Sunteți pe pagina 1din 4

Protocol de examinare a glandei mamare

Particularităţile screeningului pentru depistarea patologiei glandei mamare.

Scopul screening-ului este depistarea oricărei formaţiuni nodoze în glanda mamară sau a
devierilor de la normă în ce priveşte forma glandei mamare, arhitectonica reţelei vaselor
subcutanate, poziţia mamelonului etc. Scopul final al screening-ului pentru procese benigne ale
glandei mamare este tratamentul optim şi profilaxia malignizării .

Metodele tradiţionale de depistare precoce ale CGM includ:

1. Screeningul: - Clinic,

- Instrumental: USG,

Mamografia.

2. Autocontrolul glandelor mamare.

Medicul de familie e principala persoana în depistarea CGM, el aplică screeningul clinic şi


familiarizează femeile cu metoda autocontrolului glandelor mamare.

Screeningul clinic – este investigaţia clinică a glandelor mamare şi ganglionilor limfatici axilari.

 Se efectuează de medicul de familie o dată în an;


 la toate persoanele feminine cu vârsta  18 de ani;
 data efectuării şi rezultatul se înscriu în fişa ambulatorie a femeii.
 La depistarea oricării patologii (umbilicarea pielii, retracţia mamelonului, formaţiuni
nodoze, tumori, mărirea ganglionilor limfatici axilari) îndreaptă bolnava la consultaţia
oncologului raional.
Metodele de screening pentru depistarea precoce a patologiei oncologice a glandei mamare la etapa
medicinii primare

Vârsta femeii Tipul investigaţiei


Clinica USG Mamografie
< 35 ani Anual anual Nu se face
35-49 ani anual In lipsa O data la 3 ani
mamografului Autocontrol lunar
50-64 ani anual In lipsa anual
mamografului
65 si mai mult Anual numai la numai la
depistarea depistarea
patologiei clinice patologiei clinice

Efectuarea examenului clinic al sânilor se plaseaza in perioada postmenstruală când


densitatea glandulară scade , în unele cazuri după un tratament progresiv sau de reducere
a congestiei.

Examinarea clinică se efectuează cu:

- bolnava dezbrăcată până la brâu

- la lumina

- se examinează glandele mamare și ariile ganglionare

-pozitii de examinare : în ortostatism cu bratele pe laturile corpului (din fata si din


profil)

In ortostatism cu bratele ridicate deasupra capului (din fata si din


profil)

In ortostatism cu bratele pe solduri (din fata si din profil)

In ortostatism cu bratele pe solduri incordind muscii pectorali (din


fata si din profil)

In ortostatism,pacienta aplecata inainte, cu bratele in jos

In decubit dorsal cu bratele pe linga corp si cu bratele ridicate

Inspecţia poate decela trei categorii de semne:

-modificări ale volumului mamar ;


-anomalii tegumentare , mamelonare ;
-ulceraţii , semne inflamatorii , echimoze , cicatrici .

Inspecția se efectuează din fata sau din profil si se apreciază:

- anomalii congenitale: amastia, athelia, polimastia, polithelia


- anomalii cistigate: atrofia, hipertrofiile

- fisuri, ragade mamelonare, alăptare,

- eczeme rebele, b. Paget

- anomalii ale mamelonului: aplatizarea, ombilicarea, invaginarea

- scurgerea mamelonara: sânge, lapte, puroi

Scurgerea mamelonara: sanguinolenta- suspecția tumora intracanaliculara- maligna!!!

Ombilicarea, retractia mamelonara- tumora din vecinatatea mamelonului

Tegumentele – semnul cojii de portocala, semnul capitonajului- cel mai timpuriu

- lez.inflamatorii- semne celsiene

- neoplazii- eroziuni si necroze cutanate

Palparea va incepe cu sânul sănătos , se face progresiv cu degetele apropiate ( mâna plată )
exercitând o presiune uşoară incepând de la nivelul complexului areolo-mamelonar ,
circular spre periferie . Pielea va fi mobilizată în raport cu glanda in zona aflată in raport cu
o eventuală tumoră .
In cazul sânilor voluminoşi glanda va fi ridicată de pe planul muşchilor pectorali pentru
a se putea palpa in toată grosimea .

Existenţa unor formaţiuni obligă la precizarea următoarelor caractere:

¤ localizarea : se face in unul din cele patru cadrane , zona areolo-mamelonară sau una
din prelungirile glandei ( axilă , subclaviculă ) ;
¤ dimensiunea : limitele mai mult sau mai puţin precise , uneori greu de apreciat ;
¤ consistenţa : moale , elastică , fermă , dură sau glandulară ;
¤ mobilitatea : in raport cu pielea şi planurile profunde ;
¤ sensibilitatea .
In cazul scurgerilor mamelonare vor fi precizate :
¤ culoarea : galben , maro , verzui , cenuşiu ;
¤ aspectul : seros , apos , lactescent , sanghinolent ;
¤ uşurinţa cu care se produce : spontan sau indus ;
¤ zona la nivelul căreia presiunea provoacă scurgerea ;
¤ posibila asociere a unei formaţiuni tumorale .

Palparea ariilor ganglionare ( axilă , supra şi subclaviculară ) se poate realiza pacienta


fiind in picioare cu braţele flectate in articulaţia cotului ( sau cu umerii pe mâinile
examinatorului ) sau in decubit dorsal, braţele in lungul corpului . Ridicarea umerilor
favorizează palparea regiunii supraclaviculare .
Eventualele adenopatii trebuie caracterizate prin : localizare , mărime , număr ,
consistenţă , mobilitatea pe straturile subiacente .
Elementele clinice care conturează suspiciunea de invadare ganglionară : diametre
egale sau mai mici de 1 cm , duritatea , neregularitatea , fixarea , ganglioni multipli sau
grupaţi .
Adenopatiile supraclaviculare sunt de regulă patologice . O tumoră de
dimensiuni mai mari poate fi suspectată de malignitatea in lipsa adenopatiilor .