Aderarea României la Uniunea Europeană.

Analiză asupra
criteriilor de natură economică
Evoluția istorică a statelor europene în planul relațiilor internaționale este una
remarcabilă și spectaculoasă în același timp. Schimbarea radicală a acțiunilor foștilor adversari
din nenumăratele războaie purtate pe acest continent nu s-a realizat cu ușurință.
Drumul pe care Europa l-a parcurs de la primele Comunități Europene ( Comunitatea
Europeană a Cărbunelui și Oțelului, Comunitatea Economică Europeană și Comunitatea
Europeană a Energiei Atomice ) la Uniunea Europeană de astăzi a fost unul plin de atât de
reușite, cât și de eșecuri.
În prezent, Uniunea Europeană numără 28 de state1 ce s-au alăturat celor 6 țări ce au pus
baezele Comunitatior Europene ( Franța, Germania, Italia, Olanda, Belgia și Luxemburg ) în
valuri de extindere succesive:
- 1973: Danemarca, Irlanda și Marea Britanie;
- 1981: Grecia;
- 1986: Portugalia și Spania;
- 1995: Austria, Finlanda și Suedia;
- 2004: Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Republica Cehă, Slovacia, Slovenia și
Ungaria;
- 2007: Bulgaria și România.2
-2013: Croația.
În ceea ce privește relațiile de natură economică dintre România și Comunitățile
Europene datează încă din anul 1980, când a fost încheiat un Acord Comercial. Acesta a fost
ulterior suspendat din cuza încălcărilor drepturilor omului făcute de regimul comunist în
România.
Căderea comunismului din anul 1989 a avut un impact decisiv în planul relațiilor
economice și comerciale dintre statele din Europa de vest și cele din Europa de est, state ce și-au
manifestat interesul de a adera la Uniunea Europeană.
Astfel, în anul 1990 a fost semnat un Acord de comerț și cooperare ce marcheazăƒ
reluarea relațiilor dintre România și Uniunea Europeanăƒ .

1
http://europa.eu/about-eu/countries/index_ro.htm

2
Aderarea României si Bulgariei in 2007 nu constituie un val de aderare distinct, fiind o continuare a
celui de-al cincilea, început in 2004.
 Prin tratatul de la Maastricht ( semnat la 7 februarie 1992 și intrat în vigoare în 1993) se
recunoaște posibilitatea statelor europene de a adera și de a fi acceptate în măsura în care se
respectă un set de valori impus prin tratat.
Cu prilejul reuniunii Consiliului European de la Copenhaga, au fost stabilite anumite
criterii pe care statele ce doreau aderarea trebuiau să le îndeplinească: criteriul politic, criteriul
economic și criteriul aquis-ului comunitar.
Îndeplinirea criteriului politic reprezintă o condiție pentru deschiderea negocierilor de
aderare, această decizie fiind luată în Consiliul European și presupune existența unor instituții
stabile care să garanteze democrația, statul de drept, respectarea drepturilor omului și protecția
minorităților. Îndeplinirea celorlalte criterii este monitorizată apoi de către Comisia Europeană,
iar rezultatul acestei monitorizări este prezentat în Rapoartele de Țară.
Etapele procesului de aderare prin raportare la sitiuația României
O prima etapă ce trebuie parcursă pentru realizarea aderării la Uniunea Europeană constă
în depunerea unei cereri de aderare la Consiliul UE. Statele care depun o astfle de cerere căpăta
statutul de “state solicitante”3. România a depus o astfel de cerere în anul 1995.
Comisia Europeană publică apoi o opinie referitoare la aceasta, iar Parlamentul
European trebuie, conform procedurilor, să dea avizul conform. Opinia referitoare la cu privire la
cererea României de aderare la Uniunea Europeană a fost publicată la data de 15 iulie 1997 în
pachetul Agenda 2000.
În cazul în care opinia Comisiei este pozitivă, Consiliul decide, prin vot în unanimitate,
dacă i se acordă țării respective statutul de țară candidată și, nu neapărat la aceeași dată, are loc
deschiderea negocierilor de aderare. Decizia de deschidere a negocierilor a fost luată în Consiliul
European de la Helsinki, în decembrie 1999,în cazul României, iar deschiderea oficială a
negocierilor a avut loc în februarie 2000, România căpătând astle statutul de țară candidată.
Analiza compatibilității legislației respectivului stat candidat cu acquis-ul comunitar,
reprezintă prima etapă a negocierilor și poartă denumirea de a “screening”. Procesul de negociere
debutează prin publicarea raportului de screening.
Procesul de negociere presupune practic adoptarea de către statul ce dorește aderarea a
unor norme similare celor eruropene și prezentarea unor programe complexe cu privire la
adoptarea întregului aquis din domeniu.
Negocierile se poartă pe capitole și sunt deschise în momentul în care Uniunea
Europeană consideră că statul candidat a atins un nivel minim necesar al adoptării legislației
europene într-un anumit domeniu.

