si traversata de paraul Desnatui
neregularizat dar care in intravilanul localitatii nu ridica probleme de inundabilitate.
Vatra satului are o forma regulata, adunata cu o trama stradala regulata.
Zona pentru locuinte si functiuni complementare ocupa o suprafata de 126.25
ha.
In cadrul acestei zone parcelele cu locuinte au adincimi de 40-70 m. Cu front
la strada de 20-30 m, densitatea populatiei este de 7 locuitori /ha, locuintele sunt
construite in regim izolat cu accese directe din drumurile localitatii, regimul de
inaltime este preponderent parter cu indici de ocupare si utilizare scazut (POT sub
10%, CUT sub 0,15). gospodariile au in medie 2000 mp.
Terenul pentru locuinte si dotari social culturale este utilizat mai intens in
nucleul vetrei, iar spre extremitatile vetrei densitatea locuintelor scade usor. Zona are
teren disponibil pentru viitoare constructii, teren neconstruit cu folosinta agricola ce
va putea fi ocupate treptat, odata cu emiterea autorizatiilor de construire, cu locuinte
individuale, spatii pentru servicii si unitati economice.
Localitatea este electrificata.
Zona centrala si alte functiuni de interes public reprezinta 1.56 ha. Centrul
localitatii este ocupat de dotarile publice care deservesc cele trei localitati. Suprafata
ocupata de dotari este estimata la 2 ha, din total intravilan, iar majoritatea dotarilor
sunt concentrate la intersectia DJ606 cu DJ607 si cu DJ561A.
Reteaua de institutii si servicii publice
1. Administratie
- sediu primarie cu 17 angajati, cladire in stare buna de functionare, regim de
inaltime parter. Cladirea a fost revendicata si din aceasta cauza se va amenaja
primaria in fostul magazin universal.
2. Invatamint
- scoala gimnaziala cladire in stare buna de functionare, cu regim de inaltime
parter, cu 10 Sali de clasa . Numar de copii scolarizati este 144.
Gradinita
3. Sanatate
- dispensar uman in cladire P+1, stare buna cu doua cadre madicale
- dispensar veterinar ,cladire P+1, stare buna, cu doua cadre medicale
4. Cultura

21
- camin cultural si biblioteca, cladire stare buna, regim de inaltime Parter,
suprafata construita 170 mp si biblioteca suprafata construita -32 mp.
5. Culte
- biserica ctitorita de logofatul Dumitrache Brailoiu la inceputul sec. XIX si
zugravita de Ioan Zugravul din contractul incheiat de acesta la 05 iulie 1816.
6. comert si servicii
- magazin universal ,stare buna
- 11 buticuri dispersate in localitate, spatiu amenajat bar, toate proprietate
privata.
- teren sport neamenajat
7. Alte obiective
- politie -cu 3 angajati, cladire in stare buna, parter
- Posta, Banca de credit
- Statie PECO
Zona verde, agrement, sport are destinata o suprafata de 2.74 ha.
Se refera de vegetatia forestiera existenta in vecinatatea paraului Desnatui.
Nu se poate vorbi de spatii amenajate in mod organizat insa existenta paraului
Desnatui ofera posibilitati de amenajare a spatiilor verzi ; suprafata ocupata de apa
si teren neconstruibil este de cca 3.83 ha., iar prin amenajarea malurilor si
regularizarea paraului se vor crea spatii verzi de agrement si recreere.
Zona destinata pentru activitati economice- agrozootehnice ocupa
5.51 ha. Si este reprezentata de :
- unitate Comcereal
- unitate Agromec
- SC Autotransport Strehaia
- Fosta SC Agroindustriala Dobra, trup separat, nu functioneaza.
Zona cai de comunicatie rutiera ocupa 18.73 ha. Si este reprezentata de
reteaua de strazi si ulite din localitate. Prin partea centrala pe directia est-vest trece
drumul judetean 606, care se intersecteaza pe directia nord-sud cu DJ607 si DJ561A
in zona centrala.
Zona de gospodarie comunala detine aproximativ 3 ha. si reprezinta terenul
ocupat de cimitir (2.74 ha.) si terenul destinat amenajarii gropii de gunoi in suprafata
de 0,2 ha. (trup separat). Acesta este neocupat si va fi scos din intravilanul propus
intrucit normele europene recomanda colectarea deseurilor in mod selectiv si
depozitarea in gropi ecologice.

Localitatea Gvardenita
Este asezata in imediata apropiere a localitatii Balacita pe valea piriului
Desnatui, nu ridica probleme de inundabilitate.
Vatra satului are o forma neregulata, alungita cu o trama stradala neregulata.
Regimul de inaltime al constructiilor este preponderent parter, procentul de
ocupare a terenului este in medie 10%. Localitatea este adiacenta paraului Desnatui
pe toata lungimea ei.
Intravilanul localitatii are suprafata de 176 ha.
Zona pentru locuinte si functiuni complementare ocupa 142.38 ha.
Localitatea este electrificata, dispune de alimentare cu apa in sistem
centralizat si nici canalizare.
Dotarile localitatii sunt reduse :
-cladirea unei scoala gimnaziala cladire in stare buna de functionare, cu
regim de inaltime parter, cu 6 Sali de clasa . Numar de copii scolarizati este 88

22
Gradinita
Biserica ortodoxa in stare buna
Spatii comerciale se reduc la noua buticuri particulare
Zona destinata pentru activitati economice–agrozootehnice ocupa0.55 ha. Si
este reprezentata de o unitate Agromec
Zona cai comunicatie rutiera este reprezentata de reteaua de drumurile
judetene DJ606 si DJ 607 , de reteaua de strazi si ulite din localitate nemodernizate.
Suprafata totala a retelei de circulatie este de 16 ha.,
Zona de gospodarie comunala are 2.87ha., ocupat de cimitir si terenul
destinat amenajarii gropii de gunoi in suprafata de 0.2 ha., este neocupat si va fi scos
din intravilanul propus.

