Facultatea de Teologie Baptistă, Universitatea din Bucureşti

Specializarea Teologie- Asistență socială

Referat la
Asistența socială a familiei și a copilului
”Rolul Bisericii în asistența socială a familiei și a copilului”

Profesor
Prof. lect. univ. Vlasin Alexandru Student ,
Constantin Florina
1. De ce există Biserica ?

De-a lungul timpului, Biserica a reprezentat o instituție extrem de prezentă, atât în viața
politică , cât și în viața culturală și socială a umanității. Trăind într-o eră modernă, în
care oamenii tind să scoată din peisaj Biserica și rolurile sale, întrebările care survin sunt:
De ce există Biserica ? Care este scopul ei ? De ce a lăsat Dumnezeu Biserica în lume ?
Care este legătura dintre Biserică și asistența socială ?

În acest sens, versetele 19 și 20 din Evanghelia după Matei , capitolul 28, ne înfățișează
scopul pentru care Dumnezeu a lăsat Biserica și pe cei ce o alcătuiesc , și anume:
” Duceți-vă și faceți ucenici din toate neamurile, botezându-i în Numele Tatălui și al
Fiului și al Sfântului Duh. Și învățați-i să păzească tot ce v-am poruncit. Și iată că Eu
sunt cu voi în toate zilele, până la sfârșitul veacului.”

Pe lângă evanghelizare, un alt scop al Bisericii este edificarea , ceea ce reprezintă

instruirea ucenicilor pentru viața creștină și creșterea spirituală. De asemenea, Biserica
mai poate fi definită ca fiind o entitate spirituală și invizbilă, dar care deține și un ”sediu”
concret, acesta putând fi localizat oriunde în lume. i

2. Rolul Bisericii în viața familiei și a copilului

Referitor la căsătorie, aceasta reprezintă o adevărată ”școală”, cu scopul

autocunoașterii și a intercunoașterii psihologice , precum și formarea și educarea
comportamentului din cadrul vieții de cuplu și de familie. Dacă familia reprezintă locul în
care ne dezvoltăm ca și indivizi, atunci putem pune întrebarea referitoare la rolul Bisericii
în cadrul acestei dezvoltări. Astfel, legătura dintre Biserică și familie ar trebui percepută
ca fiind o conlucrare.ii Dacă Biserica reprezintă locul în care credincioșii răscumpărați se
adună, atunci familia este locul unde aceștia își petrec cel mai mult timp din viață.
Formându-se o asemenea interdependență, putem spune că afectarea vieții de familie are
consecințe asupra Bisericii și invers. Dacă Biserica nu oferă un mediu propice pentru
dezvoltare și creștere spirituală, atunci și familia va avea de suferit, deoarece va fi direct
proportional influențată de către mediul din cadrul comunității creștine. De asemenea ,
dacă în familie există probleme, atunci acestea se vor răsfrânge și asupra Bisericii,
moment în care vor apărea în discuție stabilirea unor decizii cu privire la particularitățile
problemelor ivite .
 În acest context, putem formula o serie de ipoteze cu privire la rolul pe care Biserica îl
are în cadrul vieții de cuplu și de familie, precum și a relației dintre părinți și copii. În
cadrul familiilor pot apărea diverse probleme precum cearta, divorțul, abuzul fizic, psihic,
abuzul sexual, probleme de ordin financiar, frustrări care conduc la destrămarea unității
familiei, părinți care pleacă în străinătate , lăsând copii privați de implicarea lor,
abandonul sau un mediu nefavorabil.
În aceste cazuri, Biserica trebuie să se implice într-un mod cât mai direct, iar , în acest
sens, am putea spune că Biserica poate funcționa și în colaborare cu specialiști de profil (
asistenți sociali , psihologi, consilieri,etc. ) pentru a forma legături cât mai eficiente în
prevenirea situațiilor deficitare sau acordarea de ajutor ( indiferent de forma sa) .

Așadar, implicarea Bisericii în cadrul familiei va putea întări unitatea acesteia. Biserica
are datoria de a instrui soții despre cum pot deveni soți și tați conform Bibliei. Femeile
vor fi învățate cum să devină mame și soții după voia lui Dumnezeu, iar copiii vor primi
învățături cu privire la ascultarea față de părinți și față de Dumnezeu. De asemenea,
Biserica trebuie să încurajeze colaborarea dintre membrii familiei, adoptarea unor
obiceiuri sănătoase și avertizarea asupra lucrurilor care pot fi dăunătoare sau periculoase
atât în dezvoltarea psihică și socială, cât și în viața de credință. Tot odată, activitățile din
cadrul bisericii trebuie să aibă ca scop menținerea caracterului creștin și nu trebuie să
submineze unitatea și autoritatea din familie. De multe ori, tocmai datorită programului
supraîncărcat, copiii sau părinții ajung să fie mult mai implicați în cadrul activităților
bisericii, decât în cadrul familiei, sub pretextul că ”slujesc”.