3
http://ec.europa.eu/romania/documents/eu_romania/tema_25.pdf
 Pentru fiecare capitol, statul candidat depune un document de poziţie. Consiliul adoptă
apoi, în baza propunerii Comisiei, o poziţie comună care permite deschiderea capitolului
respectiv.
În momentul în care se ajunge la o poziție comună în cadrul unui capitol de negociere
inter Uniunea Europeană și respectivul stat candidat, atunci capitolul este considerat închis
provizoriu. Niciun capitol de negociere nu este considerat a fi definitiv închis pănă în momentul
în care toate capitolele sunt finalizate. Se pot stabili de comun acord anumite aranjamente de
tranziție ceconfera statelor canidateo perioadă de grație pentru adoptarea unor norme comune.
Rezultatele negocierilor pentru toate capitolele sunt incluse, după încheierea acestora,
într-un proiect de Tratat de Aderare, convenit între Consiliu și statul în curs de aderare. România
a încheiat negocierile de aderare în decembrie 2004.
Statele în curs de aderare au beneficii speciale. Ele sunt informate cu privire la legislația
comunitară printr-o procedură specială de informare și comunicare și pot, astfel, face comentarii
referitor la propunerile legislative. În plus, statele în curs de aderare au statut de observator în
toate organismele importante ale Uniunii Europene.
Statutul de stat observator presupune că acestea au dreptul de a lua cuvântul, dar nu au
drept de vot.
După consultarea Comisiei și după primirea avizului conform al Parlamentului
European, Tratatul este semnat de către Statele Membre și statul în curs de aderare. Pentru că
aderarea să aibă loc la data mentionată în tratat (dată la care acesta intră în vigoare), tratatul
trebuie ratificat de către toate statele semnatare. În unele state ratificarea se face prin vot în
parlamentul național, pe când în altele se organizează referendum.
Aderarea României a fost aprobată în Parlamentul European pe 13 aprilie 2005. S-au
înregistrat 497 de voturi pentru și 93 împotrivă. Tratatul de Aderare a Bulgariei și României la
Uniunea Europeană a fost semnat pe 25 aprilie 2005, la Luxemburg.
Analiza criteriilor de aderare prin raportare la situația Romaniei
Conform art. 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană: Uniunea se întemeiază pe
valorile respectării demnitătii umane, libertății, democrației, egalitătii, statului de drept, precum
și pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minoritătilor.
Aceste valori sunt comune statelor membre într-o societate caracterizată prin pluralism,
nediscriminare, tolerantă, justiție, solidaritate și egalitate între femei și bărbati.
Trebuie reamintit și articolul 49 al aceluiași tratat:
Orice stat european care respectă valorile prevăzute la articolul 2 și care se angajează să le
promoveze poate solicita să devină membru al Uniunii. Parlamentul European și parlamentele
naționale sunt informate cu privire la această cerere. Statul solicitant adresează cererea sa
Consiliului, care se pronuntă în unanimitate după consultarea Comisiei și după aprobarea
 Parlamentului European, care se pronunță cu majoritatea membrilor din care este
constituit. Criteriile de eligibilitate aprobate de Consiliul European se iau în considerare.
Condițiile admiterii și adaptările impuse de aceasta tratatelor pe care se întemeiază Uniunea fac
obiectul unui acord între statele membre și statul solicitant. Acest acord se supune ratificării de
către toate statele contractante, în conformitate cu normele lor constituționale.

Așadar, este clar menționat că pentru a deveni stat membru al Uniunii Europene trebuie
îndeplinite anumite condiții(criteriile de la Copenhaga) care se vor analiză individual ținându-se
seamă de contextul economic, social și istoric al fiecărui stat în parte.