Localitatea Dobra
Este asezata in imediata apropiere a localitatii Balacita pe « poduri »plate.
Vatra satului are o forma neregulata, cu o trama stradala neregulata.
Regimul de inaltime al constructiilor este preponderent parter, procentul de
ocupare a terenului este in medie 10%.
Intravilanul localitatii are suprafata de 128.98 ha.
Zona pentru locuinte si functiuni complementare ocupa 96 ha.
Localitatea este electrificata, nu dispune de alimentare cu apa in sistem
centralizat si nici canalizare.
Dotarile localitatii sunt reduse :
-cladirea unei scoali primare I-IV cladire in stare buna de functionare, cu
regim de inaltime parter, cu 3 Sali de clasa . Numar de copii scolarizati este 25.
Camin cultural
Biserica ortodoxa in stare buna
Spatii comerciale se reduc la patru buticuri particulare
Zona destinata pentru activitati economice–agrozootehnice ocupa
7.08 ha. si este reprezentata
-o unitate Agromec
- SC Agroindustriala SA Dobra
Zona cai comunicatie rutiera este reprezentata de reteaua de drumul
judetean DJ606 care se intersecteaza cu DC93 neamenajat, de reteaua de strazi si
ulite din localitate nemodernizate. Suprafata totala a retelei de circulatie este de
14.08 ha.,
Zona de gospodarie comunala are2.05 ha. ocupat de cimitir si terenul
destinat amenajarii gropii de gunoi in suprafata de 0.2 ha este neocupat si va fi scos
din intravilanul propus.

2.8. Zone cu riscuri naturale


Comuna Balacita nu se incadreaza in categoria comunelor cu risc natural asa
cum este prevazuta in PATN sectiunea V- zone cu risc natural.
Fenomenele de degradare semnalate pe teritoriul comunei si a satelor, dupa
gradul de periculozitate sunt incadrate in categoria a III-a:
Teritoriul comunei avind un relief de cimpie inalta este afectat numai de
eroziuni de suprafata si de adincime, afectind o suprafata de teren de 500 ha.
Eroziunile de suprafata actioneaza pe zone intinse ale versantilor cu inclinare
mare si medie unde patura de alterare este inlaturata pina la roca de baza .

23
Eroziunile de adincime se manifesta sub forma de siroiri, ravene si torenti .
Ravenele si torentiii au un profil transversal in “ V” cu versanti foarte inclinati, pante
longitudinale mari , debite solide si lichide mari la viitura .
Terenul comunei este afectat de urmatoarele tipuri de degradare:
- eroziuni, siroiri, ravene, torenti - cu lac pe versantii vailor in satele Balacita,
Dobra, Gvardenita, afectand peste 500ha. terenuri agricole;
- terenuri acidifere – datorita fenomenului de acidifiere sunt afectate peste 1600
ha. Terenuri agricole pe intreaga comuna;
- degradarea terenurilor datorita exploatarii in cariera a nisipurilor si
pietrisurilor, 6 ha. Dobra, 2 ha.
In zona exista pericolul inundatiilor, la viituri exceptionale, piriul Desnatui
inunda terenurile agricole pe traseul sau.

2.9. Echipare edilitara

Gospodarirea apelor
Pe teritoriul comunei nu s-au executat lucrari hidrotehnice si nici lucrari
hidroameliorative.
Principala apa curgatoare pe teritoriul comunei este piriul Desnatui care
traverseaza localitatea Gvardenita in toata lungimea ei si localitatea Balacita, pe
partea de nord. Piriul Desnatui izvoraste din partea de nord-vest a teritoriului
comunei, vara are debit redus pina la secare, nu produce inundatii.
Piriul Desnatui are directia de curgere vest-sud-est, trece prin satul Cleanov,
judetul Dolj, iar in aval de acesta isi schimba directia spre sud si se varsa in Dunare.
In comuna rocile permit circulatia si acumularea apelor la adincimi mari
astfel incit primul orizont acvifer este interceptat la adincimi de 20-30 m cu un debit
redus.
Cel mai important orizont acvifer se afla la adincimi mari de 80 m. Are debit
mare si un usor caracter ascensional. Pe anumite vai eroziunea a interceptat pinza
freatica conducind la aparitia izvoarelor si deci a liniilor de descarcare a pinzelor.
Aceste izvoare au debite reduse si cu variatii in timp.

24
Alimentarea cu apa

Comuna Balacita este compusa din satele Balacita, Dobra si


Gvardenita.
Pana in anul 2002 satul Balacita nu dispunea de un sistem centralizat
de alimentare cu apa. Singura sursa bazata pe o captare cu apa era cea din
izvor, era situata pe valea Desnatuiului, apa fiind pompata intr-o hidrosfera iar
de aici distribuita printr-o retea de cateva cismele in curti. Atat pompa de
captare cat si hidrosfera au fost scoase din uz datorita unor disfunctionalitati
de exploatare.
Satul Gvardenita folosea drept sursa de apa tot o captare rudimentara
de izvor aflata la confluenta dintre vaile Sacului si Baceana, ambele fiinf un
afluent stang al paraului Desnatui.
In afara acestor captari, consumatorii utilizau si apa preluata din fintani
individuale realizate in stratul acvifer freatic care prezentau risc de poluare.
Din acest considerent, s-a propus un sistem centralizat de alimentare cu apa pt
satele Balacita si Gvardenita. Este compusa din rezervorul de inmagazinare a
apei, statia de pompare, statia de clorinare si bazinul vitanjabil.
Dimensiunile gospodariei cu apa sunt de 60,00x43,40 m. In aceasta
incinta este amplasat si putul.
Traseul retelei de distributie parcurge aproape toate strazile din localitate care
cuprind consumatori casnici sau publici.
Lungimea totala a retelei este de 19229 m.
Reteaua a fost dimensionata la debitul de Q ii(80) = 14.23 l/s.
Distributia apei se face prin 79 cismele, amplasate la distante de 300 m.
Pentru localitatea Dobra comuna Balacita deruleaza
investitia « Extindere alimentare cu apa in sistem centralizat sat Dobra,
comuna Balacita », varianat acare apare in acest plan urbasnistic general
caprpounere edilitara.

Canalizarea
Nici unul din satele componente nu dispun de canalizare in sistem
centralizat.
Pentru nevoile igienico-sanitare, populatia foloseste latrine uscate.

