Sunteți pe pagina 1din 4

ANUT, VI.

:3 1483:
1CX. EDTIA A.DQUA SPIDATA, 3 APRILIE 1893

NUMERUL 10 BAN1 NUMERUL: IO BANI


ABCNAMENTELE
[NW 1 PI 15, ALE FIE-CAREI. LUNI
LA 71
ANUNCIUMLE
o fee plAtese toi-d'a-tona tuelnte -
Din BUCURESCI q JUDETE se primesc :
NUMAI la ADMIN1STRATIE
In Surnrettl la ease Administratiel
din Strilntate,
direct la administratie i lie
Din Jude*, j Streindtate prin mandate postale
toate Oficlele de publieltate.
Un an In tarti, 30 1I ; hi streinatate 50 Anunciurlia pagina iv 0 80 b. lints
$ease 1=1 , 15 26 I in o' . 2,-- tel ,
Trel lunI , 8 '13.
O ."
-
Insertlunele i Reelanaele S lel rindul.
Cu amigo tu etreluAtute 18 bast La Parlor, ziarul se gisinte de vnzare Cu nurnrn1

MANUSCRIPTILE NU SE INAPOIAZA
Sä te ferestl Romeme d cui strein In casä la /dorsal No.117, Boulevard SteAtlebel.

V. Mezaudvl. UN NUJ& vkcmie SO SAX


,11111.10.11..s..

Ito. IS
ADMINISTRATIA
- STRADA ACADEMIRI - lb Director politici ALEX. V. BELDIMANO Ile, l- REDACTIA
STRADA ACADERIBI - So. 141

0 AGITATIE STEARPA, diat chestiunea. "Iatá ce zicea D. P. vechimea kr spre deosebire de eel' 10 mil' metri cubi pe an, frustreazet pe bunavointa, giivernut a rentntat la acest
Poni In sedinta Senatulul din 17 Ia- noul venitI ? Nu vor sá o facL Si nu stat cu taxa dimel de Id 222 mii anual: project.
vor s& o fac& din, adelasT motiv din un.relnd asteizi; furturile se ridicei la peste Dad. a cedat ôpoziie, trebuia art cedeze
Contralmitia de la fabica GM fir Galati nuarie 1891 : milioü 500 mil de lei. si sustiitorilor st.
Dar lasand, la o Parte aceste conside- care at oprit emigratiunile.. Bvreig D. Zlowcover, un comerciant din Galati, Ochit pentru
RiSPITITS
UN ratiunl, este pentru mine o consideratiune de- la not aa giindirri 'de dominatiuse. a denuntat Directiei vdmilor aceastei colo-
ma puternid de cat 'toate, care mè face Iat& adevrul. Asa fiind lucrurile, 'a gala co.ntrabandc i ca rezultat a fost ares
Satyr.
sa m ridic din toate puterile mete, In PorxrICA.
PAINEA CALDA contra acestut sistem, de a copri, de a face fost dar foarte legitim& Ingrijirea
imposibila' trecerea copiilor din scoalele D-lui N. C. Aslan, când a aftat c&
.
tat de Cdtre abuzivul prim-procuror din Ga-
denuntulul seil nu-i s'a dat niel un
ANGLIA
MIZERIE REGALA ruraté un inv6tgtmAnt mai inalt. Acea- chestia nu' se pune intre 500 miT curs.
sta consideratiune,1D-lor, este de 6 ordine evrel $i 4,500,000 roniâni, dar Intre
Vom reveni. publicand copia dupd denun-
.

Lupta pentru si contra, proiectulut


dat Directiei, vdmilor de cettre D. Zlow- rule ia dimensiunile unlit uragan In i.in a-
national/. 80-100 mil' români 'care se tin din cover. din Par lament se poate const ata o
Bucuréfti, 2 Aprilie 1893 Din nenorocire not nu avem o burghe- 'Argue fará
zie natinnall in special partea 16rei de buget $ir care forrnea4 P&tura eon-
;
violentá ne mai pomenita pana acum In
dincolo de Milcov- stitl eh are nefericirea duc&toare Intré 100 miT 'ewer gatä Anglia De o parte liberalit-unionistI
0 AGITATIE STEARPA de a avea, in multe oraqe, majoritatea a ka ,ori când frânele diriguireT
chiar a populatiunel compusa de streinl , EvreiT formeazá pretutindenea un
INSTANTANEE conServatoril de alta gladstonianit
Balfoar .until din aefit conservatort,
neasimilabill. Cavalerul BoHall nepot al lid Salisbury a tinut a doua
Evreil aflátorl' in tara noastrá Dad. -D-voastra organizatt invtamin-
Stat teccratic universal. ET vorbeStun zi de Pasie o mare. ,intrunire de protes-
incePut s& se agite prin Intrunirl pu- tul In asa mod ca scoala primara jargon áparte In: care se, inteleg toti Fiind ca sunt_acuiat de numerosul public, care tare in Belfast:
urbaná citeste Aclevjrut de a fl In mod sistematic dus-
blice. Çauza agitatiel kr, dup& cum singurtt sa aiba posibihtatea ea sa pre - 0 scrit Intr'un älfabet' care nu are manos fat& on individua itäi1e diplomatice, ca-
,
La sosire i s'a fácut o primire entu -
le in siastä, peste o jumatate milion, de camera
ins&-sI ,ne spun, este ingrádirea ce gateasca pentru un alt' Invtitamtnt mal asemanare cu nicl -un alfabet etiro- tarit sa schimb sistema si. IA m adresez de se
rora schit4z acest loc, m'am ho-
pe strada si, mat toate casele eran
tiflaq
Camerile at luat pentru eleMentul superior, atuncl far% indoiala el, in gim- pean. lucruk gray, nu pierd nicT o asta data péntru toate amanuntele necesare
nasiile liceele 'Orel, nu vor putea sit ocaziune pentru a$ manifesta soli- tocmal la acela pe care vreati sa zugravesc. ornate cu draPele. Cu aceastä ocaziune o
etnic national In contra teluT strein, yin./ de cat numat copiil pregatitT in T
M'am dus decl la D. Bollati i, WA a 'I man gigantica prócesiune de peste 100.000 de
f;scoa- daritatea internatknal&. Ast-fei, in In-
In legea ,Invtámintulul Profesional lele urbane. turisi lament scopul real al ,vizitel mele, am a- oameni a avut loc,
In aceea a Inyötömintulul primar. Cine -sunt insa acel copii pregatitt in trunirile ziarele kr, totr evreil din dus vorba, pe povirnisul bland al unel conv'or- Topte ,autoritatile municipale Ulste-
bin acolo In cat sá 'ml dea el Insusl rulut att, luat parte, Universitatea din Du-
Ingr&direa- Its& nu este absolutL scoalele' urbane ? Farä indoiala fiil locui- tar& se fac solidarl, desi spun c& elementele instantaneulul med.
torilor din orase. nu 'sunt streinT, glorific& pe evreiT marl Intre persoane, pe cari imprejurárile sUciale blin, etc.
Arabele legl permit streinilor, i decl fac sa se vada in toate zilele; lucrul era usor. Presa zIce ea, nu se poate ca aceste
Dad yom lua toata Moldova in intre- din strein&tate. Un exemplu ' recent le
evreilor, a frequenta scoalele pri- gut et, Vorn vedea ca deja un insernnat Diplomatul italian, cu modestia aleasá, care ea- dernonstratinni unioniste sa nu impresio -
racteriseaza de veacurl pe manipulatoril harlot neze adinc chiar i pe Gladstone.
mare Sat profesionale, dar numr din scolaril urbani sunt streinl. ni-1 aduce ziarul 11 Diritto care Europel, a -bine-voit a 'ml da urmatoarele ama-
dupl ce löcurile stbalelor ati ajuns Asa pentru 6,881 scolart romant avern In spune c& baromil Hirsch' a dat dej a nunte
-
:
a
Acesta din urma insa. este departe de
renunta la cea mat dreapta refbrmit din
maT int&iú la toate necesitatile fiilor de toata Moldova 2,639 atrainl. Dacä am lasa treT tailioane pentru a se infiinta scoli aptitudinele intregulul corp diplomatic.
Cavalenil Riccardo gonad are, individual, toate
cate a, trecut el prin Parlament.
cetátenT românT i apol si la streint De Ins./ de o parte cate-va orase m'al favori- profésionale In 'tug,. E abil, profund politic, siret ca o vulpe, pru- Chiar ,acuma, imediat Anna redeschide-
zate, cum sunt Focsanit, Tecuciul, Gala- dent ca un sarpe, mládios ca un jaguar, ochi-1
asemenea, streinilox li maT cere tal j Barladul, am ajunge la resultatul e patrunzator, ca a unui lynx, bratu-1 e pu- rea Camerel Comunelor batrInut sef al
o tax& pentru invét&mInt. inspaimantator eä in cele-lalte orase cart Agitatiunea ce.o fac evreiI In tark ternic, picioru-I de otel desflde pe cel maT sprin- liberatilor a tinut un lung i foarte re-
In care se Injur& $i se defaim& tot tenl ascensionistI al mtintelul Caraiman -aceasta marcábil discurs In aceasta. arzatoare
aceast& tax& nu este iarási absolutá, ,mai reman, scoala urban& are pentru .3,900 ea politica.
,

câcl in legea Invt&mintulul primar, roman): 2,100 evret. ce e românesc, este o agitatiune stear- Cat despre sexul frumos, carui a diplomatul chestie,
s'a prevözut un aliniat, prin care, invtamtntut lata D-Ior, pe cine pregatim nol pentru pá. i acéasta ,pentru.motivul c& e- II datoreste o parte din succesele,sale, ant de lea i un mie rezumat al acestul dis-
secundar, cact numal aces- 'vreil In loc de a'$l afirma solidarita- alcov cat si de cancelarie, hl apreciaza po dis- Curs :

ministrul instruciune i cultelor, se tora le darn_ prin lege posibilitatea. 41e cipolui lu Cavour ea pe un ora bine inzestrat,
a tea $i a injura pe rtinánl," trebui care pdate ajunge lä cea nl lungá, si vignroasa unde, Opoziti,a trebne salt_ puie intrebarea
'AJdata- dispensa pe- streinl de plata trece la el... (Aplause). cariera. cand i cum sti dirseasca aceasta
taxel in cazuri exceptionale. De sigur, Este, D-lor, insa, un adevèr incontes- maT de grab& s& ,dea dovezT de in- Cu toate aceste,'In mnfatisarea cavalerulul, nu contra-versä.' Duna studia minutios de
In regulamentele speciale de aplicare tabil, c cine are inteo tara Invtanfintul teresul ce poart& Wei 0' de patrio- e nimic hereulian. Tin5rul secretar al legatiu- seapte ant et este convins,
nel Italiei e brun, maruntel, dar r5scumpará este singura sólutiune. Tret partl ale re-
. Rome-rule
secundar, acela este
a acestor legT, se vor arâta i cazu- conduce in definitiv destinele menit de a tine si tizmul de care sunt capabilf. micimea persoaneI sale cu niste efecte panta- gatulut unit s'ail decis deja alta-datá
rile exceptionale de diSpeng. acelet trl ! Dat& in 1879 evreiT at putut s& lonare, care ar face visator pe un colorist ca tru aceastá reform/. Anglia a gentpen-
(Aplause). Claymoor. un
In contra acestor articole de légi Vetl, putea D-voastra astazI, i poate recurg& la streinT pentru a se im- Ar trebui, in adev5r, pana cronicarului non- mare pis mal departe pe calea de a-, I mo-
punett in acea- pune revizuirea art. 7 din Constitutie, tea ImbracaminteI diplom atululdescrie
den al Independentei pentru a , tonalita- difiCa parerea .antihome -ruleana din 1886.
protesteaz& toR evreiii din Ora. Lá- Ind 10,: 20, fie 60 antr italian, foarfe- OpoZitio
sám de o camdat& chestia c& pro- sta. urna bill neapá cand va veni .1a Im- dac& i 'In1.885 .at Cautat iar spri- ce`e neobosite ale Universului pentru a taia in reä cum n'are sit se
nict un rèspuns la 1ntreba-
rezolve chestiunea Irlandet.
testárile sunt Insotite de necuviinte pamIntenire pn jidan ; dar cand marea jinul streinilor, ast&-zi nu vcir mai pu- organele elegantei, care fur:lid, pe glob, arna-
majoritate â oamenilor cu1t1 din aceastá tea Urnia. tot In acest mod. AO ni- nuntele de toaleta din ca're se insPira stralnci- De la emanciparea catolicilor si de la in-
la adresa românilor, azi voim sá tara vor -fi nurnaT et, ce vett face atuncl, tul i galantul cavaler. troducerea reforinei electorate, exista In
discut&ra dad Camere ronane§ti D-lor ? (Aplause prelungite). menea din Europa, nu ne poate obliga Semne partieulare: Vorbeste nemteste In toate stunt'
poporulul irlandez o miscare con-
imprejurärile, chiar In telemal putin diplematice
sunt saa nu in ,drept sa a mestel de ET bine, iata uncle ne duce sistema de pe nor ca sl nu ne ap&am de un ale vietel. D. Bollati si-a indesat ma de tare tinua pentru desfiintareä saa eel putin pen-
a neara strein, cu ra' mificatil peste tot chivára triplel aliante lieste urechl, In cat tm o schimbare in principi : a actelor u-
ingraire pentru ronginl, când el se avea o scoala urban/. destinatti pentru o
,

