Administratie Publica

UNIVERSITATEA DE STAT „B. P.
HASDEU” DIN CAHUL

FACULTATEA DE DREPT ŞI ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ
CATEDRA ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ
DREPTUL ADMINISTRATIV ÎN SCHEME

(suport didactic)
CAHUL 2008
Dreptul administrativ în scheme Suport didactic
CZU 342.9(084.2)
S 14
Recenzenţi:
Orlov Maria – Conferenţiar universitar, doctor în drept, USM
Belecciu Ştefan – Conferenţiar universitar, doctor în drept, Academia „Ştefan cel Mare” a MAI al RM
Acest suport didactic este destinat, în primul rând, studenţilor specialităţilor de drept şi administraţie publică, şi de asemenea pentru alte
categorii de studenţi care studiază dreptul administrativ.
Schemele incluse în acest album reflectă noţiunile elementare despre puterile statului, dreptul administrativ şi elementele dreptului
administrativ. Scopul materialului dat constă în sistematizarea şi însuşirea mai accesibilă a materiei ce ţine de dreptul administrativ. Experienţa
pedagogică demonstrează elocvent că folosirea unor astfel de scheme în procesul de instruire simplifică considerabil însuşirea cursului „Drept
administrativ”.
Suportul didactic a fost elaborat în corespundere cu Curriculum disciplinei „Drept administrativ”.
Suportul didactic a fost discutat şi recomandat spre publicare de Comisia metodico-ştiinţifică a Universităţii de Stat „B. P. Hasdeu” din Cahul
(Proces verbal nr. 4 din 15.05.2008)
DESCRIEREA CIP A CAMEREI NAŢIONALE A CĂRŢII
Saitarlî, Natalia
Dreptul administrativ în scheme / Natalia Saitarlî. –
Cahul : USC, 2008 (Tipogr. "Turnul Vechi" SRL). – 48 p.
ISBN 978-9975-9683-0-0
150 ex.
ISBN 978-9975-9683-0-0
© Natalia Saitarlî, 2008
2
CUPRINS:
Tema 1: DREPTUL ADMINISTRATIV ÎN STATUL DE DREPT.....................................................................................................................5

Noţiunea de stat şi elementele sale..............................................................................................................................................................................5
Trăsăturile caracteristice ale puterii de stat. Funcţiile statului....................................................................................................................................6
Noţiunea şi trăsăturile caracteristice ale statului de drept...........................................................................................................................................7
Separaţia puterilor în Republica Moldova...................................................................................................................................................................8
Organe ale puterii executive........................................................................................................................................................................................9
Principiile generale ale administraţiei publice..........................................................................................................................................................10
Principiile speciale ale administraţiei publice...........................................................................................................................................................11
Factorii ce determină administraţia publică contemporană.......................................................................................................................................12
Tema 2: DREPTUL ADMINISTRATIV, RAMURĂ A DREPTULUI PUBLIC.............................................................................................13

Noţiunea de drept administrativ şi trăsăturile caracteristice ale acestuia..................................................................................................................13
Legătura dreptului administrativ cu alte ramuri de drept..........................................................................................................................................14
Tema 3: ELEMENTELE DREPTULUI ADMINISTRATIV.............................................................................................................................15

Noţiunea şi trăsăturile specifice ale normelor de drept administrativ.......................................................................................................................15
Structura normelor de drept administrativ................................................................................................................................................................16
Categoriile normelor de drept administrativ.............................................................................................................................................................17
Noţiunea şi trăsăturile specifice ale raportului juridic de drept administrativ..........................................................................................................18
Elementele raportului juridic de drept administrativ.................................................................................................................................................19
Premisele raportului juridic de drept administrtaiv...................................................................................................................................................20
Categoriile raportului juridic de drept administrativ.................................................................................................................................................21
Noţiunea şi categoriile izvoarelor de drept administrativ.........................................................................................................................................22
Tema 4: ORGANIZAREA ADMINISTRATIVĂ A REPUBLICII MOLDOVA.............................................................................................23

Principiile privind organizarea administraţiei publice..............................................................................................................................................23
Organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova....................................................................................................................................24
Patrimoniul statului...................................................................................................................................................................................................25
Domeniul public al statului.......................................................................................................................................................................................26
Domeniul privat al statului........................................................................................................................................................................................27
Distincţia dintre domeniul public şi domeniul privat ale statului.............................................................................................................................28
3
Tema 5: SERVICIILE PUBLICE.............................................................................................................................................................29

Noţiunea de serviciul public şi caracterele esenţiale ale acestuia.................................................................................................................29
Principiile de bază ale serviciului public......................................................................................................................................................30
Clasificarea serviciilor publice.....................................................................................................................................................................31
Tema 6: ORGANELE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE...........................................................................................................................32

Noţiunea şi trăsăturile specifice ale organelor administraţiei publice...........................................................................................................32
Elemente componente ale organelor administraţiei publice..........................................................................................................................33
Clasificarea organelor administraţiei publice................................................................................................................................................34
Tema 7: FUNCŢIA PUBLICĂ ŞI STATUTUL JURIDIC AL FUNCŢIONARULUI PUBLIC.........................................................35

Noţiunea de funcţia publica şi trăsăturile ei caracteristice............................................................................................................................35
Principiile funcţiei publice............................................................................................................................................................................36
Noţiunea şi statutul juridic al funcţionarilor publici.....................................................................................................................................37
Forme de răspundere juridică a funcţionarilor publici..................................................................................................................................38
Tema 8: ACTELE ADMINISTRATIVE..................................................................................................................................................39

Noţiunea şi trăsăturile caracteristice ale actului administrativ......................................................................................................................39
Clasificarea actelor administrative................................................................................................................................................................40
Trăsăturile caracteristice ale actului administrativ de gestiune.....................................................................................................................41
Părţile şi obiectul contractului administrativ.................................................................................................................................................42
Trăsăturile caracteristice ale actului administrativ jurisdicţional..................................................................................................................43
Clasificarea faptelor juridice administrative.................................................................................................................................................44
Tema 9: CONTROLUL EXERCITAT ASUPRA ACTIVITĂŢII ADMINISTRAŢIEI PUBLICE...................................................45

Formele de control.........................................................................................................................................................................................45
Părţile şi obiectul acţiunii în contenciosul administrativ...............................................................................................................................46
Procedura contenciosului administrativ.........................................................................................................................................................47
Competenţa jurisdicţională şi căile de atac în contenciosul administrativ...................................................................................................48
Formele răspunderii în contenciosul administrativ.......................................................................................................................................48
4
Tema 1: DREPTUL ADMINISTRATIV ÎN STATUL DE DREPT