În acest sens, Biserica nu trebuie să își asume responsabilitățile părinților, un exemplu

fiind acela în care unii pastori sau preoți ajung să se implice mai mult decât ar trebui în
cadrul familiei. Concluzia finală ar fi că atunci când biserica și căminul funcționează ca și
conlucrători și nu ca rivali, avantajele vor fi reciproce.

Dacă ar fi să tratăm problemele din cadrul familiei într-un mod mult mai particular,
acestea ar necesita o analiză mult mai aprofundată, însă privindu-le la nivel general,
dificultățile care pot apărea în cadrul unei familii ar trebui să fie întotdeauna sub vizorul
Bisericii. Indiferent că vorbim de divorț, neînțelegeri în cuplu, abuzuri, situații financiare
precare, tentative de suicid, rebeliuni ale adolescenților, conflicte între părinți și copiii,
toate acestea necesită o implicare sinceră și directă a bisericii.

Spre exemplu, în cazul unui divorț , biserica ar trebui implicată în consilierea părinților,
în încercarea reconcilierii și pătrunderea cât mai aprofundată în cauzele care au
determinat această despărțire. De asemenea, copilul trebuie consiliat cu privire la trauma
suferită, aceea de a-și vedea părinții certându-se încontinuu, de a fi martor la despărțirea
 acestora , sau a departajării. Acesta trebuie învățat cum să facă față situației și cum să se
raporteze. Referitor la părinți, în primul rând ar trebui să se pună accent pe rezolvarea
problemelor sau găsirea de soluții, aceștia trebuind să fie conștienți de schimbarea
dramatică care va avea loc atât în viața lor cât și în viața copilului sau copiilor.iii

3. Concluzie

Este dificil să formulăm ipoteze și soluții pentru asemenea probleme, deoarece cazurile sunt
particulare și deoarece nu tratăm o statistică, ci ne ocupăm de fiecare caz în parte, de fiecare
persoană în parte. Este ușor să generalizăm, dar devine mai dificil atunci când ne confruntăm cu
problema în mod direct . Biserica ar trebui să fie văzută ca un loc în care familia și copiii pot
primi ajutor și suportul de care au nevoie, iar , în același timp, în cadrul bisericii familia trebuie
conștientizată cu privire la propriile responsabilități și datorii. Biserica nu are doar rolul de a
oferi un anume suport, financiar sau spiritual, ci și de a –i face conștienți pe oameni cu privire la
implicațiile biblice și spirituale. De asemenea, Biserica ar trebui percepută ca pe un refugiu
pentru cei în nevoie, problemele fiind de multe ori extrem de complexe, de aceea raportarea
trebuie să se facă conform fiecărui caz, în parte. Personal, consider că, de multe ori, Biserica este
percepută ca un loc în care ești mai mult judecat și pus sub lupa propriilor acțiuni, decât ajutat
să-ți depășești problema, de aceea sunt de părere că Biserica trebuie să fie un refugiu și nu o
judecătorie, Biserica trebuie să fie locul în care familia și copilul primesc ajutor , în mod
empatic, dar și realist, de aceea trebuie să existe un echilibru între aceste două acțiuni.
În încheire, doresc să scot în evidență rolul principal pe care Biserica îl are cu privire la asistarea
socială a familiei și copilului, o idee pe care o folosim în mod clișeic, dar care are un impact
extrem de profund atunci când înțelegem cu adevărat care sunt implicațiile, aceasta regăsindu-se
în Galateni, capitolul 5, versetul 14:

” Căci toată Legea se cuprinde într-o singură poruncă: să iubești pe aproapele tău ca pe tine
însuți.”
 4. Bibliografie

- Gene A. Getz, Dinamica Bisericii, E.B.E România , Cluj-Napoca, 2008

- Iolanda Mitrofan și Nicolae Mitrofan, Elemente de psihologie a cuplului, Casa de Editură și
Presă ”Șansa” S.R.L, București, 1994
- Jhon Coblentz, Viața familiei creștine, Christian Aid Ministries
- Martyn Lloyd-Jones , Mari doctrine ale Bibliei, Biserica și lucrurile de pe urmă, vol.3,
Editura Făclia , Oradea , 2003

i
Martyn Lloyd-Jones , Mari doctrine ale Bibliei, Biserica și lucrurile de pe urmă, vol.3 , pag.16
ii
Jhon Coblentz, Viața familiei creștine, Christian Aid Ministries, pag.198
iii
În final, Biserica trebuie să fie un loc de refugiu, nu o judecătorie, sau cum se obișnuiește să se spună : ”
Biserica este un spital pentru păcătoși, nu o instituție pentru sfinți. ”