cultura inaltä, si o coal. ruralä care sa globul, care este foarte nurneros In poartä pretn indenl, ehiar In locurile undo ne-ar nirel. In ort i ee caz, poporul irlandéz e
v&Z amenintati de a fi supktntati de o
inchidit portile
fi eu neputinta sa '1 urmarim i unde nu.........
caret culturT mat de- tar& la n6I, tare a cuprinS capita- citeste de cat ziare nemtestl. ferrn decis de a nu Inceta cu lupta pang,
populafie streina, de alt neam, de alta parte ! lariat". cand modificarea doritä va ,fi ajunsit, eu-
limba, de, alte obkeittil fi de alte as- lurile mijloacele de productiune, 11111111/11=11111M cerita. Pentru ajunge la' o unire put er-
E vözut dar mal cu seam& in aducénd descresterea elernentulul na- nica, e de nevoie o unire a spiritelor A
pimp. Moldova situatia este ingrijitoare. Ce tional cettata a existat intre Irlanda si Anglia de
care 'are , gândurl de domi-
Mal intait trebue s& facem o de- ,este de fácu't .
la 1782-..--,1795. Nu exista niel un mOtiv
? Camerile intelés natiune. Un guiern b ne-voitor
claratie cá nol nu suntem antise- ca ma ,Intait s& prefere SI o stie evreiT c& românif pentru care ea O. nu fie i acuma. In
pe roftiânT vor
miti i nicT odatä n'ara fácut cor ou i aptl pe streinl, earl vor fi supusl apára neamul, nu recurgönd la mij- Lucrul e rar ! Cu toate acestea, un gu- sfirsit, declara Gla 'stone, e cheatie far'o
Când s'a prezintat ocazia 0 $i la plata unel taxe: vern bine-vOitor este far/ indoial. actua, natiune puternica i Jima slab.. Nimic nu
$ -De aci alar- loace inquisitionale, dar lu&nd ingr&- lul giivern" conserVator. este mal imbéitor de cat presiunea ce eXer-
a trebuit s& ne pronuntam relativ márile, protestArile Intrunirile evrei- dirl prin legT. Cititorir nostri poate, ist aduc aminte citeazd un popor mare 'asupra unui popor
la evrel, am facut'o, despártind din kr. Este ins& un principit Ed. Dioghenide de o satirá publicata de noi nu de mult, mi in schimb inset nimic nu este ma no-
incontes-
marea mas& neagrá evreiascä, o mi- tabil, cet un Stat trebue mal intdia scz intitulatit, Nu e loc ! Se 'vorbea des* bu- bil de cdt o nati,ine care dinteun sentiment
noritate, 9 parte, care ni s'a p&rut se gândeasca na-vointa guvernulut de a face .atelierile de onoare 0 de datorie s'a decis se ,inMture o
c& este maI aproape de românT
sa se ocupe de çetaie-
apoi. de streid. i dupa ce
CONTRABANDA dilor ferate fast .. ET bine chiar a nedreptate.
!
Cu o mare Incordare se urmareste in
care iarösi ni s'a párut c& nu face acel Stat 0-a terminat toate
datoriile ao la fabrica Utz dona-zi"
din Galati rat ca nu s'a gasit Timpul a anuntat, ca nu e adev-
loc pentru aceásta in toata Europa desbaterile din Parlamentul
apelasl corp cu masa cea mare e- fata de cetatenil romcint tof ci ca: s'a hotarit it se aseza a- eng cz. Amaraeiunea partidetor e In ems
de exemplu, .

vreiascL,Prin urmare, nol nu suntem atuncl se vci'geindi Se stie, di in Galati este o mare fabricei telierile pe campul' de la Frumoasa. tere i pang. azt Inca nu se poate zice cine-
streini va anonimd de ferestrae cu vapor. Panel la Asta-zI parintescul
nic prevenitl nicl nu vorbim ou vedea in co masura merita solicitudi- guvern al tut Laacar va fi invingtorut. Gladstone Ind prin ultima
patimL moartea lt4 I. Marghiloman, acesta era pre- Catargiu,, spre a nu mat da loc la insinua- gigantica sa reform/. qi-a asigurat In
nea ingr¡jirea lu Asta in ce pri- sident al .consiliulul, dvadministratie' $i as- tiuni malitioase si la discutiuni violente ori ce caz o pagina de .aur in istoria
AzI chestia se pune 'titre natiti-- veste chestia preferintel: In c pri td-zi chiar familia Marghiloman este atot prin intrunirt publice, a hotarit s. inodifice popoarel or.
, nea, roman& cea evree, care nu- yeste chestia taxeT, trebue s& ne gân- PuterniCd 'in societate avend, un capital in- legea maxirnulul asa cum vor vrea ceta- -
C. N.'
treste gándurl de dominatiune. Dar dim c& greut&tile ce intimpin& Sta- semnat angajat. tend cart ,nu sunt multinniti de ea Iata.
precum am luat in man& cu toat& tul numal permit a da :Alaturea eu Marghiloman este
streinilor ung/ din cal mal marl actionart.
Begele ce anunta en multä graba, acelast ziar gu-
vernamental, '
VINT RRSPUNS
tiria chestia fratilor nostri de peste gratuitatea invtáraintuluf. Taxa ce Se,"inte'ege, cd in asemenea conga acea- Márturisim el aceastit stire ne pune
Impartialltatea ne impune datoria
Muntl, amenintatl de urgia Ungu- vor pláti-o va servi pintru ski fabrica se bucurd de privilegil ex)rbi - Inteo mare incureatura : pe de o parte, chide coloanele ziarulul scilsorli, ce D,de A.a Aga- des-
reaScá, tot asemenea nu voni hezita a le da in Schirnb o scoal& maT bun& tante. guvernul .se face mat popular, iar not pier- piadi adreseaza directorulul nostru.
un moment de a _ne aptira neamul, Dar aice ni se respunde cg, evreill Int-re aceste privilegii, guvernul Begelul dem un subie destul de larg pentru Prezenta epistoll raspunde la o alta scrisoare
al familiet Marghitoman a sacordat fa- articolele de sénzatie. Unde mat put cit ce D. P. GirádIsteanu a adresat tot directorulul
când vedeM c& in interiorul treT Se nu sunt ströini, i. aduc ca exemplu bric$ dreptul de a importa letnn brut dim liberalit se due pe copc /. cu nostru la 17 Martie trecut.
intrimirite lor I
afl& un popor strein , care caut& oeá c& multI din eT fac arraata. Am spuS Bucovina fdrd a pkiti taxa de import, carel Cad 'dad, dupá cum Domnule Dire tor
ne In&duse. î duP64 cum atundi maT, sus c& exist& mn, aliniat in le- se ridicd la 23 lei de metru cub, cu obli- spune Timpul, guvernul, ta nemarginita-I Arn cetit, cu multit -atentiune, serisoa-
am declarat ca In thestia national& gea invt&mIntuluf primar ,prin care, gatie ca din .lemnul importat sd exporteze bunavointa, modifica articolele care nu rea D-lui Petre Gradisteanu, publicata in
nu ne putem pine din punctul de ministrul, in cazurf esceptionale, va o cantitato de SO la sutei lemn fabricat. convin comereiantitor, niment nu mal poate ziarul Adearul din 17 Martie gt. C. i am
Ce se intdmpld? Lemnul din Bucoviva avea nimic de iis.
vedere al unel disc), tot asa vein putea dispensa pe strinl de plata fiind mal eclat* in tard la noi, fabrica fi Vetl obiecta poate, c/ atunct legea nu ramas nimit de continutul
Trebue s v marturisesc ca, am vzut
fate 0 ast&-zl. taxeI. De sigur çá fare cazurile vinde in -tard, iar pentra cd trebue oa,al are niel un rost pentru guvern... Ce foarte multi clientl ocarind i chiar
ceptionale va intra aceia ca fiii porte cantitatea de 80 la sutel-din aceea ce..a are aface : îI aratit el bunavointa 'de' a blestemand, pe drept sad pe nedrept, pe
«poi a convenit cu cherestegil din fi folositor terel ? Dal Et I. apoT ce-I mat avocatit lor, dar sunt convins c e6,
Ca sa ne elâm seain& l&niurit pen- p&rintilor earl at flcut armáta vOr importat,
r
Galati cd: tabrica sci pldteascd un led de trebue vic-
tru ce Cimerile 'din aceSt an at ti- avea invt&mintul gratuit.
, tima D-lul 'Petre Gradisteánu," sunt eel
metru cub .0 ei, cdnd ,exporteazd lemne din P. S.-Aflam din isvor sigur, cá guver- tritaW nenoroeit client ,inaultat de avoca-
nut s& voteze legl cart asigurá pé tar& set declane la vamd sunt din fabrica nut D -tut Lascar Catárgiu avea 'de gtmd tul aea.- Pe land aite multe nenorocirl,
românl in privinta Invt&mintulul Un alt argument mai Invoac& evei Goetz, adecel -
din cele importate din, Bu- sa vin çu ún project de lege prin care soarta imt rezerva aceasta durere.
primar profesional, trebue Warn c& unil ar. ,fi de secole aid In tar& covin . ftiecare cetätean, care. se Ye dovedi cä are ILl scrisoarea mea publicati, tot in zia -
chipul acesta fabrica benefidazet 111 cap (ministril vor fi scutitt)
cuvintul unul ora, care nir este emit Adevörul asa este, súnt unit evreI tel Cu la metru cuh de -lemn- pláti o tax/. de 91 lel pe an de fie care
va rul Adevérul in 'Ana: de 6 Mantle m'am
-
spune numat cateva cuvinte
politic al nostru4 ou care din con- de veacurl, dar Carl 'stint aceia'? De Aceasta fraudd costing,d din anul 1885 25 grame ; din fericire, de teama prates- la adresa D-lut P. Gradiqteanuf cuvinte
tra, diferim in idel, dar care a stu- ce nu fac o Statistic& sa dowiaeaSCA fi cum ,fabrica exportei In asemene conditii tfrilor amicilor sat qi ca dovedeasett cart 1'4 aistdrat atat de Jare, Fan tulbu-
_
2 SAMBATA, 3 APRITIR 1893