NOŢIUNEA DE STAT ŞI ELEMENTELE SALE
Statul este o instituţie având ca suport o grupare de oameni
aşezată pe un spaţiu delimitat, capabilă de a-şi determina singură
propria sa competenţă şi organizată în vederea exercitării unor activităţi
care pot fi grupate în funcţiile: legislativă, executivă şi jurisdicţională.
Elementele statului
Populaţia este o comunitate de Teritoriul – reprezintă spaţiul globului Puterea de stat sau suveranitatea –
oameni care locuiesc pe acelaşi pământesc delimitat prin frontiera de stat, puterea pe care statul o are de a comanda
teritoriu, vorbesc aceeaşi limbă şi au cuprinzând solul, subsolul, apele şi coloana tuturor indivizilor ce intră în compunerea
aceeaşi tradiţie culturală. aeriană deasupra solului şi a apelor, asupra populaţiei sale, unită cu aceea de a nu
cărora se exercită suveranitatea statului. recunoaşte pe teritoriul său nici o altă
voinţă venită din afară.
Elementele teritoriului
Solul, ca element Subsolul este partea scoarţei Spaţiul acvatic are două Spaţiul aerian reprezintă
principal al teritoriului, terestre, situată mai jos de stratul componenţe: coloana de aer care se află
este alcătuit din uscatul de sol şi fundul bazinelor de apă - apele interioare, cuprinzând deasupra solului şi
(pământul) aflat sub şi se întinde până la adâncimi apele râurilor, lacurilor, canalelor, spaţiului acvatic al statului,
accesibile pentru studiere şi porturilor, radelor şi băilor, asupra
Subsolulsuveranitatea
este partea statului,
scoarţei delimitată pe orizontală
valorificare geologică. Subsolul cărora statul îşi exercită
terestre, situată mai jos de locul
indiferent de stratul prin frontiere terestre,
intră în componenţa teritoriului suveranitatea deplină, cu dreptul
de sol şiunde
funduleste situat dedin
bazinelor apă fluviale şi maritime, pe
punct de vedere statului fără nici un fel de de a reglementa prin legi verticală înălţându-se până
şi se întinde până la adâncimi
îngrădire juridică internaţională, navigaţia, exploatarea şi protecţia
accesibilegeografic.
pentru studiere şi la limita inferioară a
statul fiind în drept să dispună de lor. spaţiului extraatmosferic,
valorificare geologică. Subsolul
el exclusiv şi pe deplin. - marea teritorială, porţiune limită situată aproximativ
intră în componenţa teritoriului
maritimă de o anumită lăţime ce la 100-110 km deasupra
statului fără nici un fel de
5 se întinde de-a lungul ţărmului, în nivelului mării.
îngrădire juridică internaţională,
afara limitelor apelor interioare.
statul fiind în drept să dispună de
el exclusiv şi pe deplin.
TRĂSĂTURILE CARACTERISTICE ALE PUTERII DE STAT. FUNCŢIILE STATULUI
Trăsăturile caracteristice ale puterii de stat
Este una şi indivizibilă, adică nu se pot Este inalienabilă, pentru că ea Este imprescriptibilă, pentru
concepe mai multe suveranităţi într-un singur nu poate fi înstrăinată, nici în că ea nu poate fi uzucapată de
stat, după cum nu poate exista o suveranitate parte şi nici în întregime. nimeni prin trecerea timpului.
unică într-un stat federal, pentru că
suveranitatea fiind unică, ea este şi indivizibilă,
astfel încât statele ce alcătuiesc statul federal
renunţă la o bună parte din suveranitatea lor.
Funcţiile statului
Funcţia legislativă este activitatea Funcţia executivă este activitatea Funcţia jurisdicţională este acea
statului, care are ca obiect instituirea de statului, care are ca obiect să asigure activitate, care are ca obiect soluţionarea
norme de conduită socială generale, bunul mers al serviciilor publice, cu putere de adevăr legal şi în deplină
impersonale de aplicaţie repetată şi organizarea aplicării legilor şi punerea lor independenţă, în cadrul unei proceduri
obligatorii, fiind aplicate în caz de în aplicare la cazurile concrete de către publice şi contradictorii a conflictelor
necesitate prin forţa coercitivă a statului. organele care constituie în totalitatea lor juridice, adică a acelor situaţii în care
administraţia unui stat. unul sau mai mulţi indivizi pretind în
contradictoriu cu alţii că ordinea de drept
a fost violată.
6
NOŢIUNEA ŞI TRĂSĂTURILE CARACTERISTICE ALE STATULUI DE DREPT
Statul de drept este stat în care domneşte dreptul, în care toţi sânt egali în faţa legii,
în care nimeni, nici chiar statul nu este mai presus de lege.
Trăsăturile caracteristice ale statului de drept
este fundamentat presupune executarea se prevede răspunderea sunt asigurate există o reală
pe supremaţia şi respectarea strictă reciprocă a statului şi a drepturile şi libertăţile independenţă şi
legii. a legilor de către toţi cetăţenilor, în limitele cetăţenilor. separaţie a puterilor.
(cetăţeni simpli sau legii.
funcţionari publici,
autorităţi publice
centrale sau locale
etc.).
7
SEPARAŢIA PUTERILOR ÎN REPUBLICA MOLDOVA
Puterea legislativă Puterea executivă Puterea jurisdicţională
se înfăptuieşte de este una bicefală, care se exercită de se realizează de către

Parlament. Preşedintele Republicii, ales de instanţele judecătoreşti:
Parlament, de Guvern, numit de Curtea Supremă de
Preşedintele Republicii pe baza şi Justiţie, Curţile de Apel şi
votului de încredere acordat de Judecătoriile.
Parlament, de organe de specialitate
ale administraţiei publice centrale,
precum şi de organele administraţiei
publice locale.
8
ORGANE ALE PUTERII EXECUTIVE
Preşedintele Republicii
Guvernul Administraţia publică

centrală Administraţia publică
constituie un sistem de
Organele de specialitate autorităţi bine organizat la
nivel naţional şi local, în
baza principiilor
constituţionale, care
Consiliile raionale desfăşoară (în regim de
putere publică) activităţi
îndreptate spre executare
Consiliile locale Administraţia publică legii sau organizarea
locală executării acesteia prin
emiterea de acte normative
Preşedinţii raionului subordonate legii, precum şi
prestarea de servicii publice
în interesul general al
Primarii societăţii.
legislativă
PRINCIPIILE GENERALE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE
Principiile generale sunt acele principii care stau la baza întregii activităţi
administrative a statului şi a colectivităţilor locale şi au ca scop facilitarea
realizării obiectivului fundamental de satisfacere a interesului general.
1. Principiul suveranităţii poporului;
5. Principiul colegialităţii;
2. Principiul separaţiei şi colaborării

puterilor;
6. Principiul publicităţii şi
transparenţei;
3. Principiul legalităţii;
7. Principiul priorităţii şi
garantării drepturilor persoanei
private.
4. Principiul democraţiei;
10
PRINCIPIILE SPECIALE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE
Principiile sunt reguli, formule sau idei călăuzitoare pe care se bazează

organizarea şi funcţionarea sistemului administraţiei publice.
Principiile materiale Principiile procesuale
1. Legalitatea;
1. Obligativitatea de a accepta demersurile persoanei private şi de a le
soluţiona în modul cel mai potrivit;
2. Egalitatea în faţa legii;
2. Dreptul de a fi ajutat sau asistat;
3. Respectarea scopului şi a
obiectivelor trasate de lege;
3. Promptitudinea (rapiditatea) în executare;
4. Proporţionalitatea;
4. Dreptul de a fi auzit;
5. Principiul obiectivităţii;
5. Obligativitatea autorităţii administrative de a informa persoanele
interesate despre procedura administrativă şi dreptul lor de a fi ascultate
6. Imparţialitatea; sau auzite;
7. Buna credinţă; 6. Principiul procedurii colective.
8. Transparenţa;
9. Regula de favorizare a
persoanei private.
11
FACTORII CE DETERMINĂ ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ CONTEMPORANĂ
Factorul economic Factorul geopolitic Politica internă Factorul social-cultural
sau condiţiile economice, Un mediu geopolitic Instabilitatea politica Într-o societate cu o înaltă
care influenţează în mod favorabil, atunci când internă, vrajba naţională, cultură şi conştiinţă
direct şi necruţător buna statul este înconjurat de atitudinea diferenţiată a socială, juridică, civică –
desfăşurare a procesului ţări binevoitoare, toate guvernării faţă de anumite administraţia se
de administraţie. forţele interne sunt grupări sociale (etnice, organizează şi activează în
îndreptate spre ridicarea profesionale, regionale) baza înaltelor principii de
nivelului de trai al dezorientează investitorii democraţie şi echitate
populaţiei prin colaborare şi stopează fluxul socială.
economică şi politică investiţiilor (atât străine,
reciproc avantajoasă. cât şi interne), în lipsa
cărora economia este
practic paralizată.
12
Tema 2: DREPTUL ADMINISTRATIV, RAMURĂ A DREPTULUI PUBLIC
NOŢIUNEA DE DREPT ADMINISTRATIV ŞI TRĂSĂTURILE CARACTERISTICE ALE ACESTUIA
Dreptul administrativ este ramura a dreptului public, care cuprinde totalitatea

normelor juridice ce reglementează organizarea şi activitatea organelor administraţiei publice,
raporturile dintre aceste organe şi particulari (persoane fizice sau juridice), precum şi
răspunderea şi sancţiunile aplicabile pentru nerespectarea acestor norme.
Trăsăturile caracteristice ale

dreptului administrativ
este tânăr în reglementează o nu poate fi are un pronunţat conţine norme ce se în dreptul

