Sunteți pe pagina 1din 25

TEMA PROIECTULUI

ORGANIZAREA CONTABILITATII
OPERATIUNILOR BANESTI

Indrumator Absolvent,
CUPRINS

ARGUMENT.........................................................................................................3

CAPITOLUL I

PREZENTAREA GENERALĂ A S.C. MACOFIL S.A. TARGU JIU

1.1. Caracterizarea unităţii din punct de vedere organizatoric………………5


1.2. Evoluţia principalilor indicatori economico-financiari la
S.C. Macofil S.A. Târgu Jiu…………………………………………..…8

CAPITOLUL II. ANALIZA CONTABILITATII OPERATIILOR BANESTI

2.1. Notiuni teoretice referitoare la contabilitatea operatilor banesti…………..11


2.2. Contabilitatea decontarilor cu numerar si fara numerar…………………..13
2.3 Contabilitatea avansurilor de trezorerie.........................................................16

CAPITOLUL III MONOGRAFIE CONTABILA REFERITOARE LA


OPERATIUNI BANESTI S.C. MACOFIL S.A. TARGU JIU…17

BIBLIOGRAFIE...............................................................................................21

ANEXE..............................................................................................................22

2
ARGUMENT

Contabilitatea a apărut pe o anumită treaptă de dezvoltare a socetăţii


omenesti, din nevoia de a cunoaste volumul de muncă vie si materializată cheltuită si
rezultatele producţiei si schimbului. Ea a izvorât din cerinţele activităţii practice si s-a
perfecţionat continuu ca o consecinţă firească a dezvoltării relaţiilor economice de
producţie si de schimb.
Prima definiţie dată contabilităţii apartine italianului Luca Paciolo, fiind formulată în
lucrarea sa “Summa de Arittmetica, Geometria, Propotioni et Proportionalita’’ care a
apărut în Veneţia în anul 1494. El analizează contabilitatea ca un ansamblu de principii si
reguli privind înregistrarea în partidă dublă a averii ce aparţine unui negustor, precum si
la toate ce aparţin acestuia, în ordinea în care au loc.
În concepţia sa, partida dublă este definită prin prisma ecuaţiei de schimb dintre avere si
capital.
Fiecare miscare sau tranzacţie intervenită în masa averi implicid a capitalului este
reprezentată ca un raport dintre primire si dare , respective între debitor , cel care
primeste valoarea si creditor , cel care o avansează .
Contabilitatea este astăzi o stiinţă economică specializată în gestiunea valorilor
separate patrimonial inclusă în familia stiinţelor sociale. De aceea, împreună cu alte
stiinţe de aceeasi vocaţie, sunt tratate ca o grupă distinctă de stiinţele economice
generale.
Obiectul contabilităţii constă în evidenţa , calculul ; analiza si controlul raporturilor de
schimb dintre alocarea si finanţarea , destinaţia si provenienţa , utilizarea si reproducţia
valorilor economice separate patrimonial , cu dezvăluirea situaţiei nete si financeare a
patrimoniului , precum si a rezultatelor obţinute.
În present actul normativ de bază care reglementează modul de organizare si de
conducere a evidenţei contabile este Legea Contabilităţii nr.82/1991. acest act normativ
conţine reglementări unitare cu privire la organizarea sistemului contabil din România
atât pentrun agenţii economici cât si pentru celelalte entităţi, inclusive pentru instituţiile
publice.

3
Operatiile banesti se pot efectua prin casierie (in numerar) sau prin
conturile de la banci (prin virament) sau tranzactii cu hartii de valoare. Agentul economic
are obligatia sa isi deschida un cont la banca ,pe numele sau,din care se efectueaza operatii
de incasari sau plati.Operatiile in numerar au o pondera redusa si sunt restrictionate de
normele legislative in ceea ce priveste volumul valoric al lor.La sfarsitul zilei,sumele care
depasesc plafonul de casa trebuiesc depuse la banca.
Operatiile banesti se consemneaza in urmatoarele documente: Chitanta
fiscala, Monetar, Dispozitie de plata/incasarea catre casierie, Registru de casa, Ordin
de plata, Cec de numerar, Extras de cont, Bilet la ordin, Cambie.