În decembrie 1993 Consiliul European de la Copenhaga a stabilit criteriile ce urmau să

stea la bază oricărei aderări viitoare a unor state membre:
a) Instituții care să garanteze democrația, statul de drept, drepturile omului, respectarea și
protecția minorităților;
b) O economie de piață funcțională,
c) Capacitatea de a-și asumă obligațiile de stat membru și de a adera la obiectivele
uniunii politice, economice și monetare.

În 1995, Consiliul European de la Madrid a adus clarificări suplimentare – o ţară

candidată trebuie, totodată, să fie capabilă să pună în practică regulile şi procedurile comunitare.
Aderarea presupune, de asemenea, ca ţara candidată să dispună de condiţiile necesare pentru
integrarea sa, prin adaptarea structurilor sale administrative.4

Din analiza acestor criteri reies urmatoarele categorii de conditii ce trebuie îndeplinite
pentru ca un stat sa poată adera la UE:

a. Condiții de natură politică

Statul care dorește să adere la Uniune trebuie să fie un stat de drept în care să existe o
democrație de tip pluripartid. În cazul României au fost analizate în amănunt problemă
minorităților naționale și situația copiilor instituționalizați.
b. Condiții de natură militară
Statul în cauza trebuie să fie nu numai consummator de securitate, ci și furnizor de
securitate.
c. Condiții de natură juridică
Statul care dorește să adere trebuie să-și asume responsabilitatea de a garanta prioritatea,
aplicarea directă și imediată a normelor dreptului Uniunii Europene în raport cu dreptul intern.
d. Condiții de natură economică
Există criteriile de convergență stabilite prin tratatul de la Maastricht în anul 1993 care
stabilesc condiții clare economice:
a) Rata inflaţiei de cel mult 1,5 puncte procentuale peste media primelor
trei state membre cu cele mai bune performanţe privind stabilitatea
preţurilor;

b) Rata dobânzii nominale pe termen lung să nu depăşească cu mai mult

de 2 puncte procentuale media ratei dobânzii în primele trei state
4
http://ec.europa.eu/romania/news/articole_si_dialoguri/070411_extindere_ro.htm
membre cu cele mai bune performanţe în domeniul stabilităţii
preţurilor;

c) Deficitul bugetar să nu depăşească 3% din PIB;

d) Ponderea datoriei publice în PIB să nu fie mai mare de 60%;

e) Marjele de fluctuaţie trebuie să corespundă marjelor stabilite prin

Sistemul Monetar European – în limita a ±15% în ultimii doi ani premergători examinării
(în fapt în negocierile tehnice marja de fluctuaţie acceptată de Comisia Europeană este de
+15%/-2,25%).

Aceste condiții asigură existența unei economii de piață funcționale, capabilă să facă față
presiunilor competitive și forțelor de piață din cadrul UE.

România este considerată a avea o economie de piață funcțională. Cu toate acestea ea are
o capacitate destul de redusă în fața forțelor economice ale celorlalte state membre.

Pentru a se consolida și menține îndeplinirea condițiilor economice și a se apropia de o

piață competitivă în anul 2005 în România au fost realizate reforme macroeconomice.

Un exemplu în acest sens a fost introducerea cotei unice de impozitare de 16%, precum
și strategia de fixare a unui precent al inflației stabilit de Banca Națională a României. Deşi BNR
a reuşit în 2004 să reducă rata inflaţiei la un nivel cu o singură cifră (9,3%), în anul 2005
procesul de dezinflaţie şi-a încetinit viteza. Astfel ţinta de inflaţie a fost depăşită cu 0,1 puncte
procentuale, atingându-se o rată a inflaţiei de 8,6%.5

La începutul lunii mai 2006, Fondul Monetar Internaţional şi-a exprimat îngrijorarea cu
privire la derapajele politicilor economice aşteptate să continue în acest an. La numai o
săptămână, Comisia Europeană publică prognoza de primăvară ce confirmă analiza FMI.
Ambele analize confirmai falimentul politicilor economice adoptate în perioada respectiva. O
schita a iesirii din periferie

În ceea ce priveste nivelul ratei, in aprilie 2005 s-au lansat primele emisiuni de
obligaţiuni cu scadenţa la zece ani care au avut o dobanda de 6,75%. Deficitul bugetar a fost in
anul 2005 de 0,8%, fapt ce s-a datorat cotei unice de impozitare.