compa extraordina codifica caracter bazează, de administrativ, unele
raţie ră varietate t. de regulă, pe conflicte juridice,
cu de domenii, mobilit principiul apărute între organele
dreptul de la inegalităţii administraţiei publice
economie la subiectelor şi particulari se
sănătate şi raportului soluţionează de
organele proprii ale
actele administrative, forma de administraţiei publice,
activitate a organelor de regulă organe
administraţiei publice, sunt ierarhic superioare.
supuse şi controlului organelor
ce realizează atribuţiile altei
puteri în stat – puterea
judecătorească.
13
LEGĂTURA DREPTULUI ADMINISTRATIV CU ALTE RAMURI DE DREPT
Dreptul administrativ are cele mai strânse legături cu O deosebită legătură există între dreptul administrativ Dreptul administrativ are de asemenea
dreptul constituţional datorită numeroaselor norme şi cel financiar. Acesta din urmă cuprinde ansamblul legături strânse cu dreptul penal. Acesta din
constituţionale ce stabilesc principiile fundamentale de normelor privind formarea, repartizarea şi întrebuinţarea urmă este condiţionat de foarte multe ori
organizare şi funcţionare a sistemului autorităţilor fondurilor băneşti destinate necesităţilor publice. pentru a întruni componenţa infracţiunii prin
administraţiei publice şi normelor ce determină Normele dreptului financiar, fiind, de fapt, şi norme ale tragerea la răspundere administrativă şi
principalele autorităţi ale administraţiei publice, precum dreptului administrativ, contopindu-se cu acestea din sancţionare conform prevederilor Codului cu
şi raporturilor acestora din urmă cu alte autorităţi. urmă, formează legislaţia administrativ-financiară. privire la contravenţiile administrative. De
Prin normele sale, dreptul administrativ dezvoltă şi pune Deosebirea principală dintre aceste două ramuri de drept exemplu, desfăşurarea ilegală a activităţii de
în aplicare normele şi principiile dreptului constituţional constă în faptul că normele dreptului financiar întreprinzător se pedepseşte, conform art. 162
ce stau la baza organizării şi activităţii administraţiei reglementează de asemenea activitate financiară a altor al Codului cu privire la contravenţiile
publice. Această legătură se mai confirmă şi prin faptul organe şi instituţii publice. administrative, cu o sancţiune sub formă de
că dreptul constituţional reglementează activitatea Spre deosebire de dreptul administrativ, care amendă în mărime de până la 25 de salarii
nemijlocită a puterii legislative, care este o activitate de reglementează, printre altele, organizarea şi activitatea minime. Aceeaşi activitate în mod penal este
conducere superioară a societăţii, iar dreptul autorităţilor administraţiei publice cu atribuţii financiare, pedepsită numai după aplicarea sancţiunii
administrativ este o activitate de organizare a executării dreptul financiar cuprinde totalitatea normelor de drept administrative menţionate în decursul unui
şi de executare concretă a actelor puterii legislative. ce reglementează modul în care sunt realizate veniturile an.
Cu toate că aceste două ramuri se află într-o legătură bugetului de stat şi ale bugetelor locale, precum şi Diferenţa dintre aceste ramuri de drept constă
strânsă, ele nu se identifică, deoarece dreptul destinaţia cheltuielilor administraţiei de stat centrale şi în faptul că sancţiunile administrative sunt în
constituţional este ramura conducătoare a întregului bugetelor locale. Dacă dreptul administrativ fond sancţiuni pecuniare şi morale şi numai
sistem de drept din ţara noastră. De aici rezultă că reglementează organizarea şi activitatea autorităţilor în subsidiar privative de libertate, iar în
normele dreptului administrativ se conformează administraţiei publice cu atribuţii financiare, dreptul dreptul penal sancţiunile sunt în primul rând
normelor dreptului constituţional. financiar reglementează, pe de o parte, raporturile dintre privative de libertate şi apoi cele pecuniare.
Legătura acestor ramuri se mai bazează pe norme organele financiare ale statului şi contribuabili, care
juridice comune. Constituţia conţine norme ce asigură veniturile bugetului public, iar pe altă parte,
reglementează activitatea executivă, fapt ce confirmă că raporturile dintre organele financiare ale statului şi Legătura dreptului administrativ cu
în ramura dreptului administrativ figurează şi norme de celelalte organe de stat pentru obţinerea sumelor dreptul procesual civil se determină prin
ordin constituţional. Prin urmare, unele şi aceleaşi norme necesare bunei funcţionări a acestora şi, în anumite faptul că normele procesului civil
sunt cercetate de dreptul constituţional şi de dreptul cazuri, a unor agenţi economici îndreptăţiţi să primească reglementează procedura administrativă în
administrativ. subvenţii de la bugetul public. cazurile soluţionării unor litigii de ordin
administrativ. De menţionat de asemenea că
în multe cazuri normele procesuale din
În aceeaşi măsură dreptul administrativ are legătură cu Dreptul administrativ are legătură cu dreptul muncii. dreptul administrativ se completează cu cele
dreptul procesual penal. De exemplu, pentru Aceste două ramuri determină condiţiile de muncă şi ale Codului ce procedură civilă.
neexecutarea unei hotărâri judecătoreşti după aplicarea statutul funcţionarilor publici. Unele norme ale dreptului
unei sancţiuni administrative se aplică o sancţiune administrativ determină categorii speciale de funcţionari
penală determinată prin intermediul procedurii penale. care au statute speciale, iar statutul altor funcţionari
publici este determinat şi de normele dreptului muncii,
deoarece funcţionarii sunt încadraţi în câmpul muncii şi
14la categoria de salariaţi.
respectiv sunt atribuiţi
Tema 3: ELEMENTELE DREPTULUI ADMINISTRATIV
NOŢIUNEA ŞI TRĂSĂTURILE SPECIFICE ALE NORMELOR DE DREPT ADMINISTRATIV
Normele de drept administrativ reprezintă o categorie de norme (reguli) sociale,

instituite sau recunoscute de stat, general obligatorii şi impersonale a căror aplicare este
asigurată de forţa de constrângere a statutului, care stabilesc conduita subiectelor ce participă
într-o formă sau alta la înfăptuirea administraţiei publice.
Trăsăturile specifice ale normelor de

drept administrativ
reglementează raporturile
sociale care apar între organele după obiectul lor de reglementare, au un grad diferit de generalitate, se emit în baza şi în
administraţiei publice în sunt foarte variate, fiind aplicate, astfel, unele sunt vederea executării
realizarea sarcinilor puterii practic, în aproape toate obligatorii pentru toţi legilor.
executive, precum şi între aceste domeniile şi sectoarele de cetăţenii, altele sunt
organe şi particulari (persoane activitate: de la probleme de obligatorii pentru o largă
fizice sau juridice). învăţământ, sănătate, până la categorie de cetăţeni,
armată şi paza graniţelor ţării. altele la o categorie mai
mică de persoane, în
sfârşit, sunt norme de
drept administrativ care
se referă la 2-3 persoane
15
STRUCTURA NORMELOR DE DREPT ADMINISTRATIV
Din punct de vedere al structurii După structura tehnico-juridică

logico-juridice
Ipoteza prevede Dispoziţia normei arată Sancţiunea normelor de Normele dreptului

împrejurările, condiţiile în care se conduita pe care trebuie să o drept administrativ prevede administrativ sunt
aplică norma respectivă şi urmeze subiectele la care se referă. consecinţele juridice care modelate sub formă de
subiectele la care se referă. Tot în Ea este, în general, categorică, decurg din nerespectarea părţi, titluri, capitole,
ipoteză se pot include anumite imperativă, deoarece relaţiile conduitei prescrise de secţiuni, articole,
definiţii, principii, scopuri sau sociale reglementate de normele dispoziţie. În funcţie de paragrafe, alineate etc
tălmăciri ale unor termeni. Ipoteza dreptului administrativ se gradul de determinare,
normei administrativ-juridice poate desfăşoară în procesul de realizare a sancţiunile normelor de drept
fi mai detaliată şi să-şi găsească puterii de stat. După gradul de administrativ pot fi:
exprimarea în primele articole din imperativitate a dispoziţiei, determinate, relativ
cadrul dispoziţiilor generale ale normele din dreptul administrativ determinate, alternative şi
legii, sau poate fi generic înţeleasă, pot fi grupate în felul următor: cumulative.
sau desprinsă din reglementările
privitoare la organizarea şi
funcţionarea organelor Norme cu dispoziţii onerative, prin
administrative. care subiectele sunt obligate la o Norme cu dispoziţii permisive, care
După modul de determinare, anumită conduită sau prestaţie şi prevăd doar posibilitatea de a
ipoteza poate fi absolut care urmează a fi exercitate în mod acţiona sau nu, lăsând la alegerea
determinată sau relativ obligatoriu exact sau întocmai în subiectelor de drept să facă sau nu
determinată. limita prescripţiei. Acestea sunt cele anumite acţiuni. Sarcinile trasate de
mai imperative şi categorice aceste norme au de asemenea
dispoziţii, care nu se discută, ci se caracter imperativ şi obligatoriu,
Norme cu dispoziţii prohibitive,
execută şi le întâlnim în formă doar că este lăsată subiectului libera
care cuprind reguli de interzicere a
clasică în domeniul militar. alegere a căilor de realizare ale
unor acţiuni. De regulă, aceste
norme conţin şi sancţiuni, acestora.
majoritatea cărora sunt prevăzute în
Codul contravenţional.
16
CATEGORIILE NORMELOR DE DREPT ADMINISTRATIV
După obiectul După sfera de După forţa juridică După criteriul funcţiei
reglementă cuprinder dreptului
rii e administrativ
a. norme organice – ce a. norme generale – care au a. norme constituţionale; a. norme organice;