rat atat de mul t tn


mi-ar fi
clat dact ar fi putut acest drept cred ea, cu baza angajamen- deal. i oare putea sá fie altul rezultatul ameninta sh faca destAinuiri in rprivinta
sarit in cap !... i ulul ce luase de a m apara pan g. cand prefecture. until Gentili si a tot puterni- explosivilor, indata ce va din inchi-
- la real taceti! striga O alta, pree-
cupata.
Ce noroc pentru mine, cit am stapat de vol reintra In }mutt mei, cred zic, câ era ciet until V. Dumitrescu ? soare. Se auzi un sertlit de uscioara deschisa,
acea nenorocire. In schimb lug D. GrA- dator sá vie eel putin in ziva infittisarel Cu un V. Dumitresen in fruntea tre- Primul trimestru-dinl 893 a dat la im- un sgomot de un lucriavsolid aruncat, apot
disteanu. in scrisoarea sa a desfaaurat toi la curte punndu-se alAturea de amicul bilor, pana i dascalul, dacg vrea s fie port 997 milioane si la export 809 mi- vbcea nemtoaicei numArind: un,dol, trel...
spiritul de care nu este lipsit, tot talen- si colegul st. Poenaru Bordea -ca si el sigur de catedra sa, necesarmente i se lioane contra 1,423 si 790 .milioane din un miros de painea calda umplu odaia; '
lul sea de avocat, toatA dibacia -eu care depul at de lalornita pe atunci sA apere impune sa se transforme In agent ordinar, anul din urmA. narile flämindelor se dilatara asprirarti
este inzestrat, pentru a-ml respunde, ne- pe locuitorii in contra D-lui Boerescu in spien politienese. eu nesatit.
a aickid nici un argument pentru apara- care din paciuitor se transformase In a- Triste vremurl Domnule loan Lahovary, NUVELELE NOASTRE Pune nemtoaica painea In dulap.. . In-
rea purtArel sale, ziend ca timpul l'a fa- paratorul D-lut St. Petrovici. la grele Incercarl e supuS orasul Giurgiu, cepu una,
cut sa uite. Cu atat mai mult cu cat D. G-radiateanu de catre reprezentantul Domniei-tale atot VIATA DE PENSION
Dulapul era o fostä camaruta, un loe-
Dar sit venim la fapte. stia foarte bine c'A interesul met era strins puternie. sor secret, cad" se spunea cä acolo, in
SA spun eü cele ce D. GrAdisteanu nu legat de interesul locuitorilor, dupa cum
le mat poate spune, din cauza ca nu le procesul me i interesul met eraa in
mai tine minte ; awl et pActtlitul nu mainile sale
D. Virgil Poenaru
de primar al Galatilor.
dat demisiunea PAINEA CALDA casele pensionatulul, fusese palatul unti
fost Domn ronian.
Camaruta era facuta. =ma' din dou6
miam pierdut rmemoria in afacerea acea- D GrAdisteanu mi-a fost apArAtor nu- Cu toate staruintele D-lui Lascar Ca-
sta, poate din cauza at ea 'am fost acela mai de la 27 Febrearie 1884, data incheie- targiu, D. Poenaru persist). in demisiu- mai repede.
- Ah, Dotunnel de ar veni vacantia una dand in clastt, i cea-l'alta. In su-
ce am suferit loviturile ce D sa dat. rei contractului dintre nol si pang. aproape nea sa,
Voit aduce argumente fAra a presta de sfirsitul lul Martie acelas an, caci de Causa este, ca D. Poenaru numal cu sa vie 'mat repede, dar asta nu ne tine
- EI, si pang' atunel ? SA dea D-zet
frageria scoalel.
Usa din clasa fusese tintuitA ; i se pu-
sese cate-va politl i ast-fel o scbimbase
conditia de a fi ales deputat la vr'un co- de foame deloc.
D le Director, juraminte solemne in fats. la acea data D-sa a gasit de cuviinta
D voastrA i a publicului cetitor. &easel indeplinilA misiunea sa de avocat legit electoral vacar-t, a primit sa fie
In anti! 1868 D. P. GrMisteanu a fost al mea, desi nu facuse nici pace, nicl in- ales primar. D. Catargiu, desi 'I-a i'Aga- ce avem asta-zi la masa.?
- Mario, n'al intrebat pe nemtoaica,
In dulap de palm.
Se auzi o trintitura de u$a, cheia In-
toarsá de doué ori; nemtoaica ispravind
apAratorul defunctului Ion Rosetti, inain- terventie, neprezntindu-se mgear ca apara- duit un colegiu, totusi pan'ä acum nu s'a
tea outlet de apel din Bucurestt sectia a tor ;at locuitorilor
II- a contra locuitorilor din Cioroia, si a ,Cred dar cá purtarea sa mi-a rdat tot
tinut de euvOnt. -- TocanA, drags, i fripturA cu sos!
Poftim de rnaninca., daca al ce
D. Poenaru, Tormalizat de aceasta pa- Tocana de -ceapä degeratA i friptura de
! :
restul socotelel, cu glas tare, pleca si ea;
incuind usa dup6 ansa.
Fetele taceail. Fie-care avea acelasl gaud.
obtinut hotArirea No. 19 din. 68 care in dreptul ea sa-I zic,. precum i am zis, eh caleala catargista, refuza de a rmane pri- carne imputitA. ET; Kt vine sa last dracu- Mario, tu esti mat indemanateca, f. 0.1

dreptatea pe locultort a siapani acel 250 s'a, aliat cu


stanjenl mud adecA trel mil de pogoane.
Boerescu i Poenaru con, mar al Galatilor, adica de a acoperi cu but si carte i tot ; pentru dinsa sa su-
tra locuitorilor di Cioroj i contra mea ! per,oana sa hotiile comise de predeceso- feri atatl
Acurp, ,D7le Director, dupg. ce, eu toata rut' si.
-
tu rost...
As face, la asta m gandesc i ett,
Ge reesA de aci ? Reeset ca D. Grdiis-
teanu cunostea i cunoste foarte bine. drep liniStea care este cea mai vie dovadä a
turile locuitórilor.
-
Tronc, pleosc I
Si. toate cArtile furg aruncate jos, unele
dreptului mea, am rspuns D-lui P. Gra-' in Sunt trei candidat" la PrirnAria ,BrAilel se latirg, allele' se deschisera, pe-cant.foile
-
dar cum ?
Mé duc e
sa cer ciocanul de la E-
conom, spuse Linica, o fetitg care vecinic
locul neprilignituluI Vericeanu.
ril ne putindu mi plati banal ce'mt dato- pe avocatul mea : -
ln anul 1876, Octombrie in 31, locuito- disteanti, voici intreba pentru última, data
D Chr. I Sulioti este candidatul pre - incepur g.
Pentru ce nù td- prefectului
ra t. mi-aa iucredintat o procura win care cut intervpntie la curteci din Bucuresti, con- Radu Rosetti.
joace prin vazduh, purtate
de vintul pe care II, fAceat rochiile celor
dou6-spre-zece fete 'care se urcaa sus pe
strica pupitrul, se plimba toatit ziva pe
dènsul, s'apoi o auzeab bocanind, bat6nd
tinte saa scotèndu-le, facnd pe dulgherul.
ma autorizaa, cu depliná putere, ca sa. form dreptulul ce da procura mea, in- D. D.IonStefan P. Economu este sustiriut de pupitre. Numal Smaranda Soroceanu, a Cand o cautai, ii
dregea Pupitrul, si
execut pe D. Stef Petrovici a le da In terveqie care era fo'ositoare qi mie, clientul Suditu si tovarasi. economu se obicinuisei -1 da uneltele far%
stitpanire acei 250 stinjeni" masg preva- D-tale, D. deputat Ion Negulescu este protegia- trei-spre-zecea din clasg, nu ascull a nici
locuitorilor, pentru care pretinzl tul o clipl vorbele celor-l'alte i, cand auzi control.
zuti in hotarirea mai sus zisa.. cd al mild dragoste? ? fostului primar, D. Ion Pealea. Peste, putin se intoarse cu ele si le dadu
pleoscaitura cArtilbr aruncate, o strInse
Reesti oare din aceaSta ett locuitoril Raspunsul pe care D Gradisleanu nu mi-1 D. AI. Serghiescu, a demisionat din fune- nervos pe a el in marl, -ca si cum i-ar fi Maria, Apoi fie-care trecu la loc, luandu-si
erat dusmanit mel, preciun pretinde D. va da numerosii lectort al Adevgrului it tiunea de adjutor al primarulul urbei fost *WA stt nu o scape, Intoarse spatele o carte dinainte, facêndu se ca. citesc, pe
Gradisteanu Cred. ea, nu! vor in trisi a situatiune in care m Ploesti. camaradelor sale, se duse intr?un colt, si cand in realitate fiind foarte atente la o-
Dung o lung traganare, abia la 1884, aflu ea asta-zi, i mat ales in teribila mi- acolo urma a, invata tare, cu o voce groasg, peretta pe care Maria Q 4ncepuse deja.
am reusit sä ne earn inaintea Curtei de zerie in 'care 'se svêrcoletc nenorocitii lo- Liberalii disidentI' din Iasi, cu D. G. citind repede, amestecand cuvintele, inlan- Vroia si scoata Ontele nimic mai
_Apel sectia II din Bücuresti, care era che- cuitori cioroienl.
mata sa ,judece contestatia D-lui Petro-
Marzescu in frunte,
Primitl, D-le -Director, asigurarea stimei lor definitivg cu liberalit nationali.
a
hotarit fuzinnea tuindu-le atat de aproape, c a-I deo- rnult.
O fata.pazea la u$a,, gata dea de
sebi vre-un cuvnt, da un sunet cu totul
nefiind advocat, locuitor a luat mele.
de aparttor al lor pe D: Poenaru BOrdea,
Astfel D. Poenaru, cu o procurA, si eü
A. Agapiadia Fuziunea se va sanctiona chiar azi in particular.
localul clubului liberal-national -din Iasi. Gaud toatA clasa invata cu glas, de nu
se mai auzea nici in cer niel In pamint,
-
veste pedagoga avea treaba In cancelarie,
Vine ! vine ..
Asteptal. pe profesoara de stiintele na-
de asemenea, ne am prezéntat ambii spre DisearA membrii Camerel de cornert se turale.
a apitra interesèle loCuitorilor precum INFORMATIUNI vor intruni pentru a protesta in contra glasul et fait a 11 mai tare, se deosebia O primira cu un buna-zioa, Dioara",
legei maximului. din multime, si fiindca semana until bi-
pe ale mele: Asa dar pang. in 'acest an Alt de museg, cele-l'alte fete II ziceaa vesel, limpécle, ca al unor fete far% de gan-
nu eram dusrnanul locuitorilerPrecum pre-. Partidul national liberal va tine o noug duri vinovate.
tinde GrAdisteanu. Doué intrebArll: intrunire Duminieg. la Ortet tot in ces- bondarul. Ora de lectii li se phru grozav de lung,
Afiandu-ne in starea aceasta D. Const. 1) Este sea nu at devrat cat D. tiunea. legei maximului. De as-La-data nepAsarea el, necaji pe
profesoara era severA si nu puteaa face nici
Boerescu; in anul 1884, propuse se facem
pace intre Petrovicl liacuitorit,
Take loreescup ministrul ins- La catedrala Sf. Petru j Pavel' din
truetiunel si cultelor a prima Roma, s'a celebrat in cursul sPtAmanei
du-se ca Petroviel sh sPaPe pe locuitori 10 mil lei, de la evreul Grimberg trecute, Pentru pelerinii romaniuniti din viata, spuse una, fAcOnd alteia, cu ochiul
-
cele-l'alte.
Ah, pentru premi si-ar manca o miscare.
Maria, care sta in dreptul usei cu'pri-
eina, apuca o iintii ; apoi privind foarte a-
de creanta mea, cu tonditie Ca et sa. din legit, pentro a'l apAra In. Transilvania i Banat, un Fervicit divin tot o doritoare de premiul I. tenta pe profesoara, cuminte i nemiscatA,
Gradisteanu :ca ,apArAtor al, met. tr'un proces? Daca a primit a in limba romanA.
iaú pe, Apoi urmá o- tacere, Intreruptg numai
tragea cu amêndoug mainile pe la spate ;
In, acest scop a intervenit si un 'client al eel 10 mh lelp atonal cum crede Episeopul Mihail al Romanilor unitl din
de bondar, care totusi incepu mai Meet,
din când bD cand cate un scar-tilt tradator,
D-lut Gradisteafiu zicandu.:mi ca singura D.. Take lonescu eh In calitate Banat; Inconjurat de cinel preoti din Tran- temandu-se de atentia celor-l'alte. se auzia. Maria se uita i afirma mai eu
persoana care poate s. m scape din si- da-ministpullva putea apAra? silvania, a celebrat la altarul principal, Fie-care cu cate o &dire pe frunte,
stAruinta. exp1icaiile profesoarel.
tuatia In' care m afiana este ..D, Gradis- 2) Este saii adevrat cA in presenW, tutulor cardinalifor o
-

