Armamaent - Primul Razboi Mondial

Primul Razboi Mondial început în anul 1914 a produs modificări atât în percepţia oamenilor
despre războaie dar şi în anumite domenii, cum ar fi cel militar. Ţările participante au avut nevoie de
strategii şi arme mult mai performante pentru a învinge. Iată o listă a 5 dintre cele mai celebre arme
din Primul Război Mondial:

5. Mitraliera
A apărut pe la mijlocul secolului al XIX lea, era de dimensiuni foarte mari şi erau greu de
manevrat. În Primul Război Mondial s-a folosit o variantă îmbunătăţită a mitralierei, numită mitraliera
Maxim care era manevrată de mai puţini oameni şi era mult mai uşoară. Alături de mitraliera
Maxim britanicii au folosit şi mitraliera Vickers.

Mitraliera Maxim

1
 4. Tancul
Condiţiile de luptă de pe fronturile Primului Război Mondial i-au făcut pe britanicii să creeze un
vehicul autopropulsat care să nu fie afectat de mitralieră şi care să poată să traverseze tranşeele şi
barajele de sârmă ghimpată. Primul exemplar a fost poreclit “Little Willie” şi a fost utilizat prima oară
de armata britanică pe 6 septembrie 1915. Primul tanc de luptă ( Tank Mark I) a fost folosit în Bătălia
de pe Somme din 15 septembrie 1916, condus de Căpitanul H.W. Mortimore.

Tank Mark V

Rezultatele inițiale ale utilizării tancurilor au fost neconcludente, problemele tehnice numeroase
(și lipsa de răbdare a consiliului militar) cauzând multe pierderi de vehicule în luptă. Desfășurarea în
grupuri mici a micșorat valoarea și impactul tactic. Forțele germane au suferit tactic un șoc inițial și
erau lipsite de arme contra tancurilor, dar în curând ele au descoperit muniția antitanc și folosirea de
tranșee mai late pentru a limita mobilitatea tancurilor britanice.

Evoluția condițiilor pe câmpul de luptă a forțat tancurile aliate să se dezvolte pe tot parcursul
războiului, producând noi modele ca Mark V, care putea să treacă peste obstacole mari, în special
tranșee late. Tancul francez Renault FT-17, apărut spre sfârșitul războiului, a fost un proiect
revoluționar, care a influențat designul multor tancuri moderne.

2
 În timpul Primului Război Mondial Germania a avut un număr mic de tancuri, în general
capturate. Au fost produse aproximativ 20 tancuri de concepție germană, de exemplu modelul A7V.

Prima bătălie în care s-au folosit multe tancuri a fost cea de la Cambrai, din 20 noiembrie 1917.

3. Zeppelinul german
Folosit întâi pentru survolarea Mării Nordului şi zonei Baltice, zeppelinul a ajuns din 1915 o
armă de război importantă pentru germani. Zeppelinul era destul de rapid şi avea multiple
avantaje:putea transporta mai multe mitraliere, avea un încărcător de muniţie foarte mare şi o
rezistenţă şi mai mare. În 1915, doua zeppeline L.3 şi L.4 au lansat 24 de kg de explozibil asupra
unor oraşe din Anglia.

În 31 mai/1 iunie, două zeppeline au pornit spre Londra, de la Bruxelles și Namur, unul
întorcându-se din cauza problemelor tehnice. Pe o noapte întunecată și fără lună, celălalt zeppelin a
aruncat circa 100 de bombe incendiare și 30 explozive asupra Londrei, oraş ușor de găsit, fiind complet
iluminat electric, cauzând 7 morți, mai mulți răniți, incendii, pagube însemnate. 15 avioane britanice s-
au ridicat împotriva lui, unul singur l-a reperat, dar, având probleme la motor, nu a putut să atace.

3
Populația nu s-a panicat, dar a doua zi au avut loc atacuri asupra magazinelor unor persoane despre care
se credea că sunt germani.

4
 Carte poștală franceză de propagandă, ilustrând un avion numit Tripla Antantă
(Marea Britanie reprezentată prin flotă, Franța printr-un infanterist și Rusia printr-un
cazac călare) care atacă și distruge un zeppelin. Militarul german, în cădere,
exclamă:„Dacă aceștia trei se unesc, am să pier!”
5
 2. Bombardierul Handley Page
Handley Page a produs o serie de bombardiere pentru Marina Regală pentru a
bombarda zeppelinele germane şi pentru a răzbuna atacarea Londrei.

6
 Handley Page Limited a fost fondată de Frederick Handley Page (mai târziu Sir Frederick) în
1909 ca fiind prima companie britanică de producție a aeronavelor. A intrat în lichidare voluntară și a
încetat să mai existe în 1970. Compania, cu sediul la Aerodromul Radlett din Hertfordshire, a fost
remarcată pentru rolul său