reglementează înfiinţarea, o sferă largă de aplicare, la
organizarea şi desfiinţarea un număr nedefinit de
unor autorităţi ale cazuri; b. norme stabilite prin b. norme de structurare în
administraţiei publice; lege organică sau sistem a altor
ordinară; categorii de norme
juridice;
b. norme de drept material b. norme speciale – ce
c. norme stabilite prin c. norme de garantare a
– ce reglementează reglementează numai o
decret prezidenţial; aplicării altor
drepturile şi obligaţiile anumită problemă sau se categorii de norme
subiecţilor de drept referă la o anumită categorie juridice, inclusiv
administrativ şi anume, de subiecţi. Normele d. norme constituite în
prin măsuri de
organelor ale administraţiei speciale derogă de la ordonanţele şi hotărârile
constrângere
publice sau particularilor; normele generale; Guvernului;
d. norme de apărare a
e. norme stabilite prin valorilor sociale cu
c. norme de drept procesual c. norme excepţionale – ce
actele organelor centrale caracter generic
– ce reglementează modul reglementează situaţii
de specialitate; (dar neesenţiale)
de funcţionare a autorităţilor apărute în mod excepţional pentru societate –
administraţiei publice. în timpul unor calamităţi normele
naturale, catastrofe etc. f. norme stabilite prin
Normele excepţionale actele emise de organele e. norme de contencios
derogă de la normele administraţiei publice administrativ.
generale şi cele speciale. locale.
17
NOŢIUNEA ŞI TRĂSĂTURILE SPECIFICE ALE RAPORTULUI JURIDIC ADMINISTRATIV
Raportul de drept administrativ reprezintă totalitatea raporturilor juridice care se formează în legătură cu organizarea,
funcţionarea şi activitatea autorităţilor administrative publice, şi care se nasc, se modifică şi se sting în condiţiile prevăzute de normele
dreptului administrativ.
Trăsăturile specifice ale raporturilor juridice administrative
a. Cel puţin unul din b. Subiecţii raportului c. Obiectul raportului d. De regulă, raporturile e. Raporturile juridice
subiecţii raportului juridic administrativ nu juridic administrativ este juridice administrative administrative se pot
juridic administrativ sunt egali în drepturi şi determinat de obiectul se nasc, se modifică sau naşte şi din
este un organ al obligaţii, fără deosebire activităţii organelor se sting pe baza unei producerea unor
administraţiei de faptul că aceste administraţiei publice, manifestări unilaterale evenimente ale
publice sau, în raporturi se stabilesc acele forme de realizare de voinţă, cu precizarea naturii sau din
anumite cazuri, un între un serviciu public a sarcinilor puterii că această voinţă săvârşirea unor fapte
funcţionar public; administrativ şi un executive. Sfera unilaterală se manifestă material;
particular ori între un obiectului raportului din oficiu sau la cerere.
serviciu public juridic administrativ este Se nasc din oficiu acele
administrativ ierarhic largă şi variată; raporturi juridice
superior şi un serviciu administrative care
public administrativ g. conflictele juridice
stabilesc, în temeiul unui
ierarhic interior; apărute din
act normativ, drepturi
nerespectarea
sau obligaţii, de regulă
obligaţiilor ce revin
obligaţii pentru
părţilor din acest raport,
f. O altă trăsătură a raportului juridic administrativ o particulari;
se soluţionează, de
constituie natura răspunderii pentru subiectul
regulă, de organele
raportului care nu-şi respectă obligaţiile ce-i revin
administraţiei publice.
din raportul juridic în care a devenit parte.
De la această regulă fac
Încălcarea obligaţiilor ce izvorăsc din raportul
excepţie acele conflicte
juridic administrativ atrage angajarea răspunderii
pentru care legea
administrative;
18 prevede o altă cale de
soluţionare.
ELEMENTELE RAPORTULUI JURIDIC

ADMINISTRATIV
Subiect Obiect Conţinut
Pentru subiect este caracteristic faptul că Obiectul raportului juridic administrativ Conţinutul raportului juridic
cel puţin unul din participanţii la raport îl constituie acele acţiuni sau abstenţiuni administrativ îl
trebuie să fie o autoritate administrativă, (inacţiuni) pretinse de către subiectul formează drepturile
iar celălalt poate fi atât o autoritate activ de la subiectul pasiv sau într-o şi obligaţiile
publică, cât şi un funcţionar public sau, formulare generală – conduita reciproce ale
după caz, un particular. Este imposibil de subiectelor. subiectelor
a face o enumerare completă a participante la
subiectelor (posibile) raporturilor
administrative, dar putem să le grupăm în Acţiunile sunt Abstenţiunile constituie
următoarele categorii: manifestările materiale acea stare de lucruri
a. autorităţile publice, organele şi de altă natură pe care când subiectul este
administraţiei publice, alte autorităţi ca le întreprinde subiectul. obligat să nu întreprindă
parte într-un raport de drept Ele pot fi atât licite, cît careva acţiuni sau este
administrativ); şi ilicite. obligat să acţioneze şi
b. persoanele juridice (altele decât cele nu o face (sub formă de
din punctul a); inacţiune ilicită).
c. persoanele fizice (funcţionari publici,
cetăţeni ai Republicii Moldova, cetăţeni
străini şi apatrizi).
19
PREMISELE RAPORTULUI JURIDIC ADMINISTRATIV
Pentru a exista un raport de drept administrativ sunt necesare trei premise, care mai poartă
denumirea de izvor al raportului juridic administrativ şi anume:
Subiectele de drept Norma juridică – actele normative Un act sau fapt juridic
administrativ – în care sunt stabilite Pentru satisfacerea intereselor generale ale
cum noi am drepturile şi obligaţiile, societăţii – organele administraţiei publice
stabilit mai sus, în adică conduita adoptă sau emit acte juridice (hotărâri,
mod obligatoriu (competenţa) dispoziţii, decizii, instrucţiuni etc.) şi săvârşesc
unul din participanţilor fapte administrative, în scopul naşterii,
participanţii la raportului juridic de modificării sau stingerii de raporturi juridice
raportul juridic administrative.
administrativ Faptele juridice administrative, la rândul lor, se
trebuie să fie o împart în două mari categorii şi anume:
autoritate evenimente şi acţiuni ori inacţiuni ale omului.
administrativă, iar Spre deosebire de evenimente care sunt acele
împrejurări (fapte naturale) ce se produc
independent de voinţa omului şi de care legea
leagă naşterea, modificarea sau stingerea
raporturilor juridice administrative, acţiunile
sunt fapte materiale voluntare de care legea
leagă, de asemenea, naşterea, modificarea, sau
stingerea raporturilor juridice administrative.
Din aceeaşi categorie fac parte şi inacţiunile,
adică nesăvârşirea unor fapte cerute de lege
poate să constituie izvorul unui raport juridic
administrativ, cum ar fi refuzul unui funcţionar
public de a rezolva o cerere în termenul de 30
de zile prevăzut de alin. 2 al art. 1 din Legea
contenciosului administrativ.
20
CATEGORIILE RAPORTURILOR DE DREPT ADMINISTRATIV
raporturile care se formează în cadrul sistemului raporturile juridice care se formează între
organelor administraţiei publice între persoane organele administraţiei publice şi cetăţeni,
care alcătuiesc aceste organe (funcţionarii publici), persoane fizice sau persoane juridice.
în cadrul funcţiilor pe care le ocupă sau între
diferitele organe care formează sistemul organelor
raporturile juridice raporturile de raporturile de raporturile juridice raporturile juridice raporturile juridice
de subordonare colaborare participare de subordonare de colaborare şi de utilizare a
ierarhică sau pe ierarhică participare serviciilor publice
verticală
sunt determinate în acest caz subiecţii în care, pe baza în care organele în care organele
se caracterizează prin de subiecţii aflaţi participă la competenţei pe care o au, administraţiei publice administraţiei
faptul că subiectele lui au pe picior de exercitarea unor subiectele de drept active participă alături de publice pun la
statut juridic diferit şi se egalitate şi care atribuţii pe care le pot să stabilească în mod persoane fizice sau dispoziţia
subordonează unul altuia. acţionează în transmit unui organ unilateral o conduită juridice din afara cetăţenilor, a
Aceste raporturi apar comun pentru colegial faţă de care obligatorie pentru cetăţeni, sistemului persoanelor fizice
între o autoritate publică, realizarea unui subiecţii pot fi în persoane fizice sau administraţiei publice sau juridice
pe de o parte, şi alt scop. De raport de juridice. Astfel, organele pentru realizarea unor prestaţiuni de care
subiect de drept exemplu, subordonare, de administraţiei publice, pe activităţi de interes acestea au nevoie
administrativ subordonat pregătirea exemplu, participarea baza şi în executarea legii, public pe baza unor pentru
acestei autorităţi pe de proiectului unui miniştrilor la pot obliga subiectele prevederi ale legii. În satisfacerea unor
altă parte, acesta fiind fie act administrativ, şedinţele Guvernului menţionate să facă sau nu cazul acesta alături de trebuinţe de ordin
o altă autoritate publică, sau chiar şi la emiterea să facă ceva, să dea ceva, organele administraţiei economic, social,
fie un funcţionar public. emiterea unui hotărârilor. În acest să le sancţioneze dacă nu publice participă la cultural etc.
În cadrul acestei astfel de act caz miniştrii în se comportă aşa cum le cer activitatea de
subordonări ierarhice juridic. comun formează subiectele active. organizare a executării
subiectul care are calitate Guvernul căruia îi legii şi subiecte de
de autoritate ierarhic sunt subordonaţi. drept care nu fac parte
superioară are în
din sistemul
competenţă dreptul de a
conduce, îndruma şi
controla activitatea 21
subiectelor de drept
subordonate.
NOŢIUNEA ŞI CATEGORIILE IZVOARELOR DE DREPT ADMINISTRATIV
Izvoarele dreptului administrativ sunt formele în care se exprimă normele dreptului

administrativ care nasc, modifică sau sting drepturi şi obligaţii dintr-un raport de drept
administrativ.
categoriile izvoarelor de drept administrativ
oficiale neoficiale
1. Constituţia Republicii Moldova este Legea Supremă a societăţii şi 1. Cutuma (obiceiul

statului şi constituie cel mai important izvor al dreptului, în special al juridic);
dreptului administrativ, având la bază normele de drept administrativ de
ordin constituţional cu o forţă juridică superioară;
2. Practica judecătorească
(jurisprudenţa);
2. Legea – numai cea care conţine norme de drept administrativ. De
exemplu: Legea cu privire la Guvern, Legea privind administraţia
publică locală, Codul electoral etc.; 3. Doctrina juridică.
3. Actele administrative subordonate legii care la rândul lor se

clasifică în felul următor:
a. Hotărârile b. Decretele c. Hotărârile şi

Parlamentului; Preşedintelui; ordonanţele Guvernului;
Republicii Moldova
d. Actele ministerelor şi ale altor e. Actele autorităţilor administraţiei
organe centrale ale administraţiei publice locale.
publice;
4. Actele internaţionale ca izvoare ale dreptului administrativ.
22
Tema 4: ORGANIZAREA ADMINISTRATIVĂ A REPUBLICII MOLDOVA
PRINCIPIILE PRIVIND ORGANIZAREA ADMINISTRAŢIEI PUBLICE