Alimentarea cu energie electrica


Localitatea Balacita este alimentata din patru posturi de transformare aeriene
existente echipate cu transformatoare de 100KvA fiecare si CRR cu transformator de
250 KvA, prin intermediul retelellor de distributie publica, realizata cu conducte
trifazate si conducte funie neizolate montate pe stalpi de beton. In anul 2007 s-a
impus aceasta modernizare PTA urmare a faptului ca reteaua veche era pusa in
functiune de mai bine de 30 ani avand un grad mare de uzura la stalpi. Reteaua
electrica este realizata din CE Vanju Mare, alimentare printr-o linie de 110/20 kV.
Balacita I PTA 100 KVA
Incarcare bare trafo 51/25/65 (A)
Tensiune capat retea j. tensiune 210/205//209 (V)
Balacita II PTA. 100 KVA
Incarcare bare trafo 54/45/86 A
Tensiune capat retea j. tensiune 203/210//210 (V)

25
Balacita CRR PTA. 250 KVA
Incarcare bare trafo 65/67/38 ( A)
Tensiune capat retea j. tensiune 203/210//210 (V)
Balacita III PTA. 100 KVA
Incarcare bare trafo 108/41/67 ( A)
Tensiune capat retea j. tensiune 201/207//190 (V)
Dobra I PTA 63 KVA
Incarcare bare trafo 59/76/56 ( A)
Tensiune capat retea j. tensiune 204/210//211 (V)
Dobra II PTA 250 KVA
Incarcare bare trafo 100/14/45 ( A)
Tensiune capat retea j. tensiune 201/208//204 (V)
Gvardenita I PTA 100 KVA
Incarcare bare trafo 123/101/104 ( A)
Tensiune capat retea j. tensiune 203/210//2 (V)
Gvardenita II PTA 250 KVA
Incarcare bare trafo 33/123/75 ( A)
Tensiune capat retea j. tensiune 207/201/207 (V)
In localitata Balacita distributia energiei electrice la consumatori se face
prin intermediul retelelor electrice de joasa tensiune de 0,4 Kv. Sustinuta pe stilpi
de beton. CVA.
In localitatea Balacita mai exista LEA de 0,4Kv pe stilpi de lemn in lungime
de 14.15 Km.
Localitatea Dobra este alimentata cu energie electrica din doua posturi de
transformare prezentate mai sus, echipate cu un transformator de 160 kVA,
respectiv 250 kVA.
Reteaua are o lungime de 9,1 km, consumatorul se incadreaza in clasa D cu putere
sub 2,5 Mva.
Intrucit puterile maxime simultan absorbite pe statie sunt mai mici decit
puterea instalata in trafo, nu sunt necesare amplificari la nivelul statiei .
Pentru racordare la retelele electrice beneficiarii vor solicita aviz de racordare la
S.C. ELECTRICA S.A.

Telefonie
In comuna Balacita exista serviciu de telefonie o centrala telefonica cu 2000
linii la care sunt racolati abonatii telefonici din localitatile aferente comunei Dobra si
Gvardenita. Exista cablu fibra optica ingropat pozat in vecinatate drumului judetean
DJ606 care trece prin cele trei localitati.

Televiziune CATV
Televiziunea prin cablu a fost instalata in comuna.

Alimentarea cu caldura
Sistemul de incalzire al locuintelor si obiectivelor publice se face cu sobe pe
combustibil solid – lemn din zona sau carbune. Pentru gatit se folosesc butelii de
aragaz care au depozit constituit la nivelul comunei.

26
Gospodarie comunala
In teritoriul comunei colectarea gunoiului menajer se face in gospodariile
particulare unde se si distruge partial, sau se depoziteaza necontrolat pe terenuri
degradate.
Pentru rezolvarea problemei de depozitare a deseurilor menajere, pana la
realizarea unui depozit ecologic zonal unde se vor colecta deseurilor din comuna, este
necesar realizarea unui depozit provizoriu de colectare si depozitare. In acest sens se
vor identifica de catre primarie terenuri degradate , se vor amenaja sumar (imprejmui)
si unde cetatenii ar putea depozita gunoiul menajer pe o perioada determinata. Pentru
acestea si pentru cimitire, se propun perdele de protectie de pomi; deseurile reciclate
(sticla, metale, etc) se vor colecta separat in cadrul unui centru necesar a fi realizat si
se va face un contract cu o firma specializata care le vor lua periodic .

2.10. Probleme de mediu

Situatia existenta

Cadru natural
Comuna Balacita este situata in partea de est a judetului, intr-un relief de
campie inalta.
Relieful se caracterizeaza prin interfluvii sub forma de poduri plate (campuri)
separate de vai largi se spune campie inalta datorita altitudinii ridicate a acestor
campuri si a “Balacitei” urmare a situarii localitatii in centrul campurilor.
Altitudinea campurilor variaza de la 270 – 280 m in partea de nord, nord-vest
si scade spre sud, sud-est la 240 – 250 m. In general, campurile sunt plate sau usor
bombate. Vaile care separa campurile sunt larg deschise, orientate nord vest – sud est,
in general sunt seci, au caracter torential si sunt tributare principalei vai, valea raului
Desnatui.
Solurile sunt brun-roscate , brun –roscate podzolite si sunt favorabile culturii
griului, porumbului, florii soarelui, culturii pomilor fructiferi.
Din punct de vedere geotehnic, in vetrele satelor predomina terenurile bune
de fundare, avind Pconv. =280-300 Kpa. Si adincimi de fundare minime de 0,7 m.
Hidrogeologic, in teritoriul comunei primul orizont acvifer este interceptat
la adincimi de 20-30 m., iar cel mai important strat acvifer se afla la adincimi mari
de 80 m.
In teritoriu, apele de suprafata au debite reduse, vara sunt mai mult seci.
Principala apa curgatoare este paraul Desnatui, care traverseaza localitatea
Gvardenita in toata lungimea ei si localitatile Balacita, pe partea de nord. Apele sunt
curate si nu prezinta semne de poluare.
Climatul este temperat continental cu vinturi dominante din vest, nord-est
temperatura medie anuala de 11 grade C, precipitatii medii anuale de 500 mm., viteza
maxima anuala depaseste 20 m/s.
In interiorul localitatilor, nu sunt spatii verzi amenajate in mod organizat,
exista un teren de sport, insa malurile neamenajate ale paraului Desnatui ofera
posibilitati de crestere a suprafetelor ocupate de spatii verzi si plantatii de protectie.