litur-
cu fetele lung' i posomorite, cu picioa-
Fetele Insa, auzind scartiitul,
teanu. D Al. Diarghiloman ministrul rele lasate in spatia, cele banca In- v6zAnd
justitiel a ordonat procuropu. ghie romaneascá In ritul ortodsix. puse pe bancI eele de pe pupitrele pé Maria atat de serioasa, se ascundeat
Ea ezitam insg, a'l lua ca aparator
lul din la91 care cercetearä De la catedrala pelerinii romani s'aa 'din urmä, unele cu capul n man. A, altele una la spatele alteia ea sa rÎ. pe in-
propusei b-lut Boerescu pe D avocat Al. a. dus la Columna lú Traian i aú depus-o fundate.
VlAdescu; care insa fu refuzat de D. Bo facerea hotiilor de la Sf Spiri. imensA coroana de brad lucrata 14 Sar- éu mftinile in poale ; cate-va apticaserA
°

don ca sta se ocupe nunial de niste condeie pe care le chinuiat in manA, De doll:6 ori profesoara se Intrerupse
erescu, misagetuza vechea capitala a Dacil or. nestiind ce insemneaza ,acel sgodiot, si pe
Aturicea am fost nevoit a mg :adresa g estiunea anilor 1891-1892 ori scriind pe ballet diferite nume, sat
apoI de o gestiune cu opt ani numal masgalind i sgiriind lemnul. Parca can(' ea se uita cercetatoare spre locul de
,

In cee din urma D-lux GrAdisteanu, care uncle .venea, fetele, ell sea*, Ma-
in urmá? le 'era sila. si de vorbg, ; fié-care astepta sa
nu pdtate ltigAdui bucuria cu care m'a
primit, si mustrarile ce mi le a facit pen- crede
tut ezitatiunea rnea.---Nu o poate tagAdui, man GA prin asemenea ordine
oare D. filarghilo- , Stiri Telegrafice: -A
.
inceapa cea-altg.
naibei de scoala! incepu o fru-
ria, se uitari tot .cu aceeasi
batoare,
.
mirare intro-

ctici se afta fatg. insusi clientut D-sale care ocroteette hotille ? musicA ochii azurii. In sfarsit, toate parura-, incredintate ca

hail Algiu.
Facem
m indemnase ;-acel client este D. Mi- earl aunt de o gravitate
tionalá iacedte
care
dou
aratá
Intrebari
gradul
PARIS, 1. Aprilie.-Curtea de casafie a
escep- respins recursul D-lul Carol de Lesseps fn
( ontra ritinp Curtil jurotl pentru co-
-
Apot, dupa o scurtg tacere
De as avea o putere 1-as suci gitul
docoreascall.. adAuga ea, vrInd sa se
sgomotut vine din odaia de alaturi,

o intrerupere .
1

profesoarel reincepura, fara de


Cpntractul i prócura autentica legali- cinstel personale
zate la notariat, stipuleazg cit D. GrAdis- la mini9tril rupére dq funcOonarl. arate mal rea de cat era. Suria* clopot,clul de iesire, i indata ce

teanu, este dator a stArui .pe de ,o parte conservatorll.


Consiliul de ministri a aprobat decisiu- Nimeni -nu respunse. Le chinuia' foamea fura singure, se grabira sa isprAveaSca..
pentru a face pace Intre mine,, lopuitori veni. Agteptim rspuns 9i vom re nea general ulul Loizillon de a se face
ancheta. In privinta relatiunilor intretinute
o ' ,si. n'aveati alt end. Nu 'mal asteptarg, Cate-va fete
I Clotilda sari de pe pupitru, se puse pe primira uscioara subtiré i usoara in brate,
Petrovici ; iar pe de alta, la caz de
nereusita a tâcl O. fie obligat a faCe in- Citim in Viasceanum:
4.1211WIli de catre D. Turpin cu ministerul de rez- catedra in locul ,pedagogel,, i II altele luara do u
jimble caldC, rezemara
bel In timpul afacerii melinitel. tionarul, o carte ferfenitoasa i ingalbe- uscioara la loe, fara s'a 'mal tintuiasca,
terventte inaintea curteI,-punetul princi- In ziva de 14 Martie a. c. cand s'a D. Lagrange din Laugres, fost sef de nita de vreme.
pal al procurel-LO dupa ce va epuiza toate tinut intru irea liberalilor din ,localitate, cabinet al D-lul de Freycinet, a scris Zia-1 -
mijloapele de aparare fata cu Petrovici, D. V. Dumitrescu vgzênd pe until din rului Figaro" pentru a declára ea nu cinci, sease, seapte, opt, noug, zece... hirsti!
Uitati-va ici : Una, dou, trel, patru,
impinserä numai o banca.' lâng. densa, ea
sa o tie. Apol se aruncara pe Sine, o
impartira, i fie,care îl
mama partea in
numat atunci sa execute' pe locuitori ca dascall ducendu-'se la intrunire Il opreste Insarcinase nici odata pe D.. dardane cu, ii rupse cate o foaie. dosnl capacelor de la ' pupitre, tidicate,
s6. reintru in banit mei. In drum si fl zice Ce cautafl la intrunire o misiune oare care pe langg. D. Turpin. I De asta data, furia nebunatecel Clotilde; gata sa le inchiza indata ce vor auzi un
Pacea nu s'a fAcut, din :cauza impreju7 Domnule? Dascalql II rspunde : Dar la convorbirea sa cu D. Cardane, D. le Inveseli pe toate; riserl chiár cu pöftä, sgomot.
rArilor pe care le ati PUblicat deja, D-le intrunire s'a dus si D. Nanu, directorm Tirrpiti' a acusat administratiunea resbelu- mal cu sett g. de strimbatura el- de rez-
,
Palma goala, saturg; de graba niste sto-
Director, si dacá nu s'a facut cred ca am scoaleI primare de Meti No. 3. Cu Nanu lui ca a refusat s. asculte destainuirile bunare. . rriacuri stricate vecinic flamande, emu
dreptin sa Intreb Fdcut'a D. Gradisteanu e alt ce-va replica V. Dumitrescu, pe das- sale in privinta descoperirei.secretului re-
interventia ? gi daca nu ; de ce nu a fel- calul Nanu l'arn trimes et". Autentic. latiV "la -
De cate ori nurnra, rupea cate o foaie.
EI, destul, Cloti, o sg. rupl toatg,
ajunseserl la ' bietele 'fete.
De prisos, sa spun ca, la ma4; numai
cut o ? 0 intrebare : Poate 11 o decadere mo- D. Cardane ceruse gratiarea D-lai Tur- cartea.
La aceastn D. 'Gradisteanu s'a scuzat ra1A mai mare, ca aceea
zicnd ca consultandu se cu D. prim Pre- transformat In delator
unui dascAl pin si autorisatia de a-1 vedea. D. La-
grange acordase autorisatia zicénd numai Asta are sá fie.
,
- S'apon Are sa. m'è pnie s'o plAtesc I
manjirg, farfuriile degeaba ; nu se atinserg
de nimic.
Némtoaica bAgg, de seama lipsa painilor,
- sedinte al curtei, acéasta Ii a zis cä n'are dornptia s'a incuibat adanc; la not In cä singurul obstacol ce Ise opune lac'asa, de nate orb rup o foaie, mi se facu gura: . Fetéle o sfeçlisera.
dreptul sä &ea' interventie. Daca nu avea Giairgiu a inceput sä se' intinza pretutin- cernte era excitatia D-lul Turpin, care pare ca. rup un fir .de pAr din captil ' EI, i ! incepu Maria, daca ne-o prinde,

-
`JMNINS111.61114Eli.r...Z. 4mm
11011111M111010111010111r.

FOPTA ZIARULUI ADEVÉBUL din venitul, modest, pe care i-1 dadea tata-sè'a !.. Nu 'ini place sa se dea servitorilor mel po a principeset, pentru ca Regina sa posta interveni
Acuma,' suveran recunoscut al' imel ,t6ri prodUc recle." Heilig e câm aspru eke. o data,- dar risi. face In favoarea unel sederl scurte. Dar ea se feri de
toare, prin. économie i dibacie, adunase ' o avere tot-d'auna datoria

ROBERT SCHEFFER
No. 18
frumoasa care, pentru viitor, Ii asigua o 4ridepen-,
denta luxoasä si pe care, de aci incolo,
Heilig b6tran ' si bor0s, era atasat de Rege Inca
rezema din copilaria -acestuia ;- era decorat ea, ori care sluj-
-
asta.
Bine, zise ea mandrä, o vorbesc. Ea cu.
noaste ,deja castelul MI de la Poiana i excursiu-
nesigara regálitate mai bine de cat pe dragostea bas si Regele nu se putea lipsi de cl8nsul. Om de nea pe care am facuto deunazi acolo II va ajunge.
credinta supusilor InduioSat de aceasta feri- treaba ' In fundul inimei, se rastea la toata lumea, , 0 tacere destul de lUnga se facu. Regele tam,
cire prezenta, el trecu inteun mic cabinet de lucru si la Regina ,$i la staPanul ,séit incurcat de hotafirea sa nejudecata. Regina se gan-
0

11112 1E EG alaturi cu biblioteca, se aseza la. biuroul séü, ca.- Regele urma, vz6nd ca Regina ' nu 1 r6spunde, dea, ingrijata pe departe ca plecare a apropiata a
lare pe un scaun imbracat eu piele de Cordova si ¡ma cam cu sfiala :
fabricat pentru el singur i Incepti iar o scrisoare -
Si- mama, cat crede sa, mat stea aicl ?
cane ma-sa, scrisoare Pe care era o stersatura o Cu un ceas Mai inainte el nar fi Pus intrebarea
;
mamei sale sa, n'o indispue mat malt.
-- Apropos, zise Regele, voiarn sa te rog s 'ml
fao/ discuisul pentru Academia' din Yasna. Peste
Partea intitta
-

incepu cu Ingrijire, cad nu putea suferi ca vr'un asta ; dar, gelos de minutele pe care femeea Sa le
cuv'ent sa fie sters in scrisorile sale si Meet, si consacrase principesel de Waldstett, It veni de o
'
trei zile este sedinta" ofibialä ; n'am vieme e
ocup cu asta (nici o data n'av'ea vreme in im-
III lea sa traga pe
ca copiii cart invata caligrafia. -
slove egale, citete,: intocmal data dorinta de a"deParta pe soacra-sa.
Mama ? Nu OM nimica, ' George ; nu rhi-a spus
prejuraxi de astea). spune... cutare i cutare...
Nu' preciza. Era de altfel cad Regina stia
Acolo lemnariile superbe se intindeati de a lun-
gul p6retilor. invluite ciudat de o umbra god.*
pe care o rspIndeail in loc de lumina, ferestrele
0 man& atinse pe umr El sé intoarse cu Spen- nimic, n'arn intrebat-o.
cenile incretite. Ori ce familiaritate, duioask, oil cat
de trecétoare ar fi fost Ii era nesuferita
-
Vezi ca o sa- plecam in ICur6nd la Poiana-Cas-
tel ; nu vom ' asteptai ca anul trecut, Inchiderea Ca-
ce trebue scris Ea 'I facea tot-d'auna discursurile
tot-d auna bine De aceea, lumea si mira de elo-
midi cmgeamuri colorate. Acolo, pe pajistele fragede -In
-