TERITORIALE
principiul centralizării principiul desconcentrării principiul descentralizării
Centralizarea este principiul Principiul desconcentrării este, în Principiul descentralizării presupune

fundamental al organizării administraţiei realitate, o formă a centralizării şi însă existenţa unor persoane publice
publice locale şi presupune exclusiv, constă în recunoaşterea pentru agenţii locale, desemnate de comunitatea
dependenţa organelor locale de organele statului, repartizaţi pe întregul teritoriu teritoriului, care au atribuţii proprii,
centrale. Din punct de vedere juridic, al ţării, a unei anumite puteri de intervenind direct în gestionarea şi
organele centrale sînt singurele care decizie. Practic, centralizarea există în administrarea „afacerilor” colectivităţii.
adoptă decizii aplicabile în teritoriu, iar orice moment, deoarece, pe de o parte,
autorităţile locale au doar competenţa agenţii sunt subordonaţi ierarhic puterii
executării acestora. Vreme îndelungată centrale, iar pe de altă parte, deciziile
acest sistem s-a bazat, în teritoriu, nu pe lor sunt imputabile exclusiv statului.
existenţa unor organe, în sens de
colective de funcţionari bine organizaţi,
ci pe existenţa unor simpli agenţi ai
centrului. Acest sistem a fost specific
organizării administrative din Antichitate
şi Evul Mediu; în epoca Modernă şi
Contemporană, regimurile politice
totalitare admiteau autorităţilor locale, o
putere de decizie doar în cazuri
excepţionale (calamităţi naturale).
23
ORGANIZAREA ADMINISTRATIV-TERITORIALĂ A REPUBLICII MOLDOVA
Teritoriul Republicii Moldova este organizat în
Sate (comune) Oraşe (municipii) Raioane
Satul este o unitate Oraşul este o localitate mai dezvoltată decât Raionul este o unitate
administrativă de bază, care satul din punct de vedere economic şi social- administrativ-teritorială
cuprinde populaţia rurală cultural, cu structuri edilitar-gospodăreşti, intermediară, constituită
unită prin teritoriu, condiţii industriale şi comerciale corespunzătoare, a prin lege, între stat şi
geografice, relaţii cărei populaţie în mare parte este încadrată în unităţile administrativ-
economice, social-culturale, industrie, în sfera deservirii publice şi în teritoriale de bază:
tradiţii şi obiceiuri. Două diferitele domenii de activitate intelectuală, localităţile urbane şi rurale
sau mai multe sate se pot în viaţa culturală şi politică. pe care le înglobează.
uni formând o singură Municipiul este un oraş cu un număr mare
unitate administrativ- de locuitori, organizat ca atare prin lege, cu
teritorială, numită comună. denumire şi personalitate juridică, cu o
importanţă deosebită în viaţa economică,
social-politică, cultural-artistică şi ştiinţifică
a ţării.
raioanele constituie nivelul al doilea
satele (comunele), oraşele(municipiile)
constituie primul nivel
24
PATRIMONIUL STATULUI
Statul ca orice persoană juridică are şi el un patrimoniu, care din punct de vedere juridic,
reprezintă totalitatea drepturilor şi obligaţiilor patrimoniale, şi care sunt privite ca o sumă de
valori active şi pasive, strâns legate între ele. Prin urmare, patrimoniu statului este format din
două elemente:
activ-totalitatea drepturilor pasiv-valoarea tuturor

patrimoniale. obligaţiilor patrimoniale.
Ansamblul bunurilor
(elementele active ale
patrimoniului) care aparţin
statului şi unităţilor
administrativ-teritoriale pe
parcursul evoluţiei doctrinei
juridice a fost denumite
domeniu, iar însuşi bunurile
s-au numit bunuri
domeniale. Există două
categorii de domenii:
Domeniul public al Domeniul privat al statului

statului este supus, în principiu, la
este supus la reglementări şi reguli de drept privat
procedee de drept public
25
DOMENIUL PUBLIC AL STATULUI

În sens larg, domeniul public este definit ca o totalitate de bunuri atât publice (care aparţin în mod exclusiv statului şi
unităţilor administrativ-teritoriale; obiect al proprietăţii publice), atât şi private (care aparţin particularilor, persoane fizice şi
juridice, şi care sunt obiect al proprietăţii private) ce prin natura lor ori prin intermediul dispoziţiei exprese a legii trebuie
păstrate şi transmise generaţiilor viitoare, reprezentând valori destinate uzului public sau folosirii lor în interes public, direct
sau prin intermediul unui serviciu public, şi supuse unui regim de drept public.
Excluzând din domeniul public bunurile private, se ajunge la o noţiune mai restrânsă (adecvată) a domeniului public,
care în acest sens este definit ca o totalitate (ansamblul) de bunuri care datorită naturii şi destinaţiei sale în
conformitate cu prevederile legale, alcătuiesc obiectul exclusiv al proprietăţii publice al statului şi unităţilor
administrativ-teritoriale.
Criteriile de cuprindere a bunurilor în domeniul public Clasificarea domeniului public
1. Criteriul declarării (enumerării) exprese de către lege Domeniul public de interes Domeniul public de interes
(act normativ) a bunurilor care fac parte din domeniul naţional este constituit din bunurile local reprezintă toate bunurile
public; care prin natura şi destinaţia sa publice, care conform legii sau
prezintă interes economic, social, prin natura lor sunt de uz sau
cultural, etc., nu numai pentru o interes local şi nu au fost
2. Criteriul naturii bunurilor sau destinaţiei (afectării) anumită comunitate, ci pentru declarate de interes naţional.
bunurilor uzului direct al publicului (de exemplu: pieţele, întreaga ţară. Aşa de exemplu, în Domeniul public de interes
parcurile publice, pădurile, fântânele); domeniul public de interes naţional local se divide în domeniul
se includ: bunurile prevăzute de art. public al judeţelor şi domeniul
127 al 4 din Constituţia RM., public al comunelor, oraşelor şi
3. Criteriul interesului public. Conform acestui criteriu în drumurile naţionale, porturile municipiilor. Conţinutul
domeniul public sînt incluse bunurile care deşi prin natura sa aeroporturile, clădirile Preşedinţiei, material al domeniului public
nu sunt accesibile uzului (folosinţei) direct al publicului, Parlamentului, Guvernului, local este alcătuit din terenuri şi
totuşi sunt destinate folosirii şi exploatării în cadrul unui autorităţilor publice centrale şi clădiri de interes public,
serviciu public, pentru realizarea unor activităţi în folosul autorităţilor judecătoreşti, etc., alte pieţele, reţelele stradale,
întregii societăţi (de exemplu: căile ferate, clădirile bunuri incluse în domeniul public parcurile publice, monumentele
autorităţilor de stat, clădirile şcolilor şi spitalelor, teatrele şi prin dispoziţii legale. de interes local, pădurile şi
muzeele de stat etc.). lacurile, etc.
26
DOMENIUL PRIVAT AL STATULUI
În proprietatea statului şi a unităţilor administrativ – teritoriale, alături de bunurile ce prezintă un interes general (domeniul
public), se află şi o categorie de bunuri care nu se deosebesc de bunurile particularilor şi care sunt supuse normelor de drept
comun, dacă altceva nu este prevăzut de lege (domeniu privat). Din domeniul privat fac parte:
bunurile declasate (trecute bunurile pe care statul le serie de drepturi incorporale