27
Resurse naturale
Teritoriul comunei este sarac in resurse ale subsolului, singurele substante
minerale utile identificate sunt nisipurile si pietrisurile carierele din zona satului
Dobra si Gvardenita.
Principala resursa a solului o reprezinta suprafata agricola care ocupa 9527
ha. si care este reprezentata in procent de 83% de terenuri arabile cu clasa III de
fertilitate si favorabilitate. Solurile predominante sunt de tip brun-roscate, brun–
roscate podzolite, brun roscate argiloase compacte favorabile culturi graului,
porumbului, florii soarelui, culturii pomilor fructiferi.
Riscuri naturale
Teritoriul comunei nu prezinta zone cu riscuri naturale asa cum sunt ele
prevazute de lege. In localitatile Balacita, Dobra, Gvardenita se manifesta eroziuni,
siroiri, ravene, torenti–cu lac pe versantii vailor. Afectind peste 500 ha. teren agricol.
Datorita fenomenului de acidifiere sunt afectate peste 1600 ha terenuri
agricole.
Degradarea terenurilor datorita exploatarii in cariera a nisipurilor si
pietrisurilor -6 ha. Dobra, 2 ha.
Monumente ale naturii si istorice
Comuna se incadreaza in Arealul de campie Vanju Mare, zone cu resurse naturale
saraca si cu obiective culturale cu statut de monumente de arhitectura foarte mic.
Pe teritoriul comunei trece santul de aparare cunoscut sub numele de Valea lui Traian
sau Brazda lui Novac - monument de istorie inclus in Lista cu obiectivele de
patrimoniu de importanta nationala la pozitia 26A33.
Nu exista monumente ale naturii, peisajele naturale sunt monotone iar ca obiective
culturale : in localitatea Balacita se semnaleaza o biserica ctitorita de logofatul
Dumitrache Brailoiu la inc. Sec. XIX . In localitatea Dobra se semnaleaza un
frumos conac boieresc conacul « Poienaru » care are si avantajul existentei unui
frumos parc dendrologic.
Localitatea Gvardenita prezinta un valoros conac din punct de vedere arhitectural –
conacul «Zavanescu ».
In privinta circulatiei rutiere – teritoriul administrativ
Principala cale rutiera este reprezentata de drumul national D67 D modernizat
dar prezinta degradari pe zonele cu imbracaminte asfaltica, gropi si crapaturi pe
zonele cu beton de ciment si macadam, drumul judetean D.J .671E nemodernizat.
Celelalte strazi din localitate sunt dezvoltate haotic, urmind formele de relief, sunt in
pante, nesistematizate, au infrastructura de pamint, fara santuri sau rigole si fara
trotuare .
Depozite de deseuri menajere si industriale
Nu exista amenajate puncte de colectare si depozitare controlata a deseurilor
menajere, acestea fie se distrug partial in propria gospodarie, fie se depoziteaza
necontrolat in terenuri neproductive, rape, ogase cu influenta negativa asupra
mediului .

Disfunctionalitati –prioritati (mediu)


Colectarea si depozitarea deseurilor menajere este rezolvata partial. Localitatile
au cimitire in vecinatatea zonei de locuit, se alimenteaza cu apa din puturi forate de
mica adincime si nu exista canalizare; aceasta situatie poate genera sursa de poluare
prin infestarea apelor freatice.
O alta problema o reprezinta degradarea terenului vaii Desnatui neregularizat si
in special pe portiune din intravilanul localitatilor Balacita si Gvardenita.

28
2.11 Disfunctionalitati la nivelul teritoriului si localitatilor

Din analiza situatiei existente in teritoriu a celor trei localitati se identifica


disfunctionalitati ce privesc in special:
Zonele functionale din intravilanul localitatilor:
- zonele verzi, agrement, sport; comuna dispune de un teren de sport amenajat
si terenuri pentru amenajarea de plantatii verzi pe malul Desnatuiului.
- Zona destinata activitatilor agrozoo si depozitare si-au schimbat folosinta
partial, nu sunt folosite eficient.

Dezvoltare economica
- activitatea agricola se desfasoara la nivelul gospodariei particulare cu randament
scazut fiind necesara organizarea de asociatii, activitatea de crestere a animalelor in
gospodaria particulara s-a diminuat motivat de rentabilitatea scazuta si costul ridicat
de crestere a animalelor.
- sectorul de mica industrie existent a falimentat (fabrica de brinzeturi si cascaval) se
impune reimplementare de activitati economice in acest domeniu, lipsesc activitati
mestejugaresti, artizanale, prestari de servicii;
- sistemul de irigatii a fost distrus fiind necesar refacerea lui si adaptarea la marimea
proprietatii particulare.
Probleme sociale
- populatia este in proces de imbatrinire si ocupata preponderent in agricultura;
- lipsa unor activitati economice care sa utilizeze resursele comunei in vederea
stabilizarii populatiei;
- densitatea construita scazuta, calitatea locuintelor este mediocra, confort scazut din
lipsa echiparilor edilitare –alimentare cu apa in sistem centralizat si canalizare.
- dotarile pe localitati sunt satisfacatoare, partial reabilitate si in stare buna de
functionare in localitatea Balacita; celelalte localitati dispun de dotari minime
necesare;
Obiective de arhitectura si situri arheologice
- Siturile arheologice, nu au delimitate prin studiile de specialitate suprafata ce trebuie
protejata.
Aspecte critice privind organizarea circulatiei rutiere
- circutatia rutiera este asigurata de drumurile judetene DJ606, DJ607, DJ561A;
- strazile din localitati nu sunt modernizate, lipsesc trotuare, rigole, santuri;
Aspecte legate de gradul de echipare edilitara
- Localitatea Balacita de un sistem local pentru fostul CAP, aparind disfunctionalitari
in instalatie, nu are canalizare, celelalte doua localitati Dobra si Gvardenita nu sunt
echipate cu alimentare cu apa in sistem centralizat si nici canalizare, alimentarea cu
apa se face din puturi sapate in pinza freatica de suprafata.

Necesitati si optiuni ale populatiei

Pe parcursul elaborarii Planului Urbanistic General al localitatilor comunei,


proiectantul a mentinut contactul cu autoritatile locale, luind cunostinta de
principalele cerinte si optiuni ale populatiei, ca si de punctul de vedere al conducerii
locale privind politica generala de dezvoltare.
Principalele cerinte vizeaza :
- Realizarea alimentarii cu apa si a canalizarii in sistem centralizat

29
- Modernizarea drumurilor din cadrul localitatilor ;
- Reabilitarea si functionalizarea unor constructii in localitatea Balacita Dobra si
Gvardenita , intregirea retelei de dotari si obiective de utilitate publica.

30
3. PROPUNERI DE ORGANIZARE URBANISTICA

3.1. Studii de fundamentare

Pentru comuna Balacita nu s-a elaborat nici un studiu de fundamentare


anterior sau concomitent cu prezentul Plan Urbanistic General, astfel ca propunerile
de organizare urbanistica si amenajare a teritoriului se fundamenteaza pe:
- date preluate din PUG Balacita elaborat in anul 1998
- Planul de amenajare a teritoriului judetului Mehedinti aprobat in anul 2002;
- P.A.T.N. Sectiunile aprobate (Sectiunea I, Retele de transport, Sectiunea 2-
Apa, Sectiunea3, Zone protejate, Sectiunea 4,Reteaua de localitati, Sectiunea 5, Zone
de risc natural).
Cartarea fondului construit existent si a terenurilor s-a efectuat de catre
proiectant dupa reactualizarea partiala a suportului topografic mai vechi pe baza
ortofotoplanurilor.