Gradul de îndatorire al statului trebuie analizat si din perpectiva istorica. Datorita

contextului in care ne-am aflat si politicii comuniste in anul revoluției, ‘89, Romania nu mai avea
nicio datorie externă, existand chiar drepturi de creanță ce urmau a fi încasate in viitor. În 2005
ponderea datoriei publice ajunsese de 15%. Al cincilea criteriu de convergenţă nominală,
stabilitatea cursului de schimb, depinde de îndeplinirea criteriului privind rata inflaţiei.6

5
Romania in Uniunea Europeana. Potential de convergenta, prof. univ Marin Dinu, Lect. univ. dr. Cristian Socol
6
idem
 Atunci când se analizează ideea de convergență cu Uniunea Europeană trebuie înțeles că
o astfel de convergență la nivel de condiții nominale este mult mai ușor de atins decât o
convergență reală, la care vom ajunge cu mult mai greu, urmărindu-se în cazul celei de-a doua o
armonizare a economiilor statelor membre.

Conform obiectivelor urmărite în pregătirea pentru aderarea la Uniunea Europeană,

Banca Naţională a României a acţionat în concordanţă cu demersurile susţinute ale României
privind adaptarea economiei româneşti la cerinţele comunitare. Astfel, BNR a urmărit în
permanenţă: (i) armonizarea legislaţiei bancare româneşti cu cea comunitară şi (ii) întărirea
capacităţii sale instituţionale.

Analiza criteriilor economice din perspectiva Romaniei

In anul 1974, România a semnat cu C.E.E.1 Acordul cu privire la Sistemul Generalizat de

Preferinţe Vamale, fiind primul stat comunist din Europa care semna un astfel de tratat.În anul
1980, România a semnat cu C.E.E. Acordul privind Comerţul cu Produse Industriale, prin care a
fost creată Comisia Mixtă România - C.E.E. Negocierile pentru semnarea acordului de asociere
au al Romaniei la UE au inceput inca din anul 1993. Țările foste comuniste au fost nevoite să
aplice strategii economice de preaderare pe termen mediu. În anul 1995, doi ani mai târziu, a
intrat în vigoare Acordul de Asociere al României la Uniunea Europeană7.

În ceea ce privește aderarea României și îndeplinirii criteriilor economice stabilite trebuie

menționat că s-au realizat numeroase progrese prin desfășurarea etapelor aderării, însă au existat,
în aceeași măsură și tendințe greșite care au fost urmate în fazele de început.

Vom aminti în lucrarea de față doar una dintre greșelile strategice ale României, urmând
să ne anexăm pe îndeplinirea criteriilor și pe evoluția economică a țării realizate în vederea
aderării. Astfel, amintim ipoteza aplicată inițial care consacra că economiile în tranziție și
economiile de piață dezvoltate sunt identic structurate.Tranziţia economică s-a dovedit a fi un
fenomen mult mai complex decât se credea la început. Teoria economică aplicabilă ţărilor
dezvoltate nu a fost relevantă pentru România.

Deciziile de politici economice fundamentate pe modele teoretice construite pentru ţările

cu economie de piaţă dezvoltată nu trebuiau aplicate întocmai în România. Specificitatea
problemelor economice era evidentă, iar soluţiile trebuiau căutate şi găsite după alţi algoritmi
decât într-o economie de piaţă matura. Creşterea economică fundamentată în ţările dezvoltate
este diferită de creşterea economică din ţările în tranziţie, care este o creştere de recuperare mai
înainte de a fi o creştere economică sustenabilă. 8

Negocierea anumitor capitole ce țin de domeniul economic în etapele de aderare ale

României ar putea face domeniul unui tratat, așadar, ne vom axă pe două teme negociate ce vor
fi analizate în amănunt:

7
Revista de drept a Universitatii din Alba Iulia- articolul ,,Aspecte privind aderarea Romaniei la UE”, Padurean
Cornelia si Luca Petru
8
Articolul ,,Intrarea Romaniei in a doua modernitate. Potentialul de convergenta”- Marin Dinu, Cristian Socol
a) libera circulație a serviciilor
b) libera circulație a capitalurilor

Libera circulatie a serviciilor

Referitor la domeniul serviciilor financiare, acquis-ul stabileşte cerinţele minime pentru

diferite tipuri de instituţii în scopul creării unor standarde bazate pe următoarele principii: (i)
armonizarea minimală a condiţiilor de autorizare şi a reglementărilor prudenţiale; (ii) autorizaţia
unică şi exercitarea supravegherii de către autoritatea compenentă din statul de origine şi, (iii)
recunoaşterea reciprocă a criteriilor naţionale de supraveghere9.