din domeniul public în cel dobândeşte ca orice precum dreptul de pescuit,
privat), imobilele pentru particular prin donaţii, vânat, brevetele şi mărcile
locuinţă, imobilele utilizate testamente, alte acte juridice de fabrică, acţiunile şi
de servicii publice (dacă nu (vânzare - cumpărare, părţile sociale cu care statul
sunt destinate uzului public schimb etc.) participă la formarea
sau serviciului public), capitalului social în
bunuri vacante, abandonate, societăţile comerciale
confiscate etc.
27
DISTINCŢIA DINTRE DOMENIUL PUBLIC ŞI DOMENIUL PRIVAT ALE STATULUI
După modul de administrare După destinaţia utilizării lor După modul de înstrăinare După modul de dobândire
Bunurile domeniului public se În timp ce bunurile care Dacă bunurile ce alcătuiesc Deşi, în prezent bunurile ce
consideră că nu produc fructe şi alcătuiesc domeniul public al proprietatea (domeniul) alcătuiesc atât domeniul public,
venituri decât în mod excepţional. Însă statului, comunei sau raionului publică a statului sunt cît şi domeniul privat al statului,
în cazul când aceste bunuri totuşi sunt utilizate, cum a fost arătat inalienabile cât timp au această raionului sau comunei au fost
produc fructe şi venituri, ele sunt mai sus, în interes public, calitate, pentru că, după o dobândite, potrivit legii, prin
administrate, de către instituţii publice, astfel încât oricine are dreptul anumită perioadă de folosire, hotărâri ale Guvernului sau ale
persoane juridice înfiinţate de stat sau să le folosească fie gratuit, fie exploatare ori în alte consiliilor raionale ori locale,
unităţile administrativ-teritoriale ori cu plată, ele sunt utilizate în împrejurări ele pot fi, în după caz, va trebui să observăm
pot fi concesionate (închiriate) unor scopul satisfacerii intereselor condiţiile legii, dezafectate şi că sunt deosebiri între modul de
persoane fizice sau juridice generale ale societăţii şi nu al ca urmare a dezafectării, trec dobândire a bunurilor ce formează
(particularilor), însă fără a putea să le realizării unui profit. în proprietatea privată a domeniul public al statului,
înstrăineze. După acest criteriu, deşi şi statului, cu toate consecinţele raionului sau comunei şi cele ce
La rândul său, statul şi unităţile bunurile care alcătuiesc ce decurg din aceasta, pentru alcătuiesc domeniul privat al
administrativ-teritoriale, în privinţa domeniul privat al statului, că bunurile care fac parte din acestora. Astfel, în afară de
bunurilor domeniale private se comunei sau judeţului proprietatea privată a statului investiţii din fondurile statului,
bucură de aceleaşi prerogative ca şi urmăresc satisfacerea pot fi însrăinate, în condiţiile raionului sau comunei ori ale
orice proprietar, având posibilitatea intereselor generale ale legii, contra cost sau chiar regiilor autonome care le
închirierii, concesionării şi înstrăinării societăţii, ele sunt exploatate în gratuit. administrează, bunurile ce
lor. În acest sens trebuie de menţionat scopul realizării de profit din alcătuiesc domeniul public al
că, deşi bunurile domeniului privat care să fie satisfăcute statului, raionului sau comunei
urmăresc satisfacerea intereselor interesele generale ale mai pot fi dobândite, în afară de
generale (de altfel ca şi bunurile societăţii. mijloacele comune (achiziţii,
publice), ele sunt utilizate în scopul confiscări, donaţii, legate etc.), şi
realizării de profit din care să fie prin expropriere pentru cauză de
satisfăcute aceste interese ale utilitate şi afectarea (trecerea)
societăţii. Prin urmare dacă prin bunurilor din domeniul privat, în
bunurile publice, interesele generale se timp ce bunurile ce fac parte din
satisfac în mod direct (de regulă prin domeniul privat al statului,
acces direct), atunci prin bunurile raionului sau comunei vor fi
domeniale private interesele generale dobândite potrivit regulilor de
se satisfac în mod indirect - se obţine drept civil (cumpărare, schimb,
profit, care apoi este folosit pentru donaţie ş. a.), dacă legea nu
acoperirea necesităţilor sociale. 28 dispune altfel.
Tema 5: SERVICIILE PUBLICE
NOŢIUNEA DE SERVICIUL PUBLIC ŞI CARACTERELE ESENŢIALE ALE ACESTUIA
Serviciul public înseamnă activitatea de interes public organizată sau autorizată de o

autoritate a administraţiei publice.
Caracterele esenţiale ale serviciului public
Nevoile serviciilor Gestiunea Actele juridice Serviciul public are Serviciul public este Serviciul public
publice financiar îndeplinite o oferit cuprinde reguli
ale ă a de agenţii funcţionare publicului juridice speciale
Statului, acestor serviciului regulată şi în mod care îi oferă
raionului servicii sunt acte continuă egal şi, de posibilitatea de a
sau publice e administrat atât timp regulă, în folosi procedee de
comunei supusă ive, iar cât există. mod de drept public
sunt agenţii sau gratuit, (exemplu,
satisfăcut funcţionari întrucât exproprierea pentru
i acesta este cauza de utilitate
serviciului publică, numirea
funcţionarilor
conform legii etc).
29
PRINCIIPILE DE BAZĂ ALE SERVICIULUI PUBLIC
Principiul continuităţii, Principiul adaptabilităţii, Principiul neutralităţii, care Principiul egalităţii, care este
care exprimă faptul care exprimă are semnificaţia în legătură cu
că au fost create necesitatea creării şi funcţionării precedentul şi care
pentru a desfăşura adaptării serviciului serviciilor publice exprimă faptul că
activitatea în mod public la doar pentru a servi toate persoanele
continuu, fără schimbările şi interesele generale şi interesate au acces în
întreruperi. exigenţele nu anumite interese mod egal, fără
interesului general. în avantajul unora. diferenţieri sau
discriminări la
satisfacerea unor
30
CLASIFICAREA SERVICIILOR PUBLICE
după natura lor după gradul de extensie după raporturilor cu modul de gestionare
sectorul privat
economice (industriale şi servicii naţionale; servicii monopolizate de administrarea printr-o regie

comerciale); stat; autonomă sau
printr-o instituţie
tehnico-administrative; servicii locale. servicii pe care publică;
administraţia contract de concesioanare
publică le exercită pentru punerea în
socio-culturale. în paralel cu valoare a unui bun
persoanele de proprietate
particulare publică, pentru
servicii publice exercitate de efectuarea de
persoane private lucrări publice sau
autorizate sub pentru satisfacerea
controlul unei locaţia în gestiune;
autorităţi a
administraţiei contractul civil;
contractul comercial.
31
Tema 6: ORGANELE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE

NOŢIUNEA DE ORGAN AL ADMINISTRAŢIEI PUBLICE ŞI TRĂSĂTURILE SPECIFICE ALE ORGANELOR
ADMINISTRAŢIEI PUBLICE
Prin organ al administraţiei publice se înţelege o structură organizaţională, având ca suport uman unul sau mai mulţi
agenţi, constituită pe baza legii, dotată cu mijloace materiale şi financiare potrivit legii, care are capacitate juridică şi este
investită cu componenţa necesară, pentru a putea acţiona în vederea organizării executării legii sau prestării de servicii
publice în limitele legii.
Trăsăturile specifice ale organelor administraţiei publice
activitatea organelor sunt înfiinţate prin lege

administraţiei publice are ca îşi desfăşoară sau în baza legii, fiind
obiect specific organizarea activitatea în sfera investite cu putere
realizării legii şi a actelor puterii executive. (statală), fapt ce le
normative bazate pe lege. conferă dreptul de a
folosi forţa publică a
statului pentru realizarea
sarcinilor ce le revin.
pentru că activitatea lor să nu sunt înfiinţate atât la nivel central, cât întreaga activitate a acestor
depăşească limitele puterii cu şi la nivel local, fiind dotate cu organe se desfăşoară în interesul
care au investite, actele juridice resurse umane de specialitate statului al unităţilor
pe care le emit sunt supuse (funcţionari publici), cu resursele administrative, precum şi al
controlului de legalitate de materiale şi financiare pe care le particularilor (persoane fizice şi
către stat. administrează în numele persoanei juridice).
juridice pe care o reprezintă.
32
ELEMENTE COMPONENTE ALE ORGANELOR

ADMINISTRAŢIEI PUBLICE
Personalul – elementul Mijloacele materiale şi Capacitatea juridică civilă, pe Competenţa – elementul

primordial al organului financiare – un atribut necesar care o au în calitate de unităţi de bază care constă dintr-
administraţiei publice, folosit de către funcţionari cu personalitate de drept public, un ansamblu de atribuţii
constituind forţa vie, încadraţi în acest organ pentru le este necesară pentru a intra stabilite de Constituţie şi
funcţionari sau agenţi, prin care realizarea sarcinilor ce le revin. în anumite raporturi juridice cu de alte legi prin care se
se realizează cea mai mare şi Bunurile materiale cu care sunt caracter privat. conferă drepturi şi
importantă parte din sarcinile dotate aceste organe pot obligaţii autorităţilor
ce revin sistemului constitui patrimoniul acestora, publice în vederea
administraţiei publice. dar pot aparţine şi domeniului realizării puterii publice.
public (terenurile, clădirile),
fiind puse la dispoziţia
organelor respective.
33
CLASIFICAREA ORGANELOR ADMINISTRAŢIEI PUBLICE
După natura lor După modul de formare După competenţa teritorială După competenţa materială
organe organe centrale locale organe de organe de