3.2. Evolutia posibila, prioritati

Localitatile comuna Balacita sunt situate in zona de cimpie inalta , au o


populatie relativ mica stabila si tendinta de usoara crestere in viitor, cu activitatea de
baza agricultura (cultura pamintului si cresterea animalelor).
Resursele naturale si umane sunt baza dezvoltarii localitatilor si a cresterii
nivelului de trai, in corelare cu propunerile din PATN sectiunile aprobate si in curs
de aprobare, cu propunerile din Planul de amenajare a Teritoriului Judetean
Mehedinti, cu programele pe termen mediu si lung stabilite de Consiliul Local
Balacita pe baza fondurilor de care dispune. In aceasta etapa este dificil de estimat
evolutia localitatilor pe baza potentialului natural economic si uman.
O evolutie posibila poata fi data de materializarea unor obiective publice a
caror prioritizare este data de consiliul local, de fondurile aflate la dispozitie din
bugetul propriu sau de stat, de obiective din care sunt demarate studii de fezabilitate si
proiecte tehnice:
- alimentarea cu apa si canalizare in localitati
- reabilitarea drumului comunal DC93, care strabate localitatea Dobra.
- pietruire drumuri satesti in localitati;
- amenajare primarie in (fostul magazin universal) in localitatea Balacita
- realizare spatii verzi localitatile Balacita si Gvardenita;
Situatia data trebuie sa orienteaze prioritatile in aplicarea programelor de
dezvoltare a comunei pe termen scurt, lung si mediu.
Pozitia localitatii in judet, faptul ca sunt amplasate (strabatute) la drumurile
judetene DJ606, DJ607, DJ561A, asigura o legatura facila cu restul localitatilor si cu
celelalte cai de comunicatie.
In acest sens se impune ca principalele artere din cadrul comunei DJ606,
DJ607 si DJ561A modernizate sa fie amenajate cu trotuare si eventual piste de
biciclisti, iar drumul comunal DC93 sa fie reprofilat si modernizat in intregime.

31
- corectarea si marirea intravilanelor satelor in concordanta cu cerintele
semnalate
Pe termen lung, PATN sectiune I- Retele de transport prevede dezvoltarea in
perspectiva a unor culoare de cai de comunicatie rutiera si feroviara in sudul judetului
- aceasta prevedere va afecta pozitiv teritoriul comunei.
In aceasta perspectiva, evolutia localitatilor comunei Balacita se motiveaza pe:
- revigorarea activitatilor agricole - printr-un nou menajament: banci de credit
specializate, infiintarea de asociatii agricole pentru lucrarea pamintului si cresterea
animalelor, cresterea gradului de mecanizare, utilizare de material genetic superior,
atragerea de fonduri externe pentru investitii;
- refacerea si repunerea in functiune a sistemului de irigatii, adaptarea lui la nevoile
proprietatii privare;
- sprijinirea initiativei private in dezvoltarea sectorului agroindustrial si depozitare:
- infiintare de unitati de prelucrare a produselor agricole si de unitati de depozitare
- stoparea declinului demografic in conditii de revigorare economica si modernizarea
infrastructurii, imbunatatirea calitatii vietii, echiparea localitatilor cu obiective publice
corespunzator rangului localitatilor, prevazut de lege.
- imbunatatirea calitatii vietii, echiparea localitatilor cu obiective publice
corespunzator rangului localitatilor, prevazut de lege.
- inlaturarea efectelor inundatiilor si terenurilor degradate .
- mentinerea si amplificarea relatiilor cu comunele vecine, relatii de munca,
aprovizionare, valorificare si depozitare a produselor, accesibilitate la reteaua de
dotari.

3.3. Optimizarea relatiilor in teritoriu

Comuna Balacita cu o suprafata a teritoriului administrativ de 9895 ha si o


populatie de 3453 locuitori, in usoara crestere in perspectiva, este situata in zona de
influienta a orasului Vinju Mare, la o distanta de 25 km. de acesta.
Se vor mentine si se vor amplifica relatiile cu localitatile comunelor vecine,
cu orasul Vinju Mare; relatii de munca, de aprovizionare, valorificare a produselor
agricole, de acces la reteaua de dotari.
Comuna se mentine cu aceleasi localitati, ce se vor completa cu dotari
corespunzator dezvoltarii economico sociale, respectiv rangul IV pentru resedinta de
comuna, si rangul V pentru optimizarea legaturilor intre comuna si localitatile
vecine. In intravilanul satelor vor trebui reprofilate drumurile si ulitele satesti
conform normativelor rutiere.
Se prevede dezvoltarea echiparii edilitare in localitati.

3.4. Dezvoltarea activitatilor

Din punct de vedere economico-social, nu se identifica posibilitati de


dezvoltare imediata, insa pentru relansarea economica a localitatilor comunei,
propunerile vor trebui axate pe forta de munca existente in teritoriu si pe valorificarea
resurselor solului si subsolului.

Agricultura - ramane indeletnicirea de baza a locuitorilor, dar principala bogatie a


comunei, terenul agricol, nu este valorificat eficient. Pentru revigorarea agriculturii
ca principala sursa de venituri a locuitorilor este necesar:

32
 Refacerea sistemului de irigatii si punerea acestuia adaptat suprafetelor
proprietatii private.
 Exploatarea pamintului si cresterea animalelor trebuie sa depaseasca
sistemul familial sau privat prin infiintarea de ferme agrozootehnice, prin
asocierea gospodariilor populatiei, un manajement calificat.
 Organizarea unui sistem de colectare a produselor agroalimentare
 Infiintarea de unitati de prelucrare a produselor legumicole si animale
 Reabilitarea terenurilor agricole cu potential scazut prin lucrari de
amendare a terenurilor arabile si pasuni cu produse fertilizante
In teritoriul localitatilor sunt rezervate suprafete partial ocupate cu constructii
(in conservare) in care se pot desfasura din initiativa privata diverse activitati
agrozootehnice, depozitare, prelucrare produse agricole.
La Balacita exista o moara in conservare .