Negocierile deschise cu ocazia Conferintei Interguvernamentale de la data de 20

decembrie 2002 asupra capitolului 3-libera circulatie a serviciilor- urmau a fi inchise provizoriu
abia pe data de 23 septembrie 2004, astfel fiind evidenta complexitatea intregului proces de
indeplinire a unor standarde economice de catre piata interna a Romaniei.

Printre etapele importante in cadrul acestei negociere a fost completarea si modificarea

legii nr. 58/1998 privind activitatea economica, precum si eliminarea barierele referitoare la
cetăţenia conducătorilor şi a administratorilor şi la naţionalitatea auditorilor, în avans faţă de
calendarul stabilit iniţial, respectiv termenul de decembrie 2006.

În scopul armonizării cadrului legislativ aferent activităţii bancare cu dispoziţiile

comunitare în materie, au fost emise, o serie de noi acte normative. (Ordonanţa nr. 9/22.01.2004
privind unele contracte de garanţie financiară, Ordonanţa nr. 10/22.01.2004 privind procedura
reorganizării judiciare şi a falimentului instituţiilor de credit)10

Libera circulație a capitalutilor

Articolul 56 din Tratatul privind înfiinţarea Comunităţii Europene interzice orice

restricţie privind circulaţia capitalului între statele membre sau între statele membre şi terţe ţări.
Cu toate acestea, statele membre pot menţine unele restricţii în relaţiile cu ţările din afara UE.11

Important este ce se întelege prin sintagma de circulație a capitalurilor care va fi

interpretată într-un mod extensiv și va cuprinde atat plați sau transferuri de bani în exterior, cat si
alte tanzacții ce permit transferul dreptului de proprietate.

Așadar, de exemplu in cazul tranzacţiilor de cont curent şi de cont de capital a trebuit sa

fie respectate urmatoarele principii: (i) intrările înaintea ieşirilor; (ii) fluxurile pe termen mediu şi
lung înaintea celor pe termen scurt; (iii) investiţiile directe înaintea celor de portofoliu; (iv)
respectarea secvenţei bănci - întreprinderi - populaţie.12

9
http://www.bnr.ro/Capitolul-3---Libera-circulatie-a-serviciilor-1255.aspx
10
idem
11
http://www.bnr.ro/Capitolul-4---Libera-circulatie-a-capitalurilor-1256.aspx
12
idem
 În ceea ce privește celelalte capitole de negociere, menționam că România a acceptat în
întregime legislația comunitară vizând relațiile economice externe și consideră că va fi capabilă
să o implementeze în totalitate la momentul aderării. Astfel urmau să fie aplicate următoarele
elemente ale politicii comerciale comune:
-tariful vamal comun;
-schema de preferințe generalizate (SGP) a UE;
-măsurile de apărare comercială;
-acordurile preferențiale comerciale și de cooperare încheiate cu țările terțe.

Este vorba de negocierile la Capitolul 26 - Relatii externe au fost deschise și închise

provizoriu în cadrul Conferinței de Aderare România la UE din 14 iunie 2000.13

Efectele economice ce au urmat aderarii la UE a Romaniei

După ce au fost analizate criteriile economice pentru aderarea României la UE intervine

următoarea întrebare: Care sunt consecințele aderării României la UE după îndeplinirea
condițiilor necesare? Care va fi evoluția României din acest punct de vedere odată ce aquisu-ul
comunitar a fost armonizat cu dreptul intern?