alese numite
unipersonale pluripersonale competenţă competenţă
(individuale) (colegiale) generală specială
În cadrul organului individual Se consideră ales organul Organele centrale sunt acele Organe de competenţă
(de conducere unipersonală) colegial sau individual organe ale statului care îşi generală – care au atribuţii
actele administrative se emit desemnat prin vot de către exercită competenţa asupra în toate domeniile şi
prin manifestarea de voinţă a corpul electoral. întregului teritoriu al statului ramurile de activitate (de
unei singure persoane Spre deosebire de cele alese, lui, iar nu numai în limitele exemplu, Guvernul,
(conducătorul, ministrul), iar în organele numite individuale uneia sau al câtorva din consiliile locale)
cazul organului colegial sau colegiale, sunt desemnate unităţile administrativ- Organe de competenţă
(Guvernul, consiliile locale) de un organ de stat teritoriale ale acestuia. Din specială – care au atribuţii
actele administrative, pentru a împuternicit în acest sens de această categorie de organe fac într-o singură ramură sau
produce efecte juridice, se Constituţie sau de lege. parte: Preşedintele, Guvernul, într-un domeniu concret de
adoptă pe cale de deliberare de Ministerele şi Servicii etc., activitate (de exemplu
un colectiv, a cărui competenţă abilitate de Constituţie şi de ministerele, Servicii,
este stabilită de lege. legi să ia măsuri obligatorii pe Birouri, Agenţii şi serviciile
tot cuprinsul ţării. desconcentrate ale
Organele locale desemnează ministerelor).
acele organe care sunt
constituite şi funcţionează în
raioane sau în diferite unităţi
administrativ - teritoriale (sate,
oraşe şi municipii).
34
Tema 7: FUNCŢIA PUBLICĂ ŞI STATUTUL FUNCŢIONARULUI PUBLIC
NOŢIUNEA DE FUNCŢIA PUBLICĂ ŞI TRĂSĂTURILE EI CARACTERISTICE
Funcţia publică înseamnă unitatea primară a autorităţii publice, care determină locul şi
rolul cetăţeanului în munca socială în sistemul serviciului public, drepturile şi obligaţiile,
exigenţele faţă de pregătirea lui profesională.
Trăsăturile caracteristice ale funcţiei publice
reprezintă un are caracter de persoana care o titularul funcţiei se nu poate constitui se ocupă prin
complex de continuit deţine găseşte, fie obiectul numire sau
atribuţii şi ate. trebuie să într-un unei alegere, în
puteri cu aibă o raport de înţelegeri condiţiile legii.
care este învestitur subordona între părţi
investită o ă legală şi re faţă de şi nu
persoană s-o instituţia poate fi
publică, fie stabilită
într-un
raport,
35
PRINCIPIILE FUNCŢIEI PUBLICE
Principiul asigurării Principiul selectării Principiul egalităţii Principiul stabilităţii

prompte şi eficiente, funcţionarilor publici şanselor de intrare şi funcţionarilor publici.
liberă de prejudecăţi, exclusiv după criteriu promovare în corpul
corupţie, abuz de putere competenţei. funcţionarilor publici.
şi presiuni politice a
tuturor activităţilor
efectuate de funcţionarii
publici.
36
NOŢIUNEA ŞI STATUTUL JURIDIC AL FUNCŢIONARILOR PUBLICI
Funcţionarul public este persoana numită sau aleasă într-o funcţie de decizie sau de
execuţie din structura unei autorităţi publice, precum şi altă persoană de drept privat asimilată
autorităţilor publice în sensul prezentei legi.
Statutul juridic al funcţionarului public
drepturile obligaţiile exigenţe restricţii cariera
Drepturile Activitatea Prescripţiile şi Pentru funcţionarii Funcţionarii publici

funcţionarului public funcţionarului public cerinţele legitime ale publici sunt prevăzute au dreptul la avansare
sunt stabilite în este supusă realizării funcţionarilor publici anumite înlesniri şi o în serviciu, dreptul la
limitele competenţiei sarcinilor care stau în sunt obligatorii responsabilitate carieră şi se bucură
organului în care el se faţa organului pentru toţi cărora ele sporită pentru de stabilitate în
află în serviciul respectiv şi poartă un sunt adresate, înfăptuirea atribuţiilor funcţie
public. caracter oficial. realizarea drepturilor sale.
şi obligaţiunilor
de serviciu ale
funcţionarilor publici
fiind garantată prin
lege.
37
FORME DE RĂSPUNDERE JURIDICĂ A

FUNCŢIONARILOR PUBLICI
penală (prevăzută de civilă (materială) administrativă

Cap. XV din Codul (prevăzută de art. 1404 din
Penal al RM) Codul Civil al RM)
administrativ-disciplinară
(aplicată doar funcţionarilor
publici în baza statutelor
disciplinare).
administrativ-
contravenţională (prevăzută
de Codul cu privire la
contravenţiile administrative).
administrativ-patriminială
(prevăzută de Legea
contenciosului administrativ
nr. 793-XIV din 10.02.2000.
38
Tema 8: ACTELE ADMINISTRATIVE
NOŢIUNEA ŞI TRĂSĂTURILE CARACTERISTICE ALE ACTULUI ADMINISTRATIV
Actul administrativ constituie o categorie de acte juridice adoptate sau emise de

autorităţile şi persoanele oficiale care îşi desfăşoară activitatea în administraţia publică, fiind o
modalitate de lucru a acestora, prin care se asigură realizarea puterii executive şi înfăptuirea
sarcinilor şi obiectivelor ce revin administraţiei publice.
Trăsăturile caracteristice ale actului

administrativ de autoritate
este o manifestare este emis sau adoptat de are un caracter este emis pentru este adopat sau emis
unilaterală de autorităţile publice obligatoriu. organizarea în forma scrisă.
voinţă juridică competente sau persoanele executării legii.
a organelor asimilate acestora.
administraţiei
trebuie să fie publicat sau nu are caracter retroactiv. nu este îndeplinit în cadrul
adus la cunoştinţa exercitării unei funcţii
persoanelor interesate. judiciare.
39
CLASIFICAREA ACTELOR ADMINISTRATIVE
după natura juridică după competenţa materială după natura efectelor după autoritatea
juridice pe care le produc care le
simple; cu caracter general; emite
acte administrative care emise de
de autoritate;
de specialitate. acordă drepturi; aparatu
de gestiune; l
acte administrative care Parlam
jurisdicţionale. constată existenţa emise de organe
unui drept. ale
după competenţa teritorială după numărul
puterii
manifestărilor de
după întinderea efectelor executi
emise de autorităţile voinţă
simple, care conţin o juridice emise de
administraţiei
singură manifestare instanţe
publice centrale;
de voinţă; normative; le
emise de autorităţile judecăt
administraţiei
complexe, care conţin două emise de
publice locale. individuale.
sau mai multe autorităţ
manifestări de i
voinţă. publice
emise de persoane de
drept privat
asimilate
autorităţilor
publice în
condiţiile
40
TRĂSĂTURILE CARACTERISTICE ALE

ACTULUI ADMINISTRATIV DE
GESTIUNE
este un acord de voinţă are un caracter oneros asigură funcţionarea particularul trebuie să
între părţi. (ambele părţi urmăresc serviciului public sau accepte unele clauze
realizarea unui interes. pune în valoare bunul reglementare.
public.
clauzele pot fi modificate soluţionarea litigiilor este

sau contractul administrativ de competenţa instanţelor
poate fi reziliat în mod de contencios
unilateral atunci cînd administrativ.
interesele publice o cer.
41
PĂRŢILE ŞI OBIECTUL CONTRACTULUI

ADMINISTRATIV
Părţile contractului Obiectul contractului

administrativ administrativ
Autoritatatea publică. administrarea şi folosirea

bunurilor proprietate
publică.
Particularii – persoane fizice
executarea lucrărilor de
sau juridice,
interes public.
cetăţeni ai
Republicii
Moldova sau prestarea de servicii publice.
activitatea funcţionarilor
publici care reiese din
relaţiile de muncă
reglementate de statutul
juridic al acestora.
42
TRĂSĂTURILE CARACTERISTICE ALE

ACTULUI ADMINISTRATIV
JURISDICŢIONAL
are un caracter strict sunt emise doar la sunt emise sau se activitatea funcţionarilor
individual. cererea părţii sau la pronunţă după procedură publici care reiese din
sesizarea organului prevăzută de legea care a relaţiile de muncă
competent. înfiinţat, în cadrul unui reglementate de statutul
organ al administraţiei juridic al acestora
publice, organul cu
atribuţii jurisdicţionale
CLASIFICAREA FAPTELOR JURIDICE ADMINISTRATIVE