Activitati de industrie mica, servicii - vor trebui promovate prin incurajarea


intiativei private in sectorul de prelucrare primara a produselor agricole si animaliere,
mestesugaresti, artizanale; se pot utiliza spatii si terenuri in cadrul incintelor fostelor
ferme - prin reorganizarea acestora, dar activitati de tip se pot desfasura si in zona de
locuit cu conditia sa fie nepoluante si sa nu produca disconfort.
In domeniul industriei alimentare a existat fabrica de brinzeturi si cascaval
care a falimentat. Se impune reimplementarea de activitati economice in acest
domeniu, comuna dispunind de resurse de materii prime si retehnologizarea fabricii.

3.5. Evolutia populatiei

Procesul de scadere a populatiei este caracteristic si mediului rural, si datorat


in principal imbatrinirii populatiei si scaderii natalitatii.
Situatia economica caracteristica perioadei actuale se reflecta si in
componenta sociala, astfel ca exista tendinta de intoarcere in mediu rural a
persoanelor care au domiciliul in localitati si nu mai dispun de locuri de munca in
orase.
La nivelul comunei se constata o usoara stabilizare a populatiei, si aceasta pe
baza sporului migrator.
Prognozarea populatiei in aceste conditii se face in ipoteza imbunatatirii
comportamentului demografic odata cu revigorarea contextului economic si va trebui
mentinuta prin politici economico- sociale, prin oferirea de locuri de munca in
localitati.
De asemeni, stabilizarea in plan economic poate conduce la o redresare in
plan socio-demografic si la o crestere usoara a populatiei pe baza imbunatatirii
sporului natural.
Se poate prognoza o crestere a populatiei in urmatorii 10 ani la cca. 1600
persoane.

3.6. Organizarea circulatiei

In etapa actuala, comuna Balacita beneficiaza numai de existenta circulatiei


auto rutiere – drumul judetean 606 modernizat, drumul judetean 607 modernizat,
drumul judetean 561A modernizat si drumul comunal 93 nemodernizat, iar in
extravilan drumuri locale. Pe drumurile principale sunt amenajate citeva statii autobuz
in stare buna.

33
Pentru inbunatatirea circulatiei in interiorul comunei si in intravilanul
localitatilor Balacita, Gvardenita, Dobra se propun urmatoarele :
- modernizarea drumului comunal DC93 si a intersectiei cu drumul judetean
606 care nu este sistematizata corespunzator.
- reprofilarea, intretinerea si pietruirea strazilor secundare din localitati.
- Reprofilarea si modernizarea strazilor principale.
- Realizarea de trotuare santuri si rigole , odata cu modernizarea strazilor
principale.
- Amenajarea intersectiei DJ606 cu DJ607 si DJ561A in intravilanul localitatii
Balacita.
- Intretinerea drumurilor locale din extravilan si amenajarea intersectiilor
acestora cu drumurile principale.
La amenajarea drumurilor se vor respecta profilele caracteristice prezentate pe
plansele desenate. Prospectul actual al drumurilor si strazilor din intravilan permite
modernizarea acestora conform profilelor caracteristice fara a fi necesara exproprierea
de terenuri.

3.7. Intravilan propus. Zonificare functionala. Bilant teritorial

Intravilanul propus pentru fiecare localitate a comunei, pe zone functionale


este prezentat în tabelele de pe plansele “Reglementari “.
Fata de intravilanul existent, suprafetele cuprinse in intravilanul propus sunt
extinderi ale zonei de locuinte si functiuni complementare, se mentin trupurile
existente.
Totodata prin actuala documentatie ca urmare a necesitatilor de dezvoltare se
propun urmatoarele interventii urbanistice care vizeaza:
- redimensionarea zonelor functionale existente si propuneri de zone
functionale care lipsesc, sau sunt subdimensionate
- masuri de reglementare a destinatiei tuturor terenurilor din localitati
- identificarea si suplimentarea spatiilor verzi-sport
- instituirea zonelor de protectie sanitara fata de cimitir
Datele de bilant ale suprafetelor cuprinse in intravilanul propus pe zone
functionale pentru fiecare localitate este prezentat in tabelele anexa.
Zona centrala si alte functiuni de interes public se contureaza din zona
centrala a satului Balacita si nucleul central al satelor Dobra, Gvardenita si cuprinde,
conform plansei Reglementari, terenuri ocupate cu obiective publice, terenuri
ocupate cu locuinte cu densitate mica.
Zona este simetric amplasata fata de marginile intravilanului localitatii, la
drumul judetean DJ606 si DJ561A .
Zona centrala dispune de terenuri libere proprietate publica si privata a
comunei pe care se pot amplasa noi dotari ce pot completa capacitatile existente.
In cadrul aceste zone , suprafata ocupata de institutii si servicii publice se
propune de 186.71 ha pentru localitatea balacita, 178.04 ha pentru localitatea
Gvardenita si 147.31 pentru localitatea Dobra.
Zona de locuinte si functiuni complementare se redimensioneaza fata de
situatia existenta, cuprinde terenuri cu locuinte si anexe gospodaresti, terenuri cu
folosinta agricola adiacente la strazi existente, terenuri neconstruite, obiective
publice, servicii.
Zona spatii verzi, agrement, sport Se prevede amenajarea terenului de sport
existent si extinderea spatiilor plantate pe terenuri din apropierea paraului Desnatui

34
.Suprafata totala a zonei verzi, agrement, sport propusa pentru extindere msi ales in
zona Desnatuiului unde peisajul poate fi folosit ca zona turistica.

In intravilanul propus se rezolva o zonificare functionala corespunzatoare


dezvoltarii localitatii pe o perioada de 5-10 ani.

Localitatea Balacita are conturata o zona centrala in care sunt concentrate


toate obiectivele si serviciile publice necesare functionarii unei resedinte de comuna,
o zona de locuinte, zona de activitati economice, cimitir si teren de sport neamenajat.
Localitatea este in general dotata corespunzator unei localitati de rang IV.