4
CAPITOLUL 1
PREZENTAREA GENERALĂ A S.C. MACOFIL S.A.
TÂRGU JIU

1.2 . CARACTERIZAREA UNITĂŢII


DIN PUNCT DE VEDERE ORGANIZATORIC

Societatea s-a înfiinţat în anul 1991 prin preluarea patrimoniului întreprinderii de materiale de
construcţii Târgu-Jiu. Aceasta la rândul său s-a constituit în anul 1980 pe structura a două secţii de
producţie:
~ secţia prefabricate din beton;
~ secţia produse ceramice.
În domeniul restructurării şi modernizării tehnologiei din cauza resurselor reduse pentru
investiţii s-a acţionat în special pentru îmbunătăţirea calităţii produselor ceramice şi în special a
ţiglelor. În acest sens a fost introdusă tehnologia de obţinere a ţiglelor prin presare ( cu utilaj din
import ) înlocuind tehnologia de realizare a ţiglelor prin extrudare care prezintă inconveniente în
special în domeniul calităţii.
În scopul creşterii producţiei de ţiglă, calităţii produselor şi productivităţii muncii, s-a impus
înlocuirea aproape în întregime a liniei de fabricaţie ţigle, prin adoptarea de utilaje şi instalaţii
tehnologice care au permis automatizarea procesului de manipulare a produselor crude şi uscate,
operaţie importantă în fluxul tehnologic.
Scopul societăţii este producerea şi comercializarea de materiale de construcţii; promovarea şi
punerea în aplicaţie a instalaţiilor de interes naţional în domeniul tehnologiei şi fabricaţiei de beton
armat şi precomprimat, stâlpi pentru linii electrice aeriene, blocuri ceramice din argilă, ţigle, agregate
minerale de carieră şi balastieră, alte minerale nemetalice, etc., domenii conexe şi realizarea de profit.
Obiectul de activitate al societătii cuprinde fabricarea cărămizilor, ţiglelor şi altor produse
pentru construcţii din argilă si beton.
Referitor la activitatea principală a societăţii, trebuie menţionat faptul că nevoile
oamenilor de a avea o locuinţă, concretizate în creşterea cererii pentru materiale de

5
construcţii, au impus o adaptare permanentă a gamei productive la pretenţiile acestora
motivate de mecanismele economice de piaţa.

C1 - Cărămizile şi blocurile ceramice răspund cerinţelor


exprimate pe piaţa materialelor de construcţii, sunt ideale pentru confortul şi căldura
oricărui consumator care le utilizează.
Blocurile ceramice pentru zidărie se folosesc la realizarea pereţilor exteriori si
interior, portanti sau de umplutură, pentru clădiri private,publice sau industriale. Se pot
realiza: case uni sau multifamiliale, blocuri de locuinţe, clădiri cu destinaţie de birouri,
scoli, spitale, diverse obiective sociale sau industriale. Caracteristicile tehnice, fizico-
mecanice superioare, capacitatea de izolare termică si acustica asigură realizarea unor
zidării de înaltă calitate pentru locuinţa ideală.

C2 - Sisteme de învelitori . Învelitoarea este elementul


de construcţie prevăzut la partea superioara a acoperişului, cu rol de izolare a
cladirii contra agenţilor atmosferici. Învelitoarea de ţigla ceramica este una
din cele mai vechi tipuri de învelitoare cunoscuta. Ea nu trebuie numai să
raspundă exigenţei de etanşeitate, dar trebuie să satisfacă şi o serie de exigenţe
referitoare la durabilitate, rezistenţă şi foc, aspect estetic, etc.

Pentru obţinerea produselor, unitatea are organizată activitatea în cinsprezece secţii (productive
şi deservire): ceramică, panouri-prefabricate, tuburi, Exploatare Cocoreni, atelier mecanic, auto +
utilaj, Exploatare Runcu, Exploatare Barbăteşti, Exploatare Cărbuneşti, cantină, deservire generală,
căi ferate uzinale + depozite, laborator, construcţii şi produse decorative.
Datorită acestei structuri a societăţii pe secţii, contabilitatea S.C. MACOFIL S.A. este reflectată
pe fiecare secţie în parte. Pentru buna desfăşurare a activităţii de producţie, societatea este organizată
pe sectoare de producţie, sectoare de transport auto, birouri şi compartimente funcţionale: financiar,
contabilitate, mecano-energetic, oficiu de calcul, aprovizionare, salarizare.
Organizarea contabilităţii se face în compartimente distincte şi trebuie să asigure:
- înregistrarea cronologică şi sistematică, prelucrarea şi păstrarea informaţiilor cu privire la
situaţiile patrimoniale şi rezultatele obţinute atât pentru necesităţile proprii cât şi în relaţiile acestora
cu clienţii, furnizorii, organele fiscale, etc.
- controlul operaţiunilor patrimoniale efectuate, a procedurilor de prelucrare utilizate, precum şi
exactitatea datelor furnizate.
S.C. MACOFIL S.A. are conturi deschise la Banca Comercială Română S.A., Sucursala