43
După calitatea celui care le După legalitatea efectelor juridice

săvârşeşte, faptele juridice pe care le produc, faptele juridice
administrative se împart în: administrative se împart în:
fapte juridice administrative fapte juridice administrative

săvârşite de funcţionarii săvârşite de particulari
fapte juridice fapte juridice
publici în exercitarea (persoane fizice sau
administrative care administrative care
atribuţiilor ce le revin din juridice).
produc efecte juridice produc efecte juridice
funcţiile publice pe care le
legale (fapte juridice ilegale (fapte juridice
deţin.
administrative licite). administrative ilicite).
Faptele juridice
Faptele juridice administrative (fapte
administrative (fapte administrative) săvârşite de
administrative) săvârşite de particulari sunt acele acţiuni
funcţionari publici sunt sau inacţiuni pe care le
acele acţiuni sau inacţiuni pe săvârşesc ori, deşi sunt
care funcţionarii publici le obligaţi de lege, nu le
săvârşesc ori nu le săvârşesc săvârşesc şi de care normele
în realizarea atribuţiilor ce le de drept administrativ leagă
revin, din funcţiile publice naşterea, modificarea sau
pe care le deţin. stingerea raporturilor
juridice administrative.
Faptele juridice administrative (faptele administrative) indiferent că sunt săvârşite de funcţionarii publici sau de particulari, pot fi
licite ori ilicite. De regulă, funcţionarii publici săvârşesc fapte licite şi numai excepţional ilicite, în timp ce particularii, de regulă,
săvârşesc fapte administrative ilicite şi numai rareori licite, pentru că faptul administrativ determină naşterea, modificarea sau
stingerea unor raporturi juridice administrative (de drept administrativ) în care, cel puţin unul din subiecţii acestui raport trebuie
să fie o autoritate administrativă ori un funcţionar public al acesteia.
44
Tema 9: CONTROLUL EXERCITAT ASUPRA ACTIVITĂŢII ADMINISTRAŢIEI PUBLICE
FORMELE DE CONTROL
Controlul Parlamentar Controlul judiciar sau Controlul administrativ Controlul obştesc

contenciosul administrativ
intern general;
Controlul Parlamentar contenciosul intern
asupra administra intern specializat
activităţii tiv de
Preşedintelui ierarhic superior;
Controlul Parlamentar contenciosul financiar de gestiune
asupra administra tutela
activităţii tiv de administrativă;
plină
Controlul Parlamentar
asupra extern specializat.
сontenciosul
activităţii obiectiv;
Administraţiei
Publice prin
intermediul contenciosul
subiectiv.
PĂRŢILE ŞI OBIECTUL ACŢIUNII ÎN

45
CONTENCIOSUL ADMINISTRATIV
Părţile în contenciosul Obiectul acţiunii în

administrativ contencios
administrativ
Reclamant Pârât actul administrativ tipic şi
cele asimilate lor
persoana, inclusiv funcţionarul public, militarul, autoritatea publică

persoana cu statut militar, care se consideră sau acte tipice: decizii, acte asimilate: contractul
vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, funcţionaru ordine, regulamente. administrativ; acte
de către o autoritate publică, printr-un act l public. emise de persoane de
administrativ sau prin nesoluţionarea în drept privat care
termenul legal a unei cereri; prestează servicii
publice; acte de numire
Guvernul, Ministerul Administraţiei Publice în funcţii politice.
Locale, direcţia teritorială control administrativ a
Ministerului Administraţiei Publice Locale,
preşedintele raionului şi primarul - în condiţiile
Legii privind administraţia publică locală; nesoluţionarea unei cereri
în termenul legal.
Avocatul parlamentar, care, la sesizarea
persoanei vătămate într-un drept al său, atacă
actele administrative - în condiţiile Legii cu
privire la avocaţii parlamentari;
Instanţele de drept comun şi cele specializate, în

cazul ridicării excepţiei de ilegalitate;
alte persoane, în conformitate cu legislaţia în

vigoare.
46
PROCEDURA CONTENCIOSULUI ADMINISTRATIV
Contestarea actului
administrativ
cererea prealabilă
adresarea la organul emitent adresarea la organul ierarhic

(recurs graţios) superior (recurs
ierarhic)
acţiunea în instanţa de acţiunea directă în instanţa

contencios administrativ de contencios administrativ
47
COMPETENŢA JURISDICŢIONALĂ ŞI CĂILE DE ATAC ÎN CONTENCIOSUL ADMINISTRATIV
Căile de atac în contenciosul administrativ
recursul
(art. 397- 445 CPC)
recursul poate fi declarat:

1. de părţile şi alţi participanţi la
proces;
2. martorul, expertul, specialistul,
interpretul şi reprezentantul cu
privire la compensarea
cheltuielilor de judecată ce li se
cuvine.
FORMELE RĂSPUNDERII ÎN
CONTENCIOSUL ADMINISTRATIV
răspunderea autorităţii răspunderea funcţionarilor

publice publici
48

Administratie Publica

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Administratie Publica

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA DE STAT „B. P.

HASDEU” DIN CAHUL

DREPTUL ADMINISTRATIV ÎN SCHEME

DESCRIEREA CIP A CAMEREI NAŢIONALE A CĂRŢII

Tema 1: DREPTUL ADMINISTRATIV ÎN STATUL DE DREPT.....................................................................................................................5

Tema 2: DREPTUL ADMINISTRATIV, RAMURĂ A DREPTULUI PUBLIC.............................................................................................13

Tema 3: ELEMENTELE DREPTULUI ADMINISTRATIV.............................................................................................................................15

Tema 4: ORGANIZAREA ADMINISTRATIVĂ A REPUBLICII MOLDOVA.............................................................................................23

Tema 5: SERVICIILE PUBLICE.............................................................................................................................................................29

Tema 6: ORGANELE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE...........................................................................................................................32

Tema 7: FUNCŢIA PUBLICĂ ŞI STATUTUL JURIDIC AL FUNCŢIONARULUI PUBLIC.........................................................35

Tema 8: ACTELE ADMINISTRATIVE..................................................................................................................................................39

Tema 9: CONTROLUL EXERCITAT ASUPRA ACTIVITĂŢII ADMINISTRAŢIEI PUBLICE...................................................45

Tema 1: DREPTUL ADMINISTRATIV ÎN STATUL DE DREPT

TRĂSĂTURILE CARACTERISTICE ALE PUTERII DE STAT. FUNCŢIILE STATULUI

Trăsăturile caracteristice ale puterii de stat

NOŢIUNEA ŞI TRĂSĂTURILE CARACTERISTICE ALE STATULUI DE DREPT

Trăsăturile caracteristice ale statului de drept

SEPARAŢIA PUTERILOR ÎN REPUBLICA MOLDOVA

Puterea legislativă Puterea executivă Puterea jurisdicţională

se înfăptuieşte de este una bicefală, care se exercită de se realizează de către

ORGANE ALE PUTERII EXECUTIVE

Guvernul Administraţia publică

PRINCIPIILE GENERALE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE

1. Principiul suveranităţii poporului;

2. Principiul separaţiei şi colaborării

PRINCIPIILE SPECIALE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE

Principiile sunt reguli, formule sau idei călăuzitoare pe care se bazează

Principiile materiale Principiile procesuale

7. Buna credinţă; 6. Principiul procedurii colective.

FACTORII CE DETERMINĂ ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ CONTEMPORANĂ

Factorul economic Factorul geopolitic Politica internă Factorul social-cultural

Tema 2: DREPTUL ADMINISTRATIV, RAMURĂ A DREPTULUI PUBLIC

NOŢIUNEA DE DREPT ADMINISTRATIV ŞI TRĂSĂTURILE CARACTERISTICE ALE ACESTUIA

Dreptul administrativ este ramura a dreptului public, care cuprinde totalitatea

Trăsăturile caracteristice ale

este tânăr în reglementează o nu poate fi are un pronunţat conţine norme ce se în dreptul

LEGĂTURA DREPTULUI ADMINISTRATIV CU ALTE RAMURI DE DREPT

Tema 3: ELEMENTELE DREPTULUI ADMINISTRATIV

NOŢIUNEA ŞI TRĂSĂTURILE SPECIFICE ALE NORMELOR DE DREPT ADMINISTRATIV

Normele de drept administrativ reprezintă o categorie de norme (reguli) sociale,

Trăsăturile specifice ale normelor de

STRUCTURA NORMELOR DE DREPT ADMINISTRATIV

Din punct de vedere al structurii După structura tehnico-juridică

Ipoteza prevede Dispoziţia normei arată Sancţiunea normelor de Normele dreptului

CATEGORIILE NORMELOR DE DREPT ADMINISTRATIV

a. norme organice – ce a. norme generale – care au a. norme constituţionale; a. norme organice;

NOŢIUNEA ŞI TRĂSĂTURILE SPECIFICE ALE RAPORTULUI JURIDIC ADMINISTRATIV

Trăsăturile specifice ale raporturilor juridice administrative

ELEMENTELE RAPORTULUI JURIDIC

Subiect Obiect Conţinut

PREMISELE RAPORTULUI JURIDIC ADMINISTRATIV

CATEGORIILE RAPORTURILOR DE DREPT ADMINISTRATIV

NOŢIUNEA ŞI CATEGORIILE IZVOARELOR DE DREPT ADMINISTRATIV

Izvoarele dreptului administrativ sunt formele în care se exprimă normele dreptului

categoriile izvoarelor de drept administrativ

1. Constituţia Republicii Moldova este Legea Supremă a societăţii şi 1. Cutuma (obiceiul

3. Actele administrative subordonate legii care la rândul lor se

a. Hotărârile b. Decretele c. Hotărârile şi

4. Actele internaţionale ca izvoare ale dreptului administrativ.

Tema 4: ORGANIZAREA ADMINISTRATIVĂ A REPUBLICII MOLDOVA

PRINCIPIILE PRIVIND ORGANIZAREA ADMINISTRAŢIEI PUBLICE

principiul centralizării principiul desconcentrării principiul descentralizării