TEMA DE PROIECT

Redresor trifazat in punte necomandat

Student: Dragan Niculaie-Ionut

An universitar: II
Grupa: 122B
Cadru didactic indrumator: S.l. Dr. Ing Lucian Parvulescu
 1.Obiectivul lucrarii
Obiectivul lucrarii este proiectarea unui redresor in punte, necomandat, alimentat de la o retea trifazata,
alegerea elementelor active(diode semiconductoare de putere) si a elementelor pasive( rezistente,
condensatoare, bobine) ce alcatuiesc schema electrica a redresorului si sistemele de protectie ce asigura o
buna functionare a acestuia in conditiile impuse.

2.Chestiuni de studiat
1. Alegerea diodei
2. Alegerea sistemului de racire
3. Verificarea diodei din punct de vedere termic
4. Verificarea la suprasarcina
5. Stabilirea tensiunii nominale a sigurantei
6. Stabilirea curentului nominal al sigurantei
7. Verificarea sigurantei la suprasarcina de scurta durata
8. Verificarea la tensiunea de arc

3.Date de proiectare:
 Numar de ordine K: 19
 Tensiune de linie Ul=6kV
 Curentul mediu redresat, nominal: Idn=1160A
 Tensiunea medie redresata: Udn=2200V
 Frecventa: f=50Hz
 Temperatura mediului ambiant: t=40⁰C
 Conditii de suprasarcina: -suprasarcina de 300% timp de un minut
-suprasarcina de 150% timp de doua ore
 Inductivitate de sarcina: Ls=375µH, Rezistenta de sarcina Rs=2200/1160=1.89Ω

4.Notiuni teoretice

Redresorul este un convertor static de putere care realizeaza conversia unei tensiuni alternative(mono sau
polifazata) intr-o tensiune continua, sensul conversiei energiei fiind dinspre partea de curent alternativ spre
partea de curent continuu.
El este in general compus dintr-un transformator(poate lipsi in unele scheme), din bobine de limitare a
curentului montate pe partea de alimentare alternativa(in cazul in care transformatorul lipseste), din
elemente de netezire a curentului si/sau tensiunii pe partea de curent continuu, din elemente de protectie la
suprasarcini si supratensiuni si din dispozitive semiconductoare de putere cu conductie unidirectionala(diode
si tiristoare) in fiecare cale de curent, caile fiind legate de asa maniera incat dispozitivele sa aiba aceeasi
durata de conductie sau blocaj. Dispozitivele devin succesiv “conductoare”, sub actiunea “tensiunii de
comutatie” furnizata de reteaua de alimentare, legile fiind impuse de modul de conexiune. Intr-o perioada a
tensiunii retelei exista un numar precizat de treceri ale curentului intr-un intreruptor inchis care se deschide,
la urmatorul deschis care se inchide.
 Celula de comutatie este formata de cai de curent care comuta unele dupa altele in mod ciclic. Numarul de
cai de curent de pe fiecare celula de comutatie este notat cu q. Un redresor poate avea una sau mai multe
celule de comutatie conectate in serie sau in paralel. Un redresor poate avea una sau mai multe celule de
comutatie conectate in serie sau in paralel. Cu p se noteaza numarul de segmente de sinusoida ale tensiunii
redresate pe perioada tensiunii retelei.

Fig.1. Schema electrica a unui redresor in punte alimentat trifazat

Primarul transformatorului poate fi conectat in stea sau in triunghi, sarcina fiind rezistiv-inductiva.
In fiecare moment, conduce cate o dioda din fiecare celula, astfel: dioda celulei ”+” care are anodul la
potentialul pozitiv cel mai ridicat va conduce si va transmite potentialul fazei sale bornei P(borna “+”).
Potentialul bornei P urmareste deci infasuratoarea pozitiva a sistemului trifazat de tensiuni u01, u02, u03.
Asemanator, dioda celulei “-“, care are catodul la potentialul negativ cel mai coborat, ca conduce, iar apoi
potentialul bornei Q(borna “-“) urmareste infasuratoarea negativa a sistemului trifazat de tensiuni u01, u02,
u03.
Comutatiile se face in punctele naturale de comutatie, care sunt punctele de intersectie ale tensiununilor de
faza, notate cu D,E si F pentru semialternantele pozitive si cu G,H si J pentru alternantele negative. Pentru
fiecare celula de comutatie unghiul de conductie al diodei este de 120⁰. Tensiunea redresata se obtine prin
diferenta de potential intre bornele P si Q. La iesirea redresorului, se obtine o tensiune redresata cu 6 pulsuri
pe o perioada T a retelei, care are valoarea de varf egala cu tensiunea dintre fazele secundare.
Fig.2. Formele de unda ale tensiunii de alimentare(U01,U02,U03), tensiunea de la iesire(Udn), tensiunea pe o
dioda(Ud), curentul de la iesire(Idn), curentul printr-o dioda(Id).