6
judeţeană Gorj, Banca Română pentru Dezvoltare-Sucursala Gorj, Banc Post S.A. Tg-Jiu, Sucursala
Gorj
Anual unitatea este verificată din punct de vedere al activităţii financiar-contabil, calcul salarii,
control financiar de gestiune, etc. Fiind o persoană juridică română care intră în litigii cu alte
persoane juridice, S.C. MACOFIL S.A. dispune de un consilier juridic care reprezintă unitatea în
litigiile cu personalul unităţii şi cu alte persoane fizice, juridice, litigii soluţionate de Judecătoria Tg-
Jiu.
Organizarea contabilităţii se face prin biroul financiar, biroul contabilitate şi oficiul de calcul.
Ambele birouri dispun de calculatoare care asigură executarea pe calculator a următoarelor
operaţiuni:
- evidenţa construcţiilor, instalaţiilor tehnice, mijloacelor de transport, mobilier, aparatură birotică,;
evidenţa materialelor; evidenţa furnizorilor; evidenţa clienţilor;
- evidenţa notelor contabile, întocmirea balanţei de verificare.
Societatea comercială MACOFIL S.A. dispune în prezent de toate utilităţile necesare
funcţionării la parametrii optimi : reţele de alimentare cu energie electrică;
combustibil; reţele de apă şi canalizare.
Societatea are în dotare de asemenea atelier mecano-energetic care desfăşoară activităţi în
domeniul pieselor de schimb pentru nevoile unităţii, construcţii mecanice pentru unitate şi terţi, filtre
metalice.
Activitatea societăţii este structurată de aşa manieră încât permite atingerea obiectivelor
întreprinderii, iar controlul efectuat de manageri asigură corelarea corespunzătoare în cadrul societăţii
între componentele unităţii şi diferite categorii de personal, precum şi între acestea şi sistemul de
mijloace şi instalaţii existente necesare prestaţiilor de servicii. În acest scop, managementul trebuie să
asigure şi gestionarea tuturor fondurilor societăţii.
Preocupările conducerii societăţii se îndreaptă pentru ocuparea spaţiilor de producţie neutilizate
create ca urmare a reducerii unor cereri de produse precum şi retehnologizarea secţiilor de producţie
cu tehnologii noi, care să asigure produse ce vin în întâmpinarea cererii clienţilor şi care sunt
performante din punct de vedere calitativ. În vederea realizării acestor obiective societatea apelează la
credite bancare de diverse tipuri.

7
1.2. EVOLUŢIA PRINCIPALILOR INDICATORI
ECONOMICO-FINANCIARI LA S.C. MACOFIL S.A. TG-JIU

Activitatea întreprinderii este condiţionată de sistemul de indicatori cât şi de capacitatea


informaţională pe care aceştia o oferă.
Indicatorii potenţialului tehnico-economic prin intermediul cărora se scoate în evidenţă structura
şi ponderea imobilizărilor şi activelor circulante, numărul, structura, calificarea potenţialului uman,
capacitatea de producţie, etc., se prezintă în tabelul numărul 1 astfel:

Tabelul nr.1 - Indicatorii potenţialului tehnico-economic


INDICATORII U/M REZULTATE
31/12/2009 31/12/2010
Rate de structură ale
activului şi pasivului
1. Rate de structură ale activului
bilanţier
~ Rata imobilizărilor % 32,31 27,19
~ Rata stocurilor % 17,89 13,52
~ Rata creanţelor % 48,99 59,98
~ Rata disponibilităţilor % 0,81 0,31
~ Rata activelor circulante totale % 67,69 72,81

2. Rate de structură ale pasivului


bilanţier
~ Rata stabilirii financiare % 43,83 37,76
~ Rata autonomiei globale % 43,83 37,76
~ Rata independenţei financiare % 100 100
~ Rata de îndatorare globală % 56,17 62,23

În ceea ce priveşte “Rate de structură ale activului” putem aprecia că:


- gradul de investire al capitalului în cadrul S.C. MACOFIL S.A. TÂRGU-JIU este destul de ridicat
32,31% în 2009 faţă de 27,19% în 2010. Această situaţie este explicabilă ţinând cont de datorarea
tehnică corespunzătoare specificului activităţii de construcţii;