Bilantul teritorial

Localitatea Balacita
Zone funcţionale – suprafata in ha existent propus %
Locuinte si functiuni complementare 126.25 154.17 82.6
Institutii si servicii publice 1.56 1.56 0.83
Spatii verzi ,sport , agrement 0 0.64 0.34
Constructii pentru echipare edilitara 0 0.50 0.26
Localitatea Cimitir 2.74 2.74 1.46
Gvardenita Terenuri libere (agricole) 0 0 0
Cai comunicatii
Zone funcţionalerutiere– suprafata in ha existent % 1
18.73 propus
18.73
Locuinte si functiuni complementare 142.38 149.56 03
84.04
Paduri
Institutii si servicii publice 00 1.370 0
0.76
Terenuri neproductive
Spatii verzi ,ape
, sport , agrement 3.83
2.40 3.83
0 2.050
Constructii pentru
Total intravilan echipare edilitara 0
158.62 0.50
186.71 0.28
100
Cimitir 2.87 3.12 1.75
Terenuri libere (agricole) 0 0 0
Cai comunicatii rutiere 16 16.66 9.35
Paduri 0 0 0
Terenuri neproductive ,ape 11.80 6.07 3.40
Total intravilan 176 178.04 100

Localitatea Dobra
Zone funcţionale – suprafata in ha existent propus %
Locuinte si functiuni complementare 96 126.34 85.88
Institutii si servicii publice 0 0.82 0.55
Spatii verzi , sport , agrement 3.83 0 0
Constructii pentru echipare edilitara 0 0.50 0.33
Cimitir 2.05 1.66 1.22

35
Terenuri libere (agricole) 0 0 0
Cai comunicatii rutiere 14.08 15.45 10.4
Paduri 0 0 0
Terenuri neproductive ,ape 5.94 0 0
Total intravilan 128.98 147.31 100

3.8. Masuri in zonele cu riscuri naturale

Teritoriul administrativ al comunei Balacita nu se incadreaza in categoria zone


cu risc natural asa cum este prevazuta in PATN sectiunea V- zone cu risc natural.

3.9. Dezvoltarea echiparii edilitare

Alimentarea cu apa si canalizare

Localitatile Balacita si Gvardenita dispun de sistem centralizat de alimentare


cu apa dar nu dispun de un sistem de canalizare.
Localitatea Dobra nu dispune de un stem de alimentare cu apa si nici de
canalizare in schim s-a intocmit un studiu de fezablilitate pentru extinderea
alimentarii cu apa ijn satul Dobra.
Pentru localitatea Dobra alimentarea cu apa se face din fantani sau puturi
forate iar evacuarea dejectiilor se face prin latrine uscate individuale.
Localitatea Balacita are alimentare cu apa in sistem local pentru alimentarea
cu apa.
Captarea este o camera tampon, respectiv o constructie cu pereti realizati din
caramida suficienta pentru a asigura patrunderea apaei in stratul acvifer din interior
pentru asigurarea debitului minim necesar de 2.67 litri/secunda. In caz ca stratul
acvifer nu este suficient de bogat este prevazut un racord din teava de otel zincata de 2
toli la fantanile existente, fiind echipata cu un sorb simplu pozat de circa 10 cm, de
fundul fantanii existente.
In aceasta teava inainte de camera de tampon este amplasat un camin cu o
vana care controleaza adancimea apei in camera de captare.
Camera tampon are un preaplin care deverseaza surplusul de apa in aval de
constructie in ogasul existent.
Statia de pompare cuplata direct cu camera de captare este echipata cu 2
pompe din care una rezerva.
Conducta de aductiune este ½ toli teava de otel zincata si trimite apa la o hidrosfera
metalica de 65 mc. De la hidrosfera pleaca conducta de distributie de 4 toli care este
pozata pe artera principala de circulatie a localitatii si este echipata cu cismele si
hidranti exteriori.

Alimentarea cu caldura
Pentru alimentarea cu caldura se mentine sistemul existent cu sobe pe
combustibil solid.

Alimentarea cu energie electrica

36
Potrivit situatiei energetice, rezulta o incarcare a posturilor de transformare
existente de 20-60%. Consumul mediu de energie electrica pentru fiecare gospodarie
este dev 300W astfel ca nu sunt necesare amplificari de puteri in dezvoltare.
Pentru racordare la retelele electrice beneficiarii vor solicita aviz de racordare la
S.C. ELECTRICA S.A.

Telefonie
In comuna Balacita exista serviciu de telefonie o central telefonica cu 2000
linii la care sunt racolati abonatii telefonici din localitatile aferente comunei Dobra si
Gvardenita. Exista retea cablu subteran fibra optica in vecinatatea drumului judetean
care trece prin cele trei localitati.

Televiziune CATV
Televiziunea prin cablu a fost instalata in comuna.

Gospodarie comunala

In teritoriul comunei colectarea gunoiului menajer se face in gospodariile


particulare unde se si distruge partial, sau se depoziteaza necontrolat pe terenuri
degradate.
Pentru a rezolvarea acesta actiune primaria va incheia un controlat de colectare a
gunoiului cu o firma privata care va instala un container in fiecare localitate, care le
vor lua periodic .

3.10 Protectia mediului

In teritoriul comunei Balacita nu exista poluanti puternici ale caror noxe sa


afecteze mediul in sol, apa, aer. Prin dezvoltarea urbanistica a localitatilor se poate
ajunge la agresiuni nedorite fata de echilibrul natural,de aceea se vor lua din timp
masuri de protectie.
Astfel se impun urmatoarele masuri:
- Interzicerea construirii de obiective poluante in zona de locuit;
- Instituirea protectiei sanitare asupra terenurilor ce se vor amenaja pentru
gospodaria de apa;
- Amplasarea la distanta de zona de locuit si respectarea normelor sanitare
pentru terenurile destinate statiilor de epurare
- Plantarea de pomi pe arterele principale de circulatie
- Autorizarea activitatilor zootehnice pe terenuri rezervate ce respecta distanta
fata de zona de locuit si acord de mediu;
- Regularizarea paraului Desnatui, pentru corectarea cursului meandrat si
diminuarea efectelor inundatiilor la ploi torentiale, este necesara construirea
unui pod in extravilanul localitatii Balacita ca si cale de acces pentru
locuitori.
- Stabilizarea malurilor paraului Desnatui cu plantatii verzi de protectie ;
- Amenajarea plantatiilor de protectie intre zone de locuinte si cimitire ;
- Asigurarea cu apa potabila a locuitorilor, in sistem centralizat, din pinza
freatica de adincime pentru localitatea Dobra;
- Stabilizarea prin plantatii de protectie a terenurilor degradate –versanti si
torenti

37
- Instituirea masurilor de protectie asupra monumentelor istorice, situri
arheologice
- Amenajarea grupurilor sanitare si asigurarea vidanjarilor periodice in zona
institutiilor publice, terenurilor de sport si agrement ;
- Realizarea unui centru de triere a materialelor refolosibile ;
- Se va realiza educarea continua a locuitorilor (prin presa, afisare, conferinte
etc.) asupra factorilor de mediu si protejarea acestora.