sfirsit, bine a
ai venit, Madgo zise el aepru. merelor. '
quenta Regelui George, care, In convorbirile private,
palate cu fort, turnuletele ascutite ale mândrului cas-
tel aruncat umbre gingase elegante, in vreme ce -
Te asteut de mult. -
A! vom ' pleca la Poiana-Castel si, Mama...
Iarta-m6 pentru intarzierea asta mica), res. ,Regina nu sfinsi vorba Obicinuita cu gandurile -
gangavea adese ori
Cu placere, zise Regina, nae apuc Indata.
Si,- fericita de a face un servicia, fata-i grava se
piscurile stancoase se ridicall spre cerul necajit de punse Regina vesela. Vorbeam err mama A prirnit sirete ale sotului séll, intelesese. Voia s'o necajeasa, destindea i vocea-I avea
noun", spargnd =ratans, verde a padurilor secu- o scrisoare de la frate-meti Frederic, plina de a- impiedecan&o de a. 'Ma la Poiana-Castel sonoritAl ti-
manunte asupra nepotelelor mele. Dac a ti Fie, ,clar, fiind ca nict a data ea nu .'i maica-sa.
lare, care 'I apartineati.
-
e nere, vorbind cu baxbatul s6t.
e
t
Ce linitit azil cladit din propriele sale mijloace cat de drag* stint M temeam unea ce usurat de o data, la gandul ca, va fi
sa nu intru are pe inima, nu 'I ceru nici acuma expli atil. scapat, de prezenta inoportunä a unui al treilea In
In singuratatea asta s6lbateca, ale care/ paduri In-
tunecoase II arninteati Padurea Neagra . Nu 'I pa;
rea rll de milioanele bagate in acest refughl atat
asa ne tam ne sam la tine ; din fericire, uriciosul-

fecior, Heilig pasa. a catadicsit, sä r6spunda la" -


Regele gasi de cuviinta sa i le dea singur.
Da, o sedere mai lung- a principesel cu nol
intrebarea mea, cu glasul cel mat fioros, c, hicrezi Poiana Castel ar face un efeet xii in tara (clisegla!
viata .sa del soma, sa II era antipatica In fond
deranja singuratatea care 'I placea-ii 'Area bine
va parasi Yasna, unde caldura devenea de ne-
de aproape de hotar, cad putea trai acolo poetic singur. gandi Regina). S'ar putea'. zice ca noi ne Inchidem ,suferit cu tunica descheiata, !rite() Pozitie negli-
la adtia3ostul privirilor indiscrete al rescoalelor saú .Ptina
u nosatá color& fata searbäda; a Regeli fi. To- tri cercul afectiunilor- noastre de familie. jenta, descria in fraze mici, haonite, fericixea de la
atentateler tot-d'auna posibile. nul acesta vesel. al fenaeei sale Il displäcea apol Rostise aceste cuvinte pe un ton perfect fatknic, tara, care 'I astepta. Apoi, de o datA, fl zise :
Cat. era de' departe, cu toate astea, vremea dad, in ouvintele : luarezt singur, i se parea cá e asounsa Obseryand cu cpada ochialui expresiunea figure
fe-
cadet fara viitor i fär6 bani, traia zgarcit la Berlin,
-

o ironie. Meel sale si, tot sfios vorbiso de o sedere mai lungâ, Va unna.
SAMBATA,- 3 At;RTLIÉ 1893 3
ANONIIIINOMOMIIIMIA
n voiú spune D-nel direetoare c ne era catre suveranl. Parchetul pretinde ca au-
foame 1 fiind-ca nemtoaica sä te, vada torul tintise pe Vilhelm II. LONDRA, 1 Aprilie -Camera Comune-
moartá nu. cla de buna voie, ne-am luat Procesul s'a judecat in secret, insa con- UMW I HATIUNI lor. D. d'Harcourt a declarat c. va pre-
W. STAADECKER
-
noi singure.
Dar crezi caai dt mana ?... Mormaeste
siderentele judecatel, citite in public, me-
Sta. sä fie- reproduse. Tribunalul a respins
sinta bugetul dupl a, doua citire a bila-
lui de Horne rule.
MsEine agricole
ea; ma in vault ; ate bine ea le-am luat
not.. dar nu-1 vine sä ne zica. nimic.
Dupti masa, fetele saturate numai de
palm, data vesele.
intrepetarea arbitrara.
Art c olul coprinde doua phial :
lntMa, asupra execute lui Ludovic XVI,
Primim din Piatra N. amanuntde
unei crime ingrozitoare, comise de 1m
grec anume Costopol, Wet in zitia de
Ministru de resbel a zis ea dupa ce va
intra in vigoare bilul de Home rule, ar -
mata va remane, ea ai In trecut, sub or-
dinele comandantulul aef, dar vice regele
BrMla Bucuresci - Cralova
Vesele de amecheria lor reusita., ai ve-
priveate pe Franta i stabileate o comp a- 26 Martie, i contra autarulu'i cOreia va avea puterea s. cheme trupele in aju -
rmie intre 1793 l 1893. autoritatile locale nu procedeaza cu des-
sele la .gandul vaeantiel apropiate. Copt- Numal partea a doua se ocupa de Im- torul autoritatilor civile. Datoria armatea
lor le trebue putin ca sat se inveseleaseit perat i coprinde numeroase adevrurt tula energie. va 11 a i acum, de a infrana ori-ce res,
mutt. Respectul care suveran nu constä In Vom reveni mdine cu toate detaliile. coala armata.
Directoara pedagogele eraa la masä, bizantinismul dupat care sa i-se stea yea- D. Goby a declarat c. n'are nici o afire
jos ; fetele jucat, sareaa, cantaa fará de nie la picioare i saal lingmeasca intr'un Congresul socialist roman despre asasinatele ahuntate ale armenie-
niel o grijä ; dar de la un timp, clasa ii Sedintele din a doua zi a congresuluI nilor, Insa, o multime de, arment supual
se paru prea mica ; eairä in sala. O tinda
lung i ingustat in care &Meat toate uaile
chip injositor, ci din contra, aa. i-se spuna
adevrul. aa fost presidate de D. C. Dobrogeanu-
Gherea.
turd a fost arestati sub acusare de re-
beliunea ..Gruvernul a primit asigurarea el
Tribunalul n'a gasit in acel articol ex-
de la clase, mezate in rind.
Ingustimea Wet le fácu al se insire
presiuni atingatoare. In aedinta de dimineata. s'a urmat cu
discutiunea asupra punctelor din program.
toal armenil vor fi amnistatt
intentiunea s convoace o conferinta, a
fi'are Ruston, Proctor & Comp.
una la spatele alteia, se apucera de rochiI,
bi socoteate, din contra cn., dupl pa.-
Mai toata aceasta sedinta, a fost ,absorbita puterilor pentru chestiunea armeniana. Locomobile si Treerkhiare
rerea exprimata de Harden ch. suveranul
cu Stavrica In frunte, ea locomotiva, trebue 'mat ales sa urmeze a se instrui, de cestiunea evree. Catl-va dintre dele-
Situatia in Belgia SACIK
celelalte ca vagoane, o pornira repede una
duptt alta.
Duurrrr !...
bine, cu entuziasmul s
dacat tinrul Imparat In dorinta-I de a face
de a realiza in
scurt timp reforme, vaa facut iluziI ; ace-
gatI propuneati, ea sa se cearit a se acorda
drepturi evreilor char fara. votul univer-
sal, insa numai aceIora cari vor natscuti
in tara.
, L IEGEa 1 Aprilie.-0 mare cantitate de
dinamitä s'a funat din mina Honwent.
Pluguri
(01.
universale complecte pe
Pluguri cu 2 brazde-otel Juke,
Locomotiva pufia, vagoanele rideat, iar sta e un adever, dar nu o insulta. GAND, t Agrilie. Un mare meeting
trenul se oprea la. fie care de clasa ; Dupa. o lunga discutune congresul a de lueratori a decis sä inceapa Luni greva SemAnAtoare In lat si In endue.
una striga statiile, numindu-le cu orasul Termenul final pentru receptunea obiec- adoptat o propunere de a se da aceste generalä. CORMIOK
din care era fie care vagon : Focaant Ba- telor, earora li s'a acordat un loc in ex-
positia din Chicago, a fost amanat pentru
drepturI odata. cu votul universal i abro-
garea legei de expulzare, care constitue
f Aprilie.- Polite, a arestat Chicago-America
CImpu-Lung, Galatl pe mai multi indivizi pentru manifestatuni SecerAtoare cu legat Bindlochine
Deodata se auzira niate paal trenul 30 Aprilie. legea cea maI barbará sgomotoase dinaintea Caraeret
Cele-l'alte puncte tAisul la dreapta.
derail; locomotiva mal Intaa drept la locul fost adrnise cu Svonul rspandit In streinatate despre
cul eI, apoi vagoanele inghesuindu- se pe Din Constantinopol se depeseaza. ea E- foarte miel diseutiunt turburarile din Bruxel i diri districtele Secerátoare cu legat Mo. Cormick
la uaa. dib-PaSa, insareinat eu urmarirea talhari- In aedinta de dup a. amiaza congresul s'a minere sunt cu totul neintemeiate. titiaul la stAnga.
Cand sosi pedagoaga le gasi pe toate lor din vilayetul Andrianopol, a telegrafiat pronuMat in principia pentru forma de gu- .Situatiunea grevei e aceiaal. SecerAtoare simple Daisy.
la loeul ; sgomotul insä Il auzise ;
ca a pus mana pe unul din companionn vernamint repUblicand. MONS, 1 Aprilie.-Mici intalnirl aft avut Cositoare de ßer No. 4.
märturisirea lor, nu . o mal lasa la In- laI Anastasio, s, i care 'I-a 'aratat locul Apol s'a continuat cu fdiscutiunea ce- loc la Paturages i la Quarégnon intre gre- Catalogul me ilustrat la cerere gratuit
doiall. uncle el i patru din companionn
ascuns partea lor din rescumperarea ger-
aü sl lor-l'alte puncte earl
foarte mid modificart
fost admiae eu viati i jandarmi, cari aft fog', ranai urn yranco.
4400,111111=1
Un punct scazut la purtare, tuturor. Sase dintre acel ce provocat ieri pe
Smaratula Soroceanu, din coltul el, in- manilor ridicati de pe 1Mia caei ferate Sedinta s'a prelungit o jumtate de ora. lueratoril aú fost arestati. Gangaivitti.1 Ori-cine voiegte
a se vindeca
toatse capul, se uita la pedagoaga, saa orientale. Comisiunea trimeasa pentru a
cluta banit a gasit 2101 lire in loc de
in care s'a dIscutat cestiunea politicei ex-
t erioare.
tilt de asta boalá, se poate adresa lagra-
D.
arate cä ea n'a foat. LOVITURA DE STAT IN SERBIA B. R., soseaua Basarab 174.
Afara- de Saroceann, care alit ch. e 1400 indicate de talhar. In locul confederatiunei balcanice, con-
gresul a votat o propunere prin ¡care se
-
cuminte, mai spuse ea.
i care atie s te lingmeasca, adauga,
una printre
UimariiHe continua.
DniÎ Stambuloff i Grecoff at
fost in-
declara in contra politieel TarismuluI pe
care o consider% ea cea maI mare pri-
BELGRAD, 2 Aprilie.-7Regele Alexan-
dru a arestat in timpul nop(it pe regenti Nenarat !teaser et ori-ce cvBIc
PENTRU MEDICI
Toate se intoarsera de aruncara o pri- vitati s. pranzeasca la ambasadorul An- mejdie atat pentru eivilizatia cat i pen- si le-a coMunicat ca se proclamd major. El
la Tizitarea clientele noaptea
vire de dispret Smarandet glieI, In Viena tru pacea. Eueopet a ngmit imediat un minister, care este ast-
Ea se inroai pain, apd -se intoarse eu La sfailatul discutiunel programulul fel coMpu.4: , MO/ BASTOANE
--
nasal la carte, incependull biziitul.
Politische Correspondenz, a.fib. din Sofia dupa adoptarea luI, delegatul
socialiatilor i iii
Care a aespuns adineaorl ?
Ea, Dloara, respunse frumuaica
ch. instructiunea in contra MitropolituluI bulgart care
paraseate aal capitala, a pro-
Clement- e sfaraita. Mitropolitul e trimes nuntat un discurs in limba
inaintea tribunalelor ordinare. Negocierile care a felicitat congreaul pentru franceva in
Franasovici, risb4;
lucrad publice ;
-
Domnii Dokid, presechntia instructia;