8
- faţă de activul angajat, stocurile reţin o pondere redusă, deşi în cursul fiecărui an s-au achiziţionat
şi consumat în procesul de producţie un volum important de materii prime şi materiale;
- creşterea creanţelor faţă de anul 2009 se explică prin creşterea producţiei rezultate şi implicit a
cifrei de afaceri, dar şi a încasărilor la timp a acestora datorită blocajului financiar generalizat pe
economie;
- disponibilităţile deţinute de S.C. MACOFIL S.A. în conturi bancare şi casierii sunt relativ mici
reprezentând numai 0,81% in 2009, respectiv 0,31% în 2010 din activ;
- ponderea activelor circulante depăşeşte activul imobilizat cu 35,38% in 2009, respectiv 45,62% în
2010.
Creşterea activului circulant s-a realizat pe seama creditelor-clienţi şi implicit a creşterii
volumului de activitate în ambele exerciţii financiare.
Referitor la “Rate de structură ale pasivului” putem aprecia că:
- stabilirea financiară este un indicator important ce evidenţiază ponderea pe care o deţine capitalul
permanent în totalul pasiv şi reflectă gradul de acoperire a elementelor patrimoniale cu capitalul stabil
pe o perioadă mai îndelungată de timp. Cu alte cuvinte cea mai mare parte a surselor de acoperire se
realizează pe seama capitalului permanent (capital propriu) necesitând datorii pe termen lung
(capitalul împrumutat);
- gradul de independenţă financiară este acoperit 100% din capitalul propriu în ambele exerciţii
financiare.
- se constată că în ambele exerciţii financiare activele acoperă integral datoriile angajate de S.C.
MACOFIL S.A. TG-JIU acestea reprezentând 56,71% în 2009, respectiv 62,23% în 2010 din total
activ, rezultând o situaţie netă de 8,551 milioane lei, respectiv 15.700 milioane lei care reprezintă de
fapt valoarea capitalului permanent.
Pe lângă indicatorii prezentaţi se pot determina mai mulţi indicatori cu informaţii directe asupra
stării de fapt a patrimoniului gestionat de S.C. MACOFIL S.A. TÂRGU-JIU conform tabelului
numărul 2.

Tabelul nr.2 - Indicatorii direcţi ai stării patrimoniului

INDICATORII U/M REZULTATE


31/12/2005 31/12/2006
1. Rate de finanţare a activelor fixe:
~ Rata de finanţare cu fondul de rulment % 132,62 138,89
~ Rata de finanţare a necesarului de % 135,82 138,89
fond de rulment
~ Rata de finanţare a stocurilor % - -

9
2. Rate de finanţare a activelor circulante
~ Rata de finanţare cu fond de rulment % 17,01 14,52
~ Rata de finanţare a necesarului de % 66,10 78,46
fond de rulment
~ Rata de finanţare a stocurilor % 64,75 78,18
3. Rata lichidităţii
~ Rata lichidităţii generale % 120,49 116,99
~ Rata lichidităţii imediate % 1,43 0,49
~ Rata lichidităţii relative % 88,65 160,07
4. Rata solvabilităţii
~ Rata solvabilităţii generale % 178,03 160,67
~ Rata solvabilităţii potenţiale % 78,03 80,67
~ Rata solvabilităţii relative % 43,83 37,76

Din tabelul prezentat se constată că finanţarea activelor fixe se realizează din surse proprii de
finanţare. Diferenţa dintre fondul de rulment global şi necesarul de fond de rulment reprezintă
trezoreria netă dată de disponibilităţile băneşti efective deţinute.
Cum fondul de rulment este mai mic decât necesarul de fond de rulment echilibrul financiar se
realizează ca o resursă de trezorerie netă negativă în ambele exerciţii financiare ceea ce semnifică
faptul că S.C. MACOFIL S.A. TG-JIU este dependentă de creditele de trezorerie contractate din
necesitatea acoperirii nevoilor de finanţare pe termen scurt, în condiţiile încasării cu întârziere a
creanţelor.
În final putem determina cash-flow-ul la finele exerciţiului. Creşterea trezoreriei nete pe
perioada exerciţiului financiar 2010 reprezintă cash-flow-ul perioadei, care pentru S.C. MACOFIL
S.A. TG-JIU reprezintă un cash-flaw negativ determinat ca diferenţă între trezoreria negativă la finele
exerciţiului 2010 de 167 milioane lei şi trezoreria netă negativă la finele exerciţiului 2009 de 115
milioane lei, nivelul acestuia fiind de 51 milioane lei, valoare ce reflectă faptul că echilibrul financiar
al sucursalei se realizează prin credite de trezorerie contractate.
Disponibilităţile efective ale sucursalei existente în conturi au scăzut la sfârşitul anului 2010
datorită neîncasării producţiei reflectată in contul de creanţe, încasarea acestora realizându-se într-un
ritm mai lent datorită blocajului financiar în care sunt angajaţi toţi agenţii economici.
Faţă de 2009, toţi indicatorii de echilibru înregistrează creşteri ca urmare a creşterii
valorii elementelor patri