Intrarea României în cadrul acestei piețe unice a dus la un fenomen răspândit în cadrul
tuturor regiunilor din stat: migrația populației, a forței de muncă, efect direct al competitivității
ridicate a piețelor economice a statelor europene.În ultimii ani, o bună parte din forța de muncă a
migrat în special în Italia și Spania (aproximativ 2 milioane persoane). Sumele trimise de
românii care lucrează în străinătate au fost:14

Anul 2009] 2008 2007 2006 2005 2004

miliarde euro 3 5,1 8,5 ($) 6,7 ($) 4,7 ($) 1,7 ($)

Un alt efect major economic realizat ca urmare a aderarii Romaniei la UE este acela al
beneficiului de a putea accesa fondurile europene nerambursabile.

Capacitatea de absorbţie a fondurilor europene de către România este una extrem de

redusă. Lipsa proiectelor eligibile, a mecanismelor instituţionale şi a posibilităţilor de cofinanţare
vor face ca România să poată absorbi doar 10-15% din total fonduri alocate de UE în 2007.
Ţările foste comuniste care au aderat în mai 2004 aveau în primul an un grad de accesare între
22-25%.

Efectul direct al acestei stări a economiei româneşti deloc îngust investiţional este
prelungirea perioadei de compatibilizare cu modelul european. Practic saltul înainte favorizat de

13http://www.minind.ro/anunturi/Impactul_aderarii_Romaniei_la_Uniunea_Europeana_asupra_comertului_exterior_al_

tarii_noastre.pdf -> raport al Departamentului de Comert Exterior pe tema ,,Impactul aderarii Romaniei la UE asupra
comertului exterior al tarii noastre”

14 http://ro.wikipedia.org/wiki/Economia_Rom%C3%A2niei#cite_note-84
condiţia de insider a României nu se va produce la dimensiunile şi cu consecinţele lui aşteptate
asupra bunăstării oamenilor.15

Un al efect al aderării la UE este accesul României la o piață de 450 de milioane de

consumatori. Există, evident și costuri. Costurile aderării reprezintă, în esența, eforturi pe care
România ar trebui să le facă oricum, în procesul complex de modernizare a societății.Costurile
aderării vor fi suportate atât din bugetul statului, cât și de populație și agenți economici. Cetățenii
României se vor bucura însă, de la data aderării, de beneficiile Pieței Unice, în special de cele
patru libertăți (a mărfurilor, a persoanelor, a capitalurilor și a serviciilor).16

În concluzie, așa cum se poate observa, aderarea României la Uniunea Europeană, cerând
parcurgerea a numeroase etape și îndeplinirea a variate condiții a fost un proces complex care s-a
simțit în mod direct și în domeniul economic, dar nu numai. Din punct de vedere economic,
procesul aderării este încă resimțit și va continua să fie resimțit de România, atât din punct de
vedere pozitiv, cât și negativ.

Bibliografie:
1. http://europa.eu/about-eu/countries/index_ro.htm
2. http://ec.europa.eu/romania/documents/eu_romania/tema_25.pdf

15 Romania in Uniunea Europeana. Potential de convergenta, prof. univ Marin Dinu, Lect. univ. dr. Cristian Socol

16 http://www.wall-street.ro/articol/Economie/14886/Aderarea-beneficii-economice-dar-si-costuri.html#ixzz3XrlYbaqi
3. http://ec.europa.eu/romania/news/articole_si_dialoguri/070411_extindere_ro.htm
4. Romania in Uniunea Europeana. Potential de convergenta, prof. univ Marin Dinu, Lect. univ.
dr. Cristian Socol
5. Revista de drept a Universitatii din Alba Iulia- articolul ,,Aspecte privind aderarea Romaniei
la UE”, Padurean Cornelia si Luca Petru
6. Articolul ,,Intrarea Romaniei in a doua modernitate. Potentialul de convergenta”- Marin Dinu,
Cristian Socol
7. http://www.bnr.ro/Capitolul-3---Libera-circulatie-a-serviciilor-1255.aspx
8. http://www.bnr.ro/Capitolul-4---Libera-circulatie-a-capitalurilor-1256.aspx
9.http://www.minind.ro/anunturi/Impactul_aderarii_Romaniei_la_Uniunea_Europeana_asupra_c
omertului_exterior_al_tarii_noastre.pdf
10. Romania in Uniunea Europeana. Potential de convergenta, prof. univ Marin Dinu, Lect. univ.
dr. Cristian Socol
11. http://www.wall-street.ro/articol/Economie/14886/Aderarea-beneficii-economice-dar-si-
costuri.html#ixzz3XrlYbaqi