Studiu de caz

PLASMA INTERNATIONAL

Studiul de caz pe care îl voi prezenta astăzi are ca motor de pornire

compania Plasma International, care își are sediul în Florida. Despre Plasma
International știm că a fost implicată într-un scandal în care multe voci au protestat
împotriva acesteia, cerând chiar de a fi revocată licența de operare a companiei.
Alții au mers și mai departe cerând să fie promovate măsuri legislative care să
pună capăt vânzării de sânge pentru profit.

Inițial, cea mai mare parte din sângele și plasma pe care Plasma
International o vindea, era cumpărată din partea de sud-est a Statelor Unite. Chiar
dacă vânzările au crescut spectaculos, au fost raportate mai multe cazuri de
hepatită în rândul recipienților. Astfel compania a început să caute noi resurse de
procurare a sângelui pentru transfuzii.

După testări și negocieri îndelungate, consultanții au recomandat ca alegere

ideală donatori din rândurile unor triburi rurale din Vestul Africii, provincia
Burami. Plasma International oferea 90 de cenți per pintă și apoi îl revindea
spitatelor din Statele Unite și America Latină. În urma dezastrului de la Nicaragua,
în care s-a înregistrat un mare numar de răniți, compania a vândut 10,000 de pinte
de sânge recoltat din Africa, încasând 150 de dolari per pintă și realizând un profit
net de aproape 1,5 milioane de dolari.

Deși compania Plasma International este drastic criticată pentru acțiunile

sale, sunt anumite teorii etice care oferă perspectivă și susțin operațiunile
companiei. Pe de altă parte, sunt alte teorii etice care condamnă munca companiei
și stabilesc nevoia de schimbare. Consider că acțiunile companiei nu sunt
justificabile – folosirea oamenilor săraci pentru obținerea unor profituri imense nu
ar trebui sa fie tolerată și nici profitul imens obținut de pe urma unei surse
indispensabile de viață.

Conform teoriei etice a Utilitarismului, acțiunile companiei sunt perfect

morale. Această teorie etică normativă este bazată pe consecințe și susține că o
anumită acțiune ajută în general, la creșterea fericirii pentru cel mai mare număr
de oameni. Binele produs trebuie să depășească răul care rezultă din acea acțiune.
În cazul companiei Plasma International, se poate spune că au fost mai mulți
oameni care au beneficiat de acțiunile companiei, decât cei care au fost răniți de
acestea. Atât victimele din Nicaragua au fost fericite pentru că au primit sânge, cât
și oamenii din triburile africane care au fost răsplătiți și mulțumiți că au putut salva
vieți și mai ales compania care a fost fericită să aibă clienși și ulterior profit. Dacă
ar fi să ne gândim că Plasma International ar fi trebuit să aibă o responsabilitate
etică mai mare, utilitarismul ne spune că standardele etice nu ar trebui să fie
relative cu binele făcut de companie, în urma căreia toată lumea a avut de câștigat.

Deși utilitarismul susține acțiunile companiei, argumentul deontologic se

opune. Prima parte a teoriei deontologice a lui Immanuel Kant susține că nu ar
trebui să acționăm pe baza unor maxime pe care le vrem a fi legi universale ale
naturii. Dacă fiecare companie care ar avea nevoie de resurse ieftine, s-ar duce în
lumea a treia ca să le cumpere, atunci ar fi încălcate multe dintre drepturile omului.
A doua parte susține că oamenii nu ar trebui să fie folosiți ca mijloace ci văzuți ca
scop. În acest caz, Plasma International folosește triburile africane în avantajul lor
pentru a achiziționa plasmă și sânge la prețuri mici ca să le vândă pentru a-și atinge
scopul – profitul. Putem observa cum sunt încălcate princiile morale ale libertății,
respectului și grijii. A treia formulare a imperativului categoric al lui Kant atrage
atenția asupra comunității. O corporație este reprezentarea unei comunități, și ca un
drept moștenit din comunitate, fiecare membru are dreptul de a-și exprima părerile
și nemulțumirile despre însăși comunitatea din care face parte. Intențiile companiei
Plasma International sunt discutabile, dar cea mai evidentă intenție este de a face
profit în baza acțiunilor prezentate.