10
CAPITOLUL 2
ANALIZA CONTABILITATII OPERATIILOR BANESTI

2.1. NOTIUNI TEORETICE REFERITOARE LA CONTABILITATEA


OPERATILOR BANESTI

Organizarea contabilitatii elementelor de numerar trebuie sa indeplineasca mai


multe obiective astfel : realizarea unei coordonari riguroase a tuturor operatiilor privind,
pe de o parte, activele circulante banesti, iar pe de alta parte operatiile de plati astfel incat
sa existe create premisele necesare pentru realizarea in permanenta a decontarii datoriilor
la termenele prevazute; asigurarea unei evidente corecte si operative a tuturor operatiilor
cu numerar care sa respecte prevederile legale si sa permita efectuarea controlului in ceea
ce priveste incasarile si platile unitatii de patrimoniu; contractarea si utilizarea creditelor
bancare pe baza unei analize detaliate si numai in masura in care acestea sunt necesare
pentru reglarea lichiditatilor si mentinerea capacitatii de plata, precum si pentru alte
destinatii bine definite si eficiente din punct de vedere economic; respectarea legislatiei
financiar - bancare si fiscale.
Trezoreria unei intreprinderi constituie punctul sau forte deoarece de maniera in
care vor fi dirijate fluxurile banesti si financiare de care dispune aceasta va depinde, in
final, situatia patrimoniala si rezultatul exercitiului. Conceptul de trezorerie se refera la
ansamblul mijloacelor de finantare sub forma lichiditatilor si creditelor bancare pe termen
scurt de care dispune o unitate patrimoniala, la un moment dat, pentru a putea face fata
platilor sale ajunse la scadenta.
Conform Regulamentului de aplicare a Legii Contabilitatii nr.82 din 1991,
contabilitatea trezoreriei asigura evidenta existentei si miscarii titlurilor de plasament, a
disponibilitatilor in conturi la banci si in casa, a creditelor bancare pe termen scurt si a
altor valori de trezorerie. Titlurile de plasament sunt achizitionate de catre unitatea
patrimoniala in vederea obtinerii unui castig pe termen scurt, de regula sub un an.
Ele sunt denumite si investitii temporare fiind constituite din : actiuni proprii

11
rascumparate, actiuni emise de terti si achizitionate de intreprindere, obligatiuni proprii
rascumparate, obligatiuni apartinand tertilor si cumparate si alte titluri de plasament.
Plasamentele financiare se efectueaza in scopul folosirii , cu caracter temporar, a
disponibilitatilor banesti in operatiuni speculative la bursa de valori prin cumpararea si
revanzarea de actiuni si obligatiuni,ceea ce are drept scop obtinerea unor venituri
suplimentare din diferentele de curs ale acestora.

O alta categorie a structurilor de trezorerie o constituie efectele comerciale


primite anterior si depuse spre incasare sau scontare la banci, denumite si valori de incasat.
Acestea fac referinta la diferite titluri de credit ( cec, cambie, bilet la ordin, trata, etc.)
emise de catre clienti , care, in contul datoriilor pe care le au, le predau furnizorilor in
vederea decontarii lor, la termenele stabilite, prin intermediul unitatilor bancare.
Disponibilitatile banesti existente in conturi la banci, in lei si in devize, asigura efectuarea
operatiunilor fara numerar.

Operatiile banesti se pot efectua prin casierie(in numerar) sau prin


conturile de la banci (prin virament) sau tranzactii cu hartii de valoare. Agentul economic
are obligatia sa isi deschida un cont la banca ,pe numele sau,din care se efectueaza operatii
de incasari sau plati.Operatiile in numerar au o pondera redusa si sunt restrictionate de
normele legislative in ceea ce priveste volumul valoric al lor.La sfarsitul zilei,sumele care
depasesc plafonul de casa trebuiesc depuse la banca.
Operatiile banesti se consemneaza in urmatoarele documente: Chitanta
fiscala, Monetar, Dispozitie de plata/incasarea catre casierie, Registru de casa, Ordin
de plata, Cec de numerar, Extras de cont, Bilet la ordin, Cambie.
Conturi specifice
531 Casa
5311 Casa in lei(A)
5314 Casa in valuta(A)
512 Conturi curente la banci
5121 Conturi la banca in lei (A)
5124 Conturi la banci in valuta(A)
518 Dobanzi
5186 Dobanzi de platit(P)
5187 Dobanzi de incasat(A)

12
581 Viramente interne(A/P)
542 Avnsuri de trezorerie(A)

2.2. CONTABILITATEA DECONTARILOR CU NUMERAR SI FARA NUMERAR

2.2.1. CONTABILITATEA DECONTARILOR CU NUMERAR

Reprezinta operatiuni de incasari si plati prin casiria societatii comerciale,cu


ajutorul contului 5311 ''Casa in lei"-activ.Ele se inregistreaza pe baza Registrului de
casa,care cuprinde:sold la inceputul zilei,incasari in timpul zilei,plati in timpul zilei si sold
la sfarsitul zilei,determinat prin formula:
Sold final=Sold + Incasari - Plati
La registrul de casa se anexeaza toate chitantele de casa,statele de plata a salariilor
si alte documente primare,ce atesta incasarea/plata fiecarei sume.
Exemplu:
Societatea comerciala are la inceputul zilei un disponibil de 1.000 lei.
* 3.000 lei de la clienti
* 2.000 lei de la debitori
Plati in timpul zilei:
* 2.000 lei avans chenzinal
* 3.000 lei catre furnizori
SiD 5311 = 1.000 lei
incasari:
5311= % 5.000
(+A) (-A) 411 3.000
(-A) 461 2.000
* Debit 5311 = cresterea numerarului din casierie
* Credit 411 = stingerea creantelor fata de clienti
* Credit 461 = stingerea creantelor fata de debitori diversi
plati:
% = 5311 4.000
(+A) 425 (-A) 1.000
(-P) 401 3.000