5.Alegerea diodei
Se face astfel incat sa nu fie depasiti doi parametri:
● tensiunea inversa repetitiva maxima VRRM;

● curentul mediu direct maxim I FAVM

Pentru stabillizarea acestora trebuie cunoscute formele de unda ale tensiunii inverse pe dioda si curentului
direct prin dioda, forma de unda determinate de schema convertorului. Cunoscand formele de unda si valorile
impuse pentru curent si tensiune la iesirea convertorului se deduc tensiunea inversa maxima VRM si curentul
direct mediu I FAV pe care le va suporta in functionare normala.

Concret, pentru redresorul considerat se calculeaza, in prima aproximatie, considerand:

6 
U dn  U d 0  Uˆ sin
 6
U dn 2200
Uˆ    2303.84V
6  6
sin *0.5
 6 
 unde Û este valoarea maxima a tensiunii de linie.
Curentul mediu printr-o dioda este :

I dn 1160
I FAV    386.67 A
3 3
Se determina apoi valorile minime admisibile pentru VRRM si I FAVM :

VRM  1.1* c *Uˆ

VRM  1.1*2*2303.84
VRRM  VRM cu
VRM  5068.45V
VRRM  5068.45V

Unde coeficientul 1.1 tine seama de faptul ca se admit variatii ale tensiunii intre 85% si 110%. Coeficientul c
= 1.5 … 2.5 este un coeficient de siguranta si se considera 2 in cazul aceasta (presupunem cunoasterea naturii
si amplitudinii supratensiunilor).
I FAV
I FAVM 
ci

Unde ci = 0.6 … 0.9 este un coeficient de siguranta ce tine seama de faptul ca se foloseste racire naturala.

Pentru redresorul considerat rezulta cu ci =0.6

I FAV 386.67
I FAVM    644.45 A
0.6 0.6
Consultand catalogul “Diode cu siliciu” al SC Baneasa SA se aleg 2 diode de tip D800N2600, cu
I FAVM  644.45 A si VRRM=5068.45V ce se vor monta in serie.

6.Alegerea sistemului de racire

Din catalogul diodei(Anexa 1) se noteza marimile caracteristice diodei :

 rezistenta dinamica : rT=0.4mΩ

 tensiunea de prag : VT0 = 0.85V
Se calculeaza puterea medie dezvoltata in conductie in regim normal pe o dioda :

Curentul efectiv prin dioda este I FRMS = I FAV * 3

PFAV  VTO * I FAV  rT * I 2 FRMS

PFAV  VTO * I FAV  rT *( I FAV * 3) 2
PFAV  0.85*386.67  0.4*103 *(386.67 * 3) 2
PFAV  508.09W
 Se alege ca solutie constructiva racirea unilaterala si se doreste echiparea diodei cu o capsula si un radior.

unde :

 RthJC reprezinta rezistenta terminca dintre jonctiune si capsula;

 RthCK reprezinta rezistenta termica dintre capsula si radiator ;
 RthKA reprezinta rezistenta termica dintre radiator si mediul ambiant ;
 TJ reprezinta temperatura jonctiunii ;
 TC reprezinta temperatura capsulei ;
 TA reprezinta temperatura mediului ambiant ;
Din Anexa 1 si figurile Fig.8.329, Fig8.331 din aceeasi anexa se alege :

C
RthCA  r  0.15
W

C
r  0.0055
W

C
RthCA  0.135
W

C
RthJC =0.073
W

C
RthCK =0.012
W
Unde ∆r este diferenta termica jonctiune-capsula in curent continuu data de catalog la racire unilaterala si
valoarea reala a rezistentei pentru o anumita forma a undei de curent.
Din Fig.4. se alege lungimea radiatorului L=80mm.

7.Verificarea din punct de vedere termic

TVJ  TA  PFAV ( RthCA  RthJC  r )
TVJ  40  508, 09(0.135  0.073  0.0055)
TVJ  148.48 C
TC  TA  PFAV * RthCA
TC  40  508.09*0.135  108.59 C

TVJ este temperatura virtuala a jonctiunii.

Valoarea din catalog TCmax = 135 °C este mai mare decat TC, iar valoarea maxima a lui TVJ este de 150⁰C din
care rezulta un regim termic adecvat.

8.Verificarea la suprasarcina, scurtcircuit si supratensiuni

Date nominale:
> tensiunea la bornele instalatiei Un instal = 400V,

> curentul mediu redresat, nominal I dn  1160 A

> conditii de suprasarcina clasa F (conditii grele, conform C.E.I.)

- suprasarcina de 150% timp de 2 h (Isupr 1 ) cu valoarea medie

I sup r1  1.5 I dn
I sup r1  1740 A

- suprasarcina de 300% timp de 1 min (Isupr 2 ) cu valoarea medie

I sup r 2  3I dn
I sup r 2  3480 A

> frecventa de lucru f = 50 Hz.

Protectia la scurtcircuit este realizata prin montarea sigurantelor ultrarapide(SUR). SUR se aleg tinand cont de
conditiile de supra sarcina de lunga durata dupa care se determina corectitudinea alegerii lor prin verificarea
nefunctionarii la suprasarcina de scurta durata si a functionarii la scurtcircuit.
Siguranta fuzbila are ca principali parametrii tensiunea sa nominala si curentul sau nominal, valori efective.
Acestia sunt parametrii care implica alegerea tipuilui sigurantei.