-
colonel .Stankovid , C
ELEGANTE
MOUE de KEEL

-
bland&
Inch un punct scazut.
Scade-ml
cu Exarhul devin dar nefolositoare. tiunile bine chibzuite introduse in pro,
gram ai declara c socialitii bulgari, ca
rezolu-
-
agriculturd ;
Vicid,finanfe;
Milosavlievid, interne.
Trupele sunt consemnate. 7otul se efectueazd
o
zéce, aopti ea, punen- File rupte din Album
du-se jos. socialiatil din intreaga lume, nu recu- intr' o lin4te perfectei.
Dloara Cocorescu se fleu ea n'aude, Liniatea este prima frumusete a dirpu- nose alt vra raa mal mare de cat ea i-
Regele a adresat o proclamare po- cu laming electriel la
se ddu josa eai din clasa, apol redeschi- lut precum intelepeiunea este cea mal talismul in ordinea economica i TarismuI
in ordinea porulut. El zice di a fost, educat in moment, durabile,
-
zend, uaa, :
De mai -and sgomot, toate o sa aveti
un einci.
inalta expresiune a inimet
Beulé.
Acest discurs a fost foarte via aplau-
dat de membrii congresulut
,

traditiunea dinastiel Obrenovid ; el


are datoria de a servi ideea Statu-
Orl-cine va triraite
12, va primi franc° In
le
N'apuca Inchida usa i fetele se scu- Administratia casnicat este piatra fun- Preaedintele, in numele cougresului, a lust sêrb. Viata poporului trebue watt& tara un asemenea
lara. in picioare, dandu-i eu tifla sat ail- damentala a bunet stárl a familial. respuns discursului delegatulul bulgar
se desvolte in lini§te sub, protectiu- BASTON prin pool o
Saurieu. apol aödinta s'á ridicat, amanaaau-se pe Cererile pentru deta-
tandu-i pumnil in urma, cantand in ciuda el: nea 'Constitutiel.
Vacantia, vacantia, de ar yeni va- astaazt ki engros se vor a-
Ceea ce dorim, mal presus de toate, nu Cu toate acestea in timpurile din dresa la D.
cantia !
este de a misca, da, a convinge,, de a lu- Mama cä comitetul permanent al jude-
A doua zi mcioara de la dulap, era se-
mina ; nu ! voim,
tului Suceavaa a aters din bugetele cornu- urma Constitutia s'a gäSit amenin- CONSTANTIN GIIEANTU
lid tintuita. surprindem, orbina nelbr rutale snbventille ce dadeáa. cornu- tata, drepturile politiée serbe aü lost
Goethe. Strada Lipscanl 81
Economul nu-al mal dedu nici odata nele invtatorilor. atinse. Sunt sa pun capt EUCURESCI
tineltele in clasa W, dar nicl Linica nu Rasa se imbunatateate : Nu mal sunt D. Gr. Braeseu, mernbra la comitet, a acestel' start' de. lucruri
mal indrazni sa, i le ceara. rienorocite. La comercianti se acordl un rabat.
femet frumoase, toate sunt dragute. protestat din toate puterile contra aces- Chiar
Laura Yampa Ad. d'Houdetot. tor manopere coneervatoate. de' astazt iat puterea regala Garantate de soliditatea lor.
(Sipteitucina ilustratä) Se vórbeate e. subventIe invtatorilor in maint ,;, voiti guverna sprijinit de
s'aú aters fiind ca.' el n'at voit sa aleaga Constitutiune 0 de legi. 'FABRICA DE BERE
- Un ultim euvesnt
pe candtdatul oficial, 'd aa crezut de eu- Proclamatiunea se termina prin iEL U tirla EL In Xt.,
DIFERITE STIR! De ce impreunarea pieta bdrbatului viinta de a trirnete in Camera pe libera- cuvintele: i,Traiasca poporul".

InstitutuI Meteorol gic menea


-
cu femeea se numqte caznicie ?
Pentru ccr e mare cazna intr'un ase-
lul democrat D. G. G. Ghiteacu.
Protestand din toale puterile. contra a- BELGRAD, 2 Aprilie.
cestei hotariri a Comitetului de Suceava, nistru de externe, D. Andra Nikolict,
-
Noul mi-
Fondatit 1870
Productiunea acestei fabricI este recu-
noscutA de intreaga tag cat ai In strii-
&date. Proba, cá nceastl producliune este
cerem D-lui Catargiu s. conving pe onor. fost ministru al instructiunit publics superioarA, e el la Expositia Higienica. din
Bucuresti 2114 Martie 1893.
InAltimea BarometricA la 0° 747,8 minus iv teatr ale Preaedinte ea are o Mee gresita i sa In cabinetul Pasici -a insarcinat pe
lase ceea pe a gasit facut de Mtn.
- representantit Serbiet In Strinatate
Londra din anul corent, la care at con-
carat i alte 18 fabricl din' Germania,
Temperatura aerului . . . &O centig. Austria i -alte taxi, a oMinut inalta dis-
Vintul; Ziarele din Iasi vorbesc cu mare entusiasm D. Gavril Muzicescu, dirijorul corului sa notifice guvernelor respestiiie lua-
Liniatit de succesele imense pe care le obtine Ágczta tictiune Medalia de aur I Cruces de
Starea cerulul Mitropoliei din Imi, a plecat pe ziva de rea' puterit , de catre Regele, care
Ploaie Bdrsescu. Celebra artisth" este primitä meren cu 1 Aprilie la HmI, spre a da un concert.
s'a onoare cu diplomA. Productiunea acestel
Temperatura maximA de eri. . . 12° adevbrate ovatiuni din partea publiculul iésan. proclamat , major. Ministrul, Serbiet la fabric): se ridica, anual la weste 2,000,000
mil:viral de astAzi . 4. Teatrul este tot d'auna pl n de lume. Aseará A- Cu aceasta. ocasiune va canta cu corul
gata Barsescu, la sarsitul sPect acolulul, a de- D-sale ai la Episcopia din Huai. Din Hual Viena a presentat deja acest ordin. litri, producend treI calitattl de bere.
la nol a variat Intro . +17. Bere Lager,
Vreme posomorata. toatä. ziva, tempera- clarnat La lcoand de Al Vlahutä, si Mama de D. Muzipescu va- pleca spre Vasluit, unde
tara a fost ridicata, de i tirnpul a fost
Mihail Eminescu. Cu aceas'h ocazie s'a
%cut va da iaraal un concert. Bere Pilsner
Agatel Barsescu ovatiunl entusiaste. Bere Bock
ploios i umed. A plouat putin la Bucu-
matt Strehaia, Craiova, Calimaneat, Stri-
In Botosarn se fac marl pregatiri pentru pri-
mirea artistel. ,
Suntern siguri ea atat Huaenil. eat
Vasluenii .vor ti s. rsplateasca frnoaoasa Cultura trupuluI Halla vasta i grldina splendida care se
va deschide cu ocasiunea serbatorilor Paa-
harea Caracal, Campulung, TaMagurele, intrePrindere a D-lui Muziceseu. 'a't°
Giurgiu, Sinaia, Ocnele-Mari, Seaerin, Ca- Trupa de operetä a Teatrulul National din Omul Prudent se conformeazá presen- telua cu distractiunl speciale pentru co-
Craiova a jucat aseará, pentru prima oara, fru- Din Lespezl ni scrie ea D. Pavilescu tului pentru cultura spiritulul precum pit dal cele mat plIcute,distractiura onor.
lafat, Campina, Slatina, Doftana, Ploeati,
Tintea, Corabia, Bechet, Tergoviste, Argea,
moasa opereth Giroffé-Giroffia. Fárh:a exagera, earciumar i un copil al lui, aü incercat pentru culture trupulul ; presentul Insti public, ai se pot gasi acolo diferite man-
aceasta opereta, gratia interprethrel rolurilor, a a ornori cu 'un cutit pe D. Eug. Zirra. cere intretinerea exteriorulul pentru acest caaa reel precum i Berea cert maI exce-
Gaeati, Piteati, Mizil, obtinut acelasi succes ca i Venzeitorul de Pdserti. e
D-nele Viadaia, Farchsanu i Nicolau. s'an in-
Cu mare greutate ei ati fost desarmati scop se cautA in general o intretinere ra- lenta.
trecut in interpretarea rolurilor. D-na Vihdaia inaintati parchetului de Falticent Parche- tionala a pelel. Distractiunl la popici
reservat chimiel Me- militara biliard; Musica
DIN TARA a aVut chte-va momente admirabile atAt ca voce, tul insa i a pus In libertate. D. Zirra a derne de a dovedi ea In pelea omeneasa dilecteazá amor. consumatorl cu
Citim in ziarele americane c. compa- cat si ca joe de cenh, in registrele de sus, insh
fortat nitel vocea. Ca tot-d'auna D-na Via-
reclamat procurorulut gentral de Iaal.
41111111110.....
existA o grAsime care 'I dA briliantul asa cele mal placute aril.
triotul nostru dr. Krainik a olatinut la de pretuit In vial{ si cä acesta nu este
pn
.7911111MATIMINIY1014
daia a %cut, furori cu toaletele sale. In numérul nostril& Hustrat de
universitatea din Baltimore titlul de dr. D-na Färchsanu a fácut pe public sa rize cu Duminicia vom da, la MENAGE- cleat Lanolina. AceAstA descoperire a adus Sn moj io un guvernor de franceza
In medicing. dentist* dupd ce sustinu cu lacrimi ; in actul al douilea, scene .dansulul a in cosmeticti o adevratti revolutiune, obi U Dal NIP germana. precum t3i un in-
mult succes teaa sa asupra dentisticel. -
fost bizath, aid D-na Fárchsanu a fost plina
de haz.
RIA REGIRLA
KALINDERU
tipul D lul WAN
administratorul ca principi cosmetica IntrebuintatA pAnit stitutor la Institutul Eniú Inheanu
Odath eu diploma tinrul doctor' primi D. Thnasescu e un artist comic de prima domeniului Curoanei: LIPITOA- acuma .se va inlocui prin Laholina, Crema Calea Mosilor, 138.
cele doue marl premii pentru `partea ope- forth in aceasth opereta ; el no a dat un perfect VIER. de toaleta de Lanolincl a devenit un produs
tip de ora fricos, care este mereil cuprins de
rativat i pentru cea mecantea, precum
mentiunea onorabila la partea teoretica Aplausele nu i-ail fost precupetite. D. G.
foarte popular pe care nimenl n'o mal kWh
cAnd a Intrebuiniat odatit Crema de toa-
G. NEIDLINGER
NI.AkaN I DE GU-SUT
Vasillu nu e col din Micado i Fata mantel Amgot.
Eroul serii a fost tinörul D., Poenaru, care leti Lanolina, se tntrebuinteazA la toate
Eimeni nu moare de foame in Ora .ro-
mâneascci, este o regalia generala, dar icl
a excelat in rolul lui Murzuc. A fost o adeve-
rath plAcere se privestl pe acest tin& artist,
Ultime Telegrame necurAteniile i relele pielel, eruptiunil
babe dartre arsuri loviturj de cutit, ORIGINALE SINGER
o reguld farli esceptie.
Ju aceasta eseeptie intr i nenorocitul
lulul s.
cdth iniraa i c'aldurá pune in inberpretarea ro-
Teatrnl National din Craiova se poate
mândri cu el Entusiasmul pentru arta Il va
1
BERLIN, 1 Aprilie.- Reichstagul ai-a
reluat aedintele. D. Ahlwardt a anuntat
rani la copit i urmarea II este absolut
sigurg. Prin acest mijloc se mai previn se mutá de la Sf Gheorghe In
Jon Vlahu domiciliat 'in calea VacareatI ridica sus de tot. el va depune maine restul documentelor ori-ce stricticiunt a plele i Lanolina palatal fondatiunel Universi-
No. 160 not., fost finactionar- pe la dife- Dar Nanu ? *i el e un titer care promite sale. Se crede c. aceste documente vor fi nu ar trebui stt lipseascl In met o calla
rite autoritäti public:4 care este lipsit de mult ; e o achizitiune fericita -
trimese ea ai- in prima data la latrunirea
tare Carol I
Opereta din Craiova merit& incurágiarea pu- IN PATA CURTEI REGALE
vederl, paralisat de picioare i ea corn-
plectare a 'mizerieI fará nid un ajutor de
blicului i speram ea Samba* cand se va juca
pentru intaia orh Bocaccio lumea se va grhbi
aefilor de grUpurt
4BELGRAD, 1 Aprilie.-Skupcina a dis- Dr. Rappaport
nicaert
Facem Par apel la inimile generoase
sa meargä la Teatru Bulevard sá vaza pe D-na
Ionascu, care acme patru anl a' creat rolul lul
cutat raportul comisiunel de verificare. Special In boale de copil Dr. I. TiENDONIDI
Bocaccio la Teatru National. Mai multi oratori ail blamat pe radican sill de practicl In Spitalul de 8, Strada stiotOr. 8
a-I 'vela in ajutor cu ce vor gasi 'de ca- ea ait mit din Camera. Et at, zis c. re- copil, s'a tabilit in capital& Intrarea prin Strada Basarabi, No, 11
viinta, pentru a amen ora suferintele aces- Representatiile celebreitragediane Sarah Bern- gimurile radicalilor i progresiatilor at Strada Academiel 2 (casa Dr. Steinerg Di consultatil in toate allele di la orele
tul nenorocit. hardt Bunt slab cercetate din causa preturilor fost un de,sastru pentru tara. Maine va Consultatiuni 4-6 p. -
6.-S seara.
enorme.
De alt.fel Sarah Bernhardt "obtine marl suc- continua discutunea.
DIN STREINATATE cese sub raportul moral. . Radicalil declara Inteun manifest ca,
612MOOMMON...M10. nu pot sh asiste la aedintele Scupeinel, LANOLINA-Crema de toeleta-LANOUNA
, Sunt judecAtorl la Berlin" -
a carei eoastituire este, dupa el, nelegala. de lá fabrica de Lanolinä Martinikenfelde, langit Berlili
-4,2,1101144
Tribunalul de Berlin a achitat pe D. Cu atat maI mult el nu: pot al intre in ESCELENTA pentru ingrijirea pielei.
Maaimilian Harden, acuzat de crima de Cameiä, cu' cat Regenta n'a dat ascultare ESCELENTA pentru a tine curat §i a acoperi ränile dupit piele.
les-majestate, pentru un articol asupra e- plangerilor lor. Manifestul declara el gu- ESCELENTA yentru intretinerea pielel, mal ales la copii
executia lu Ludovic XVI -
ducatiunel printilor, care facea aluzie la
mort pe e-
qafod, precum se ate. N. R.-ca exemplu
de la Facultatea din Paris
Coneultatiunl de la orele 2 -
- vernul liberalilor este respunzator de ur-
marl.
Cea mal mal Mare Parte a radicalilor
In tuburi de 60 bani, cutii de tinichea de 30 i 20 bard prev-
zutit cu marca fabricel de mal sus. De vinzare mal In toate far- )44
4497A 01"1;s1r*
al tristelor eonseeinte ale ttervilismului
*