13
* Credit 5311=diminuarea numeralului din casiere
* Debit 425=inregistrarea creantei fata de salariati privind avansul chenzinnal
* Debit 401=stingerea datoriei fata de furnizori
Sold final= 1.000 + 5.000 - 4.000 = 2.000 lei (SfD 5311)
2.2.2. CONTABILITATEA DECONTARILOR FARA NUMERAR

Reprezinta operatiuni de incasari si plati prin contul bancar,cu ajutorul contului


5121 "Conturi la banci in lei"-bifunctional (activ).
Observatie: De regula contul 5121 are sold final debitor,intrucat disponibil initial
+ incasarile > platile efectuate.Exista si situatii in care,fiind nevoita sa efectueze plati fara
a avea disponibil suficient in ziua respectiva,societatea comerciala apeleaza la un credit
din partea bancii,pana la completarea disponibilului(de durata uneia/mai multor zile).In
aceasta perioada,contul 5121 are solr creditor.Iata de ce spunem ca acest cont este
bifunctional!
Incasarile si platile se inregistreaza pe baza Extrasului de cont emis de banca,ce
cuprinde: sold la inceputul zilei,plati in timpul zilei si sold la sfarsitul zilei determinat:
Sold final = Sold initial + Incasari - Plati
In extrasul de cont sumele se inregistreaza invers:incasarile pe credit si platile
pe debit(cand societatea incaseaza,banca plateste si invers).
La extrasul de cont se anexeaza toate ordinele de plata ce atesta incasarea/plata
fiecarei sume.
Exemplu:
Societatea comerciala are la inceputul zilei un disponibil de 2.000.000 lei.
Incasari in timpul zilei: 10.000 lei de la clienti
Plati in timpul zilei: 8.000 lei impozit pe profit
SiD 5121 = 2.000 lei
-incasari:
5121 = 411 10.000
(+A) (-A)
* Debit 5121 = cresterea disponibilului in cont
* Credit 411 = stingerea creantei fata de clienti
-platile:
411 = 5121 8.000
(-P) (-A)

14
* Debit 441 = stingerea datoriei fata de bugetul statului
* Credit 5121 = diminuarea disponibilului in cont
Sold final = 2.000 + 10.000 - 8.000 = 4.000 lei

*Contul 5311 Casa in lei tine evidenta operatiilor electuate in numerar. Este un cont de
activ.Se debiteaza cu incasari si se crediteaza cu plati.Soldul final debitor arata numeralul
existent in casierie la sfarsitul perioadei.
*Contul 5121 Conturi la banci in lei tine evidenta operatiilor de incasari si plati
efectuate prin contul curent bancar si poate indeplini alternativ,atat functia de activ si de
pasiv,in raport cu doua situatii.
a)Daca volumul incasarilor este mai mare decat al platilor si exista permanent
disponibilitati banesti in cont,atunci este cont de activ.Se debiteaza cu incasari si se
crediteaza cu plati.Soldul final debitor arata disponibilitatile banesti existente in cont la
sfarsitul perioadei.
b)Daca nu exista suficiente uncasari din care sa se efectueze plati iar banca este de
acord sa ofere credite de trezorerie care acopera diferenta negativa intr incasari si plati.In
acest caz contul 5121 Conturile la banci in lei este cont de pasiv.Se crediteaza cu creditele
acordate de banca,concretizate in plati din contul curent.Soldul final creditor arata credite
de trezorerie datorate bancii.Conturile curente la banci se dezvolta in analitic pentru
fiecare banca.
*Contul 5314 Casa in valuta(A) si 5124 Conturi la banci in valuta (A) tin evidenta
operatiilor banesti efectuate in valuta si functioneaza dupa regulile generale ale conturilor
de activ.Operatiile privind incasarile si platile in valuta se inregistreaza in contabilitate la
cursul zilei comunicat de BNR.
Dobanzile aferente disponibilitatilor din conturile curente se inregistreaza in conturile
: 5186 Dobanzi de platit (P) pentru dobanzile datorate creditelor de trezorerie si 5187
Dobanzi de incasat (A) pentru disponibilitatile banesti pastrate in contul curent.