3.11. Reglementari urbanistice

Prin Planul urbanistic general se stabilesc obiective, actiuni şi masuri de dezvoltare


pe o perioadă determinată pentru comună.
- se mareste intravilanul existent cu teren agricol pentru redimensionarea zonei de
locuinte si functiuni complementare in localitatile Balacita, Gvardenita, Dobra
- se preiau in noul intravilan trupuri cu locuinte ramase in afara intravilanului
- terenurile agricole din intravilanul existent şi cele nou introduse în intravilanul
propus se vor ocupa etapizat conform solicitărilor, şi pe baza documentaţiilor PUZ
-parcelare
- regimul de înălţime al construcţiilor propuse va fi P, P+M, P+1+M
- instituţiile publice şi servicii propuse se vor completa etapizat; prin concesionarea
suprafeţelor (şi eventual construcţiilor neutilizate) proprietate primărie.
- pentru echiparea edilitara se propune retinerea terenurilor necesare pentru
realizarii alimentarii cu apa si canalizare in sistem centralizat.

Zonele protejate sunt evidenţiate pe planşele cu Reglementari, cu indicarea limitelor:


- cimitire – 50 m faţă de zona de locuit,
- zona de protectie fata de constructii si culoare tehnice,
- zona de protecţie sanitara (sursa de apa,inmagazinari),
- zona de protecţie faţă de biserica monument – 200 m,
- interdicţii temporare de construire s-au instituit asupra terenurilor care necesită
realizarea PUZ-uri şi pe cele rezervate pentru realizarea de utilităţi.

Reglementările referitoare la utilizarea terenurilor din intravilanul localitatilor


sunt prezentate în general în plansele documentatiei, si în detaliu în Regulamentul
local de urbanism (Vol. 2), anexa a PUG-ului în baza caruia se deruleaza procedura de
autorizare a constructiilor din intravilan.
Pentru particularizarea reglementarilor pe zone aferente, intravilanul a fost
împartit în unitati teritoriale de referinta (UTR-uri) cu care se opereaza în
Regulamentul local.
Prin Regulamentul local de urbanism se prevede în cateva capitole
reglementarile generale valabile pentru teritoriul comunei, pentru localitati si UTR-
uri, cu referiri precise la fiecare UTR.

3.12. Obiective de utilitate publică

Pentru crearea conditiilor şi posibilitatilor de realizare a obiectivelor de


utilitate publica si asigurare a terenurilor necesare acestora, trebuie să se tina seama
de:

38
1. lista obiectivelor de utilitate publica necesar a fi realizate conform
reglementarilor din PUG;
2. identificarea tipurilor de proprietate a terenurilor. Se disting urmatoarele
tipuri de proprietate asupra terenurilor în localitati:
- terenuri proprietate publica a statului : terenuri ocupate cu ape
- terenuri proprietate publică de interes local: terenuri ocupate cu institutii si servicii
publice, reteaua de drumuri comunale si strazi interioare
- terenuri proprietate publica de interes judetean: DJ 606, DJ 607, DJ561A
- terenuri proprietate privata de interes local:
- terenuri proprietate privata a persoanelor fizice si juridice (biserica)
3. determinarea circulatiei juridice a terenurilor între detinatori, în
vederea realizarii noilor obiective de utilitate publica.
Obiectivele publice din fiecare localitate au fost materializate in piesele desenate
Localitatea Balacita resedinta de comuna dispune de minimum de dotari
necesare: Sediu Primarie P, scoala gimnaziala P+1 cu 10 sali de clasa, camin cultural,
biblioteca, politie, dispensar uman, sediu politie, biserica, statie PECO, serviciu de
telefonie, 11 magazine private.
Cealalta localitate sunt de rang V si dispune de asemeni de minimum de
dotari :
- Dobra scoala primara cu 6 Sali de clasa, 4 magazine, camin cultural ; Gvardenita
are o scoala cu clasele I – IV, cu 3 Sali de clasa, 9 magazine private, scoala V-VIII
-4sali +2 gradinita .
In comuna exista firme particulare, cu caracter comercial. Spatiile comerciale
in functie de necesitatile locuitorilor se vor dezvolta din initiativa privata (la fel si alte
categorii de servicii), cu conditia sa nu constituie surse de poluare si ca urmare se vor
autoriza cu acord de mediu.
Potrivit optiunilor Consiliului local, se are in vedere realizarea urmatoarelor :
Pentru localitatea Balacita :
- reabilitarea cladirii magazinului universal pentru functiunea de primarie
- amenajarea terenului de sport cu dotarile necesare ;
- amenajarea puncte colectare gunoi menajer ;
- reabilitarea strazilor principale, lucrari de si intretinere a acestora ;
- realizarea canalizarii;
- realizare spatii verzi prin plantatii de aliniament, plantatii protectie in jurul
cimitirului;
- constructie noua gradinita
- reabilitare tirg comunal
- constructie case specialisti
- constructie sediu punct de informare turistica
- reabilitare drumuri vicinale
Pentru localitatea Dobra:
- reabilitare camin cultural
- amenajarea statii de autobuz
- reabilitarea drumului comunal si a drumurilor satesti, pietruirea acestora
- realizarea alimentarii cu apa si canalizare in sIstem centralizat.
Pentru localitatea Gvardenita :
- realizarea unui punct farmaceutic, cabinet medical
- Amenajari statii autobuz
- Amenajare piata
- Realizarea canalizarii in sistem centralizat

39
- Modernizarea strazilor, lucrari de pietruire si intretinere a strazilor secundare ;
- realizare spatii verzi prin plantatii de aliniament, plantarea paraului Desnatui
dupa regularizare, plantatii protectie in jurul cimitirului;
- reabilitare poduri si podete.

40
4. CONCLUZII – MASURI IN CONTINUARE

Din prezentarea potentialului existent, a comunei Balacita, in urmatorii 5 – 10


ani, se poate aprecia ca nu se intrevad posibilitati de dezvoltare imediata din punct de
vedere economico-social, se poate concluziona ca acesta dispune de resurse
materiale si coroborat cu resursele umane existente pot contribui la mecanismul de
functionare a teritoriului.
Pentru ridicarea nivelului de trai si alinierea la conditii minime de civilizatie se
impune rezolvarea urmatoarelor probleme :

- Intocmirea studiilor necesare pentru realizarea alimentarii cu apa si canalizare


in localitati;
- reamenajarea si revitalizarea dotarilor existente in localitati, construirea de noi
obiective de utilitate publica;
- modernizarea drumurilor de pamint prin asfaltare si pietruire conform unui
profil transversal care sa includa rigole de scurgere a apelor meteorice,
trotuare.
- Regularizarea paraului Desnatui intr-o prima etapa in intravilanul localitatii;
- Reabilitarea si modernizarea drumului comunal DC93 in localitatea Dobra;

41