5, =ADA PRIMAYEREI
4 p.
a
plecat azt dimineap.
maciile, drogueriile parfumeriile.
Dapositul pentru Romitnia : IL S. DURAN, 2, str. SmArdan, Bucuresti. fr4iP° ACtSft \°'
4 XX1911.111
§AMBAT4 3 APRILIE,,l,3 ..,gggiggggol=11K. 111M9111. .1'
Casa de Schimb MERCUBUL ROMAN" Bursa din streinatate
Paris Bursa
Lemne de foe
26 Lei nib& de knogram l
utsitaktnej.enull

DE INCHIRIAT
MICHAIL EL: MAMMAS Buren din Viena din
De la Aprilie 1893.
1- Franci Strad a Viitorului 67 langli strada I Pe termen de 3 sa5 mat multi anl, un apar-
Bacuret" Strada SmArdani Ib
De la 1 Apr ilie I893. FIV11! Rentz -treat Os suta . . 106.92
95 85 Roinanit zeee -pasl de staila cea I ' tament cu 8 incitpert, Pivnitit böltitit curte
a Bdncel Nationale, poxtea despre Postd, eacituri 3 mare a noulul Tramvay. separatit t.n bariera Victoriel, sOseaua JtanuNo.
-
11
fatet lateraid Napoleonal
$9 11

casa e kncei a 44141 Chr. L Zerkacii Imperialnl . . ,


IRt:slaiaurni 6
9
Chitanta cu No. 2556 a D-lul 10, MO pensionatul Bolintineanu, aer curet,
10 98
Cnmpr i vinde-tot felul de efecte publice, bonuri, actiuni, Livra turcecsca 100- I Ungari 5 92.92 Haima pentru 5 exemplare ale positiunea cea mal frutnoasA, In apropiere este
Arg. C. Pap . piata, statie de Tramcar, Tramvaysp_ hirji,
loztui permise romarie si streine, seonteazi supoane ;0 face 126.- Ext. Esp 96
mete am perdut-o, asa fiind nu
orl-ce schimb de monezI.
Anstalt . . . . . . . 352.- Imprum. grecesc. . 66.93
365.- mai are nici o valoare. Se poafe construi in curte i grajdi pentru
Imprnmnturl de ban! pe deposite de efecte si jowls!. 98.90 otomani
Bancit
cal si tritsurA. A se adress proprietaruld.
Cu un bilet (2 leg se poate cAlptiga lel 20,000. Cu Renta perp. austr . . .
Datoria unif. Egipt 601,25 Gr. Mkrunteann.
aul- 117 30 I. RICULESCU
mal multe bflete, le! 50,000.
La casa noastra de schimb MERCURUL ROMAN Michail
EL Rahmias, Bucuresti, strada Suardan No. 16 s'a devus
aur ungark
argint
ti

austr
115 90
98 80
Loturi,turcesti
Cec asupra Londrel . . . 93 -
508.75
FOTO GRAF

G. LUTHER
75 Schimb asupra Vienel . ; 25.16
. . 122 e;I
sere venzare biletele : Lotdriel Spitalulul Elisabeta Schimb asupra Londrel Amsterda m . 203.12
=

Parisulul . 48.77
Oonnina Caritafea GdIkleand" din GalaN. (Onor. Co-
60 05 9 Berlinulul . .205.68
mitet al acestel Loteril a bine voit a ne acorda eschisivitatea
.
10

Belgiel . . ,121.81 BraunschweigGermania


Amsterdam . 48.72
vinzarel biletelor sale). Aceasta LotArie
tul Guvern i prezinta toate garantie)e
riozitate incontestabile. CAptigul principal
este
de
autorizata
sigurantA
lei
si
cle
de
20,000.
inal-
se-
,
Belgiel.
Italic! . .
.
.
46.70
- Tendinta. .
Bursa din Londra,
.
Italiel. . . VA
- Masint de tot feltil pentru
morl de apg., si de abur. Bura-
CAptigurr seeundare. le! 30.000.-0Aptigurile total') TeZdinta
Bursa din Berlin De la Aprilie 1893.1L. St. tul plan brevetul Hagenmacher 11 0611ETATÉ, A,
lel 50,000 Tragerea se va efectua la 23 Apri/ie 1893. Noul com. englez . . , . . ,981/I6 cari inlocueso pe deplin 6 bu-
Un bilet se vinde ou 2 le!, 10 bUete 18 leis 50 M. De la 1 Aprilie 1893. Marc! Banca romAna . . . . Oa nts de sistema obicinuita, ci-
DE
lete ou 80161. Comandele din provincie trebuese Monte cel 16 25 Schimbul asupra Parisulul . . 25,32
putin pentru 5 bilete si se efectuiazA imediat, trimitAndu-se
Napoleonui
Renta R. au,r 50/0 . . . . Berlin. . . 20.57 lindri (va4uri) de font6 i por- Basalt tici e Ceramica de la Cotrocei
contra valoarea in timbre, mitrei sett prin mandate poatale. de
X
C. F. R Amstedarm . 12.04 telan cele mal nol. Capital meld Lel 1,600,000 deplin
Ramat 5 lel pe on. Oracine poate are un Roman" numer
R. aur 0/0. . . . . 84.70
proba din tiara/ nostru financiar, intitulat allerourul tuturor Imprtun. municipal Bucureati . 98 50
Bursa 'Paris (Bulev.)
la 1 Aprilie 1893. Franc!
planuri si de- Magesinull i SI Strada
De
care publica cursnl ei listele de tragerl la sortl ale Ruble 211 50
Renta franc 8 0/0 . . 9596 vise gratis. (CasWe Maior blip)
bonurilor si lozurilor Romane si amine i imediat se va tri Disconto
. .
189 75 italiani 92.95 Representant general
mete gratis ai franca in toil% tare.
Abonamentul anual pentru toata tara costa numal 5 lei:El
Schimb &supra Londrel . . . 20.84
Parisulul. . . 80.95
Banea *Amami
Tendintl
80_250
& BESSEL
Busto, Stead., Tale, Xedaliotne
se plitteete 'inainte in timbre, marel safi mandate postale.
pp

Domnil abonata participit gratuit la mal multe


lun.
premil impor ,
I
Amsterdam. . 16830
Vienel. . . . 16626 Bursa din Franefort IngInerl-constructorl
Sobe de portelan albe i colorato
tante prevl§zute îfl ziar. Apare de 2 ori pe Tot-d'o-datit
pentru orl-ce Belgiel . . . 80.80 De la A prilie 1893 Mare! 1 Stirs Stravopoleosi 1
acest ziar eate un sfittuitor sincer si impartial de schimb
*
Rebel . . .
.
Renta R. aur 50/0 99
Bucure§ti Ii
daraverl de finance ei comercift A se adresa la case No. 15. Tadinti. . g g 84.50
Merourul Romano, Bacurett, Strada Smardan

Klima sourtil Intrebuinfare devine indispensabll ca


PASTA de DINTI.
2

De arendat i. de ,vinzare
chiar de acum
Ca si na v6 suprati DRAMSInstituttaui
de
Laureatul
Fer Rabuteau
Pretrat de Therapeutica.
de Franfa.
Frumusetea j Noun Crisis...817~in americani pentru Invklmäseala d'o:cam-datA,
Dinti aprobata de consiliul sanitar Intrebuintarea In medicin'a al Ferul Rabuteau este bazat pe scfinta.