15
2.3. CONTABILITATEA AVANSURILOR DE TREZORERIE

Reprezinta sume platite din casierie angajatilor care efectueaza deplasari in interesul
serviciului,pe baza Ordinului de deplasare si a Dipozitiei de plata din casierie.
La intoarcerea din deplasare,delegatul justifica suma pe baza unui Decont de
cheltuieli,prin bilete de tren,bonuri de cazare,diurna ,chitante etc.Suma nejustificata se
restituie la casierie cu Dispozitie de incasare.
Exemplu:
Se acorda unui delegat un avans de trezorerie de 1.000 lei dintr-un disponibil de 1.500
lei.

Utilizam contul 542 "Avansuri de trezorerie"-activ si contul 5311 "Casa in lei"-activ.


542 = 5311 1.000
(+A) (-A)
* Debit 542 = inregistrarea creantei fata de delegat
* Credit 5311 = diminuarea numerarului din casierie
Delegatul justifica avansul astfel:
- 952 lei transport si cazare (inclusiv TVA deductibila)
- TVA deductibila = 952 x 19,354 % (vezi clasa III) = 184,2lei
- cheltuieli cu deplasari = 952 – 184,2 = 767,8 lei
Utilizam contul 542 "Avansuri de trezorerie" - activ,contul 625 "Cheltuieli cu deplasari"
- activ si contul 4426 "TVA deductibila "-activ.

16
CAPITOLUL 3
MONOGRAFIE CONTABILA REFERITOARE LA
OPERATIUNI BANESTI

Agentul economic S.C. MACOFIL S.A. are la inceput ul lunii iulie, 2010,
urmatoarele solduri initiale:
SiC 1012 Capital subscris varsat 4.000
SiD 371 Marfuri 20.000
SiC 401 Furnizori 1.700
SiD 4111 Clienti 60.000
SiC 421 Personal – salarii datorate 14.000
SiC 4311 Contributia societatii la asigurari sociale 3.000
SiC 4312 Contributia personalului la asigurarile sociale 2.500
SiC 4313 Contributia angajatorului pentru asigurarile sociale de sanatate 1.200
SiC 4314 Contributia angajatilor pentru asigurarile sociale de sanatate 1.000
SiC 4371 Contributia unitatii la fondul de somaj 700
SiC 4372 Contributia personalului la fondul de somaj 400
SiC 4411 Impozitul de profit 1.000
SiC 4423 TVA de plata 1.500
SiC 444 Impozitul pe venituri de natura salariilor 2.000
SiD 5121 Conturi la banci in lei 5.000
SiC 5191 Credite bancare pe termen scurt 53.000
SiD 5311 Casa in lei 1.000

Operatia 1 07.01. Se înregistrează achiziţionarea a 20 t ciment la cost de achiziţie de


300 lei/t, TVA 24% , conform facturii nr. 10/07.01.2007 emise de S.C. MIRFO S.A.
(Anexa nr.1). Depozitul de materii prime întocmeşte nota de recepţie şi constatare de
diferenţe nr. 3/01.07. (Anexa nr.2)

% = 401 „Furnizori” 7 440

17
301„Materii prime” 6 000
4426 „TVA deductibilă” 1 440

Operatia 2. 7.VII. Se efectueaza plata furnizorului prin virament


401 Furnizori = 5121 Conturi la banci in lei 7 440

Operatia 3. 7.VII. Se efectueaza plati din casierie:


 Avans de deplasare acordat agentului comercial Popescu Ion 2.000 lei in vederea
perfectarii unor contracte comerciale.
 Plata salariilor pentru angajati in suma de 14.000 lei
Documente: Ordin de deplasare nr. 38/8.VII. Dispozitie de plata catre casoerie
nr. 40/8.VII.N. Registrul de casa nr. 193/8.VII.N Stat plata salarii.
Analiza contabila: 542 + A → D 2.000
421 - P → D 14.000
5311 - A → C 16.000
Formula contabila:
% = 5311 Casa in lei 16.000
542 Avansuri de trezorie 2.000
421 Personal-salarii datorate 14.000

Operatia 4. 8.VII. Diferenta de numerar care depaseste plafonul de casa se


depune la banca. Documente: Foaie de varsamant nr.852730/8.VII.N., Registrul de casa
nr. 193/8.VII.N, Extras de cont 152/08.VII.N.
a) ridicarea numerarului din casierie:
5311 – A → C 10.000 (15.000-5.000 = 10.000)
581 A/P → D 10.000
b) depunerea numerarului la banca
5121 + A → D 10.000
581 A/P → C 10.000
Formule contabile:
581 Viramente interne = 5311 Casa in lei 10.000
5121 Conturile la banci in lei = 581 Viramente interne 10.000

18
Operatia 5. 15.VII.N. Agentul economic incaseaza in contul de la banca un client
in suma de 60.000 lei. Documente Ordin de plata nr. 382/15. VII.N, Extras de cont
153/15.VII.N.
Analiza contabila : 4111 – A → C 60.000
5121 + A → D 60.000