9.Stabilirea tensiunii nominale a sigurantei(Un)

 Tensiunea nominala a sigurantei trebuie sa fie mai mare sau egala cu tensiunea dintre punctele in care este
conectata(Uinstal).
Un≥Uinstal
Se alege Un=500V.

10.Stabilirea curentului nominal al sigurantei(In)

Curentul nominal al sigurantei se alege in functie de valoarea efectiva a curentului de supra sarcina de lunga
durata (Isupr1).

Fig.5. Dioda cu protectiile la scurtcircuit, suprasarcina de lunga durata si supratensiun1.

Fig.6. Forma curentului prin dioda pentru sarcina normala.

Valoarea efectiva a curentului de suprasarcina de lunga durata printr-o siguranta va fi:

I sup r1 1740
I Ds    1004.7 A
3 3

Se alege In>IDs, In=1100A.

Se alege siguranta Ferrainza 500V,1100A.

11.Verificarea sigurantei la suprasarcina de scurta durata

Siguranta fuzibila nu trebuie sa se topeasca pe durata suprasarcinii de scurta durata. Pentru sigurante in serie
cu dispozitivele, valoarea efectiva a curentului de suprasarcina de scurta durata(Isupr2) va fi:

I sup r 2 3480
I Dsd    2009.2 A
3 3
I Dsd
Calculam raportul:   1.83
In
 Din caracteristaica t=f(γ) data in catalogul de sigurante, rezulta tp (timpul de prearc) care verifica
conditia
tp>tsd,unde tsd = durata suprasarcinii de scurta durata; pentru conditiile de suprasarcina de tip F, t sd = 1
min.
tprearc=175s > 60s.

Fig.7. Valoarea efectiva a curentului de reac in multipli de curentul nominal al sigurantei.

12.Verificarea la tensiunea de arc

Pentru ca tensiunea care apare la arderea sigurantei sa nu distruga dioda trebuie indeplinita conditia:

UA<VRRM dioda

Din curba Ua=f(U) data in catalogul de sigurante determinam Ua = 850V.

 13.Calculul protectiei impotriva supratensiunilor care apar in momentul comutatiei
diodelor

Functionarea fiabila a diodelor redresoare impune mentinerea tensiunilor inverse de varf sub valorile
limita repetitive specificare in datele de catalog. Supratensiunile de comutatie apar periodic la blocarea
diodelor datorita energiei inmaganizate in inductivitatile din circuit. Ele pot depasi V RRM , dar in general,
nu au energie mare. De regula, tensiunea nominala a condensatorului trebuie sa fie cel putin egala cu
VRRM, iar elementele de protectie trebuiesc montate in imediata vecinatate a diodelor cu fire cat mai
scurte.

Valorile orientative pentru grupul individula RC de limitate a supratensiunilor se pot calcula cu urmatoarele
relatii:

2QS Ls
C [ F ] R []
VRM C
2  887.5 375
C  0.35 F R  32.73
5094 0.35
unde: Qs=sarcina staocata la jonctiunea diodei
Ls=inductivitatea totala a circuitului exterior diodei
VRM=tensiunea inversa maxima care apare la bornele diodei.

 di 
Sarcina stocata Qs=887.5 μC (din catalog) se afla din caracteristica Qs  f    data in catalogul
 dt 
 di 
diodei(Anexa 1), unde panta de scadere a curentului    o determina in continuare:
 dt 

 di  VRM [V ] 5094.6V
     13.59 A
s
 dt  Ls [  H ] 375 H
Puterea disipata in rezistenta de amortizare R se calculeaza cu relatia:

PR=2 Qs VRM f 10-6 [W]

PR=2*887.5*10-6*5094*50=452.2W => PR= 500W

14.Schema finala
 15.Observatii si concluzii

Se observa ca redresorul transforma cele trei forme de unda ale retelei de alimentare intr-una singura, atat
tensiunea, cat si curentul ce strabate sarcina rezistiv inductiva nu apartin regimului permanent de curent
continuu, acestea inca variaza in timp, dar ca variatia scade considerabil si este restransa intr-un interval din
alternanta pozitiva.
In cazul voirii unui regim permanent de curent continuu la iesirea redresorului se pot aplica filtre,
condensatoare de netezire a tensiunii, respectiv bobine de netezire a curentului.
In concluzie, redresorul a fost proiectat pentru a satisface conditiile impuse, a fost protejat de curenti de
scurtcircuit, de suprasarcina si de supratensiuni si a fost verificat din punct de vedere termic.

16.Bibliografie

1. F. Ionescu, S. Nitu, D. Flondor C. Mihalache, ‘Convertoare Statice de putere‘, Editura

Tempus, Bucuresti, 1997

2. C.Mihalache, ‘Convertoare statice’. Note de curs

3. F. Ionescu, S. Nitu, D.Floricau, J.Six, P.Delarue, C.Bogus, ‘Electronica de putere-

Convertoare Statice’.