ALODON
Dintilor

de la fabrica -F. A. SARG's Sohn & C-nie O. Tiena


Furnisorl al Cute! I. R.
0 \Till situata la 'Popestl, jum.
orit de Bucurestl, avknd (2) dou
perechi case,, pimnitA, pare, 7 po-
goane vitit turceascit, din care un
pogon razachie, 5 pogoane hula
Ne tine mult preocupall
Nu mat putem trimite acask,
SA nu fitl dar supratl.
II
De voitl veal:0 la not
Adveratele Dragées de Fer Rabuteau stint
de Chlorosä, Anemic, Culori-palide, Perderii de
Convalescentd, Slabiciunea copiilor, Lipsa
oetenelilor nedórinirilor, i excelurilor de töte
recomandate In caserile
Stinge, Debilitate, Sldbiciune,
Alteraftunea sangelui, In unna
feluri.A lua4-6 drageuri pe i.
Nid Constipafiune, nici Diarrhee, Assimilare cornplead.
Se vinde In Ituenreel la toate droguerfile, Farmaciile prin- fitneatA, 12 pogoane io .arabil, 8 Ghete ca sa comandatt Elixir de Fer Rabuteau este recomandat pergónelor earl nu potfi
cipale si la D-nil Gustav Rietz, Ioan Tetzu, Iosef Schfickerle; pogoane semAnate on gri, 1 po- Dupk. ce ele vor fi gata Inghiti drageuri. Un pabarut la fie-care mash.
Anton Hessl, Mitnuseria Calea Victoriet ; in Ploestt la d-nu A. gon trifol, la 250 poml roditort V aeigurAm sit le luatt. Strop de Fer Rabuteau, In special destinat copiilor.
Ziegler farmacist ; In BAH& la d-nil Anton Drummer farmacist diferite spetl de la levra, cApsnnt, Arodul intrebuinfarei detaliat inSolegte fie-care Flacon. .
III
d-nil Bermann & Kaufmann ; -in Galap la d-nu S. Hoffmann , coackze, agrise eialte fructe. Pentru Doamne i Domnisoare Le Writable Fer Rabuteau CLIN & Cie, de PARIS, care se
A se cere :
In Rimnien-Tkleea la d-nu Enric Thomas farmaeist in Foe§anY dust reel, )ieleste cu peste pentru Cu pretul stilt ca data 1419 póte gási la toti Droghisti:i i Farmacistii.
la d-nu Oravetz farmacist. casi, o ghetitriii, 'gritdinit engle- De copit insit nu mat facem
Representant gi Depositar pentru Romania No. zeascit, trandafir, brazi, poml de N'avem vreme d'o-cam-datA. 1IMMIM maw.,
la &nu VICTOR KURESCH, Buouregcl,Strada Academia!, 1
lucs, o pAduricA de salcie care
Cereti numca Kalodont lui Sarg feriti-vé de contrafaceri produce' and pentru vie, peste IV "

tot are o Intindere de 25-30 po- Iar fitt sigurt dupk. Paste
Tabla de fer din Germania
°

goane i inprejmuitit cu gard. Via 0 sä fim bine aranjatt.


VOREL" e separat ingrAditit, grajdurl de Si o efectuttm ,din toate Traverse de fer din Germania
CEARTL CAMATILOR
AUTORIZAT DE CONSILIUL MEDICAL SUPERIOR DIN ROMANIA
25 vite, soproane de 4 tritsurt,
put cu pompk, cask de servitor!,
Ca sä mi v6 supèratt.
Directiunea fabricel de inctil-
tAminte din calea CitlArasilor .115
*ine de drum de fer
de vi2iti5 separat, cotete de IA- Var Ilidraulic din renumita fabrioi
Remerlit eel mai s'gur contra tutulor boalelor pep'ulul, plhmâni-
lor precum si ale cAilor respirátoare, indiscutabil dar contra tuselor
nervoase, contra bronchitelor cronies si acute, contra catarelor cronice
guturaiu precurn si contra tusel ,convulsive la copii (numit& tusea
sitrI zidite $i de porumbel sepa-
rate, are 4 antreurl, o magaziA pe
picioare de 'zid solidä note, Incit-
pittoare pentru 500-600 kile, alit-
r, SUB ,HOTELUL "Vit ERLER IN ZUGA
magireasch).
Ceaiul Carpatilor Vorel" avend un gust mai delicios de cett adevratul turI sopron mare ckt tine magazie. Pietel Bibescu-Voda Var alb gras fará, piatrit *1 praf
ceaiii de China, se poate intrebtvinta i in locul acestuia cu mare sums
Pretu1 unul paohet ou timid este 80 bold prepa. Pe acest loc ecaret, se poate
CEL MAI EFTIN in tot-d'auna in deposit la
Torel
Asemenea se recomandA Bomboanele Pectorale face orl-ce fabricA, pozitia
rate din ritractui Cealulul Carpatilor pentru maladiile mai sus
mentionate.
dupit a caret inAltime se
vede Bucuresti, Cornice i Oltenita,
Eg UCURESCI S. . Mayer & C. Cohen
Preful'unel:outil ou Bomboane este Lei 1.50
Depozitul la-Drogneria i Farmacia BRUS, Strada Nota No. 1 §i 2 postl distantk. Doritorl se vor CAFENEA PRAVALII Chiristigerie Magi Gara de Nord
Calea Victoria No. 48. adresa la proprietar, "piata Sf. An-
ton 76 strada Carol. DE INCHIRIAT
" ,

IGNATZ SCHLESINGER N. ridischonzniky


PILULELDBLANCARD 13ueuresci, Calea Mosilor. No. SS tri&' BUCUREM

Aprobate de edire
IN
Represe'ntant al fabricel: A. LEHNIGK-VETSOIELATJ'n./L.
(GERMANIA)
Str. Lipscani 81,piata 8f. Gheorghe-

I. VIENTURATOARE
Col mat mare deposit de tot felul de Note e
,
Academia de Medieind
din Paris. Deposit permanent de Lo- ,11*61.1 supranumit-e ,,Incompara-
comobile ttiTreerittorl. Sis- bile" No. 5. Instrumento musicale. Deposit special de PIANE
temul cel mál noti .perfec- et PIANINE din cele mat renumite fabric!, ca:
Elie resumii Marca depusA la Tribunal Zaps, Oehler, Rönisch Aliithner, Solited-
Ike proprietittne tionat. Renumite plagurt (.1M'raL2,4111i
Uniyersale si done BrAz- BATOZE de PORUMB mayor, Ulm, I. P. Sehiedmayar, Zundt 8 Mine,
1091111E1.0
dare Patelitate D. R. P. L. Bösenaorfor etc. etc. MULsidl de maul care
de FIER Masine de tocat pae cantl *inure, sisteme min!, In diferite miriml.
61369. ' Orilnai Lehnigk V '

celez m&i bune p1uL


-
SEMANATORI Aristoane, Zerophone, Phanixe, Arlon, Intona.
40 precurn
gurt normale cu dot brkzdart. in let ttl rtnduri Representant general a instr. VICTORIA cu 24,
'Stab Bonaparte 48 72 tonurI cal. I perfectionate. Multista,
PARIS Grape flexibile, MaqinI de secerat legat snopi cele mal per- = Omit( singurit cu. suluri sschimbittoare, etc. etc.
=
]

fectionate (ultimul cuOnt) i orl-ce MaOnI'peagricole


hele§tee
FISHARMONICE ORGI DIP. MARIMI

Maline de secerat trestie vi burueni de Pianele sunt garantate originale si se And


MIT*AMALE DE ORI-CE MARIMI In rate lunare. Catalogul ilustrat se trimite gratis
franco.
Preturl i conditiunl cAt se poste de avantagioase
d.
D -na Un loc in intandere de
Atreste Pilule sunt de /IA eficacitate miracu-
pst1it4r Prescrise de tete Celebriatile medicale pentrusculamentele
E_ CT I IJ E°,vechi sail nuoi. Vindecare sigurá §i repede ; tratament u§or carturareasa De)1111nresiinchirlat 300 m. p. in str: TOO,-
ri ,,_,. , ,4., miros Ilia care ghiceste trecutul, prezentul cul viel,98. 0 vie de 3 pogoane casA in mijlo-
'Mal contra Anemiei, Chlorosei i u ce a urma in secret WA a'§I intrerupe ocupafuuile.Nid cu aer curat ; pentru ambele a se adresa
ocasiuni pentru coMbaterea Lipsei Sangelui. illiRAULIIN '''" 1'4E4 ma iritatiune de canalele d igesttve st al organelor urinare.
b it,. A s E CERE STAMPILA AL UNION OES FABRICANTS $ i viitorul,
locueste In strada Ro- a -na proprietarh: Alixandrina Bunea stiacla
:f CO i C cipARIVAT,,,QE 'SO
,
mani No. 140 in curte. , Campu-Mosilor 23.
' ftriddiT2E-ILBISPEtRtg778, Faubourg St-Denis, Paris (0 la toli Farniaci§ti si Droghi§ti). .

De limbs' fran-

V
Saisonul
ARA DE
I 60 & iuta :

Apa dentriftoe Rothe


plAtese acelUiá care
500 Franc! dupa ce.va Intribu-
Leelluni cezA si englezA.
A se adresa, strada Blitnarl No. 2,
la Panduru
ggsia.
in curte.
a.
Hygieniod, Infailihild 91 Preservativ-d, -Singura care
I

4 s
a 1 leu 25 bant flaconul ar mal
; GUDRONUL GUYOT
vindeca, WA a se adAoga eeva, scurgerile vechl sa1 nol, 30 ant
de succes.:-Sei vinde In principalele farmacil din Univers.
Paris la D. I. Ferrd, farnacest 102 rue Rioholieu succesonil
La -
4,",,,,t,b;S:4 liars concentrati, a foat espart- lul Brou.
suferi twit de durerl de dintl

I
e e 4t,b; 40.5.
6>
/e.
Co

e de mitsele sai ar mal simti veun


miros - la gurit;
.

loh George, Kothe, Chimist Berlin


o) mentat en o isbanda
nari in Opts spite!. mar! din I4
,
h Paris, In contra guturatelor, I
bronlitelor, astmulul, eatarnri-
1:1

.4 lor de bron9e, bólslor biceI


Bucurestl deposit principal Dro-

0, e.4`z.6"0"
<4'.4N-4° ndulut(resie),afeetinnilor ¡Adel [14-
gheria B miss i la farmaciile F. fi in contra sezemel. Licari i vosala de industrie
. ..b ..
4,,,eto*% e q, vo- Ziirner, H. Brun & Cele, St,efan Prin compositia sa, Gudrounl din Winterthur (Elvetia)

,
4t, Pascal, F. Oberth, Ul. Theiss. La Gnyot ar proprietitile Ape! de
1.v
e ,0',;7 v ,,,,o.''''`'° .s,
b5"
ov
-Ni" last la Carol -Konya ; la Galatl la
Vasile Curtovict ; in BrAila la An-
'NJ Vichy si e mat tonic de eit acesti
api. Pentre adista sate de o *flea-
a) Liceií. 6 jum. cursuri annale, Preparatiunea.pentru stridfile de Uni.
versitate i Politechnica
, Azt#
eze é'''' oe
So

0
*.'
tp ,t4z).
ton Drummer; in Craiova la Frantz Li de ,atemae.- In timpnl eilderilor
Pohl ; In Focsant, la Albert Ora- marls' And bantnieveoepidemie,
eitate Insemnati In contra Meier a. ' b) &odd de industrie. Sectiunea technic& 3 jum. cursurl anuale. Conti.
'nuarea .de 'la clasa 3a a' gimnasiulul din Zurich. preparatitmea pentru
studille la Politechnica.
t
e,,,1e, # u Gndronul Guyot este o bilged
*". ,sz -,e) mietz ; in Botosanl -la Percetzeanu; c) &oala industriald, Sectiunea comercialh curs anual. Continuarea
: \st,
in Ploestl la N. Hogashin, ; in Ro- presarvativi sibigieniel cue rico- de-la .clasa 3-a a gimnasiulul din Zurich. Preparatiunea pentru studiul
reoe enri4i Angels.
' N- mp la J. Werner ; In Bérlad la
/I de dont ea acesti prepare-
comercial.
Cererea de c&tre scolaril locuesc in exterior se va face in eerie
t,-> SU. *e1ar1 E. Bruchner ; In Tulcea la Ra- ?, thine el s. adopt. in enrilnt ani- Pi?
la rectorat .páril la 20 Aprilie adtiogánd certificatui anual i acel de ab-
eP 4tP .'e valicu ; la Giurgim la .H. Binder; - versalminte.. zrAtinematutistiaan. solvire al scoalei ce elevul a urmat.
4P
e6 & AN 7 in Piatra la Krammer & Sohn ; ' .Examenele de admisiune pentru elevl noulal tutulor claselor vor avea
f0 '.'
.

loc, Lurd 24 Apraie de la 8 ore a. m.


,., In R. Vilcea la E. Thomas ; In °) ddeviratni Gudron Guyet este
-
o
Inceperea cursurilor, Márti 26 Aprilie
Sub hotel Fiesehi 4 la
be, % Slatina la Pfintner, .si in Aoate preparat Rue Jeoob, 19, le Pane. Dr. Robert Keller
".' ` t9'
`t/ farmaciile marl, din ,provincie. -
!31.

Tipografia Modernk Or. Luis, Strada Academiel 24

S-ar putea să vă placă și