Formula contabila :
5121 Conturi la banci in lei = 4111 Clienti 60.000

Operatia 6. 25.VII.N. Agentul economic efectueaza urmatoarele plati din contul


curent:
 Furnizori..........................................................................1.700
 Contributia unitatii la asigurarile sociale.........................3.000
 Contributia personalului la asigurarile sociale................2.500
 Contributia angajatorului pentru asigurarile sociale de
sanatate............................................................................1.200
 Contributia angajatilor pentru asigurarile sociale de
sanatate.............................................................................1.000
 Contributia unitatii la fondul de somaj............................. 700
 Contributia personalului la fondul de somaj..................... 400
 Impozitul pe profit............................................................1.000
 TVA de plata.....................................................................1.500
Impozitul pe salarii............................................................2.000

Analiza contabila:
401 - P→D 1.700 4371 - P→D 700

19
4311 - P→D 3.000 4372 - P→D 400
4312 - P→D 2.500 4411 - P→D 1.000
4313 - P→D 1.200 4423 - P→D 1.500
4314 - P→D 1.000 444 - P→D 2.000
5121 - A→C 15.000

Formula contabila:
% = 5121 Conturi la banci in lei 15.000
401 Furnizori 1.700
4311 Contributia unitatii la asigurarile sociale 3.000
4312 Contributia personalului la asigurarile sociale 2.500
4313 Contributia angajatorului pentru asigurarile sociale de sanatate 1.200
4314 Contributia angajatilor pentru asigurarile sociale de sanatate 1.000
437 Contributia unitatii la fondul de somaj 700
4372 Contributia personalului la fondul de somaj 400
4411 Impozitul de profit 1.000
4423 TVA de plata 1.500
444 Impozitul pe venituri de natura salariilor 2.000

20
BIBLIOGRAFIE

1. Popan, Maria “ Contabilitatea evenimentelor si tranzactiilor” clasa a XI-a,


Editura Oscar Print, Bucuresti, 2006
2. Ristea, Mihai “ Contabilitatea financiara”Editura Universitara, Bucuresti,
2004
3. Ristea, Mihai; Dima, Mirela “ Contabilitatea societatilor comerciale”,
Editura
Universitara, Bucuresti, 2003
4. Staicu, Constantin “ Contabilitatea financiara” Editura Universitaria,
Craiova, 2006

21
ANEXA NR. 1

Furnizor : S.C.MIRFO S.A Cumparator: S.C. MACOFIL


S.A.
Nr. de inmatriculare in registrul Nr. de inmatriculare in registrul
comerţului/anul: J 18/26/1990 comerţului/anul: J 18/78/1991
Codul fiscal: R 1475209 Codul fiscal : R3793374
Sediul : Tg-Jiu Sediul : Tg-Jiu
Judetul : Gorj Judetul : Gorj
Contul : 294634678 Contul : 023778900
Banca :BCR Tg-Jiu Banca : BRD Tg-Jiu

FACTURA FISCALA

Nr. facturii : 10
Data (ziua, luna, anul): 07.07.2010

Preţul
unitar Valoare
Nr Valoare
Denumirea produselor U.M. Cantitate (fără TVA
crt -lei-
TVA) -lei-
-lei-
0 1 2 3 4 5 (3x4) 6

1. CIMENT kg 20 t 300 600 1 440

Semnatura si stampila Date privind expediţia TOTAL,


furnizorului 1 440
Numele delegatului Popescu Ion
x

22
B.I. seria GV nr. 654978 eliberat/ăSemnatura TOTAL de
de primire plată
Tg-Jiu
(col.5 +
Mijlocul de transport AUTO nr. col.6)
MTV
7 440
Expediţia s-a făcut în prezenţa noastră la
data de
7.01.2011 ora 1000
Semnăturile

23
ANEXA NR. 2

UNITATEA: S.C. MACOFIL S.A.


Data : 07.01.2007
Furnizor : S.C.MIRFO S.A
Factura fiscală: 10/07.01.2007

NOTA DE RECEPŢIE ŞI CONSTATAR DE DIFERENŢE


NR. DOCUMENT : 3/07.01.2007

Nr. Denumirea U.M. Recepţionat Calculaţie


Cantitate Preţ Valoare Valoare Adaos P.U./ TVA/buc. Preţ Valoare ( Valoare
crt. produsului
unitar TVA % buc. vânzare / fără TVA
(fără ( fără buc. TVA)
TVA) TVA) Inclusiv
TVA
1. CIMENT t 20 300 6 000 1 440

TOTAL 7 440 TOTAL


COMISIA DE RECEPŢIE
Nume şi prenume Semnătura Nume şi prenume Semnătura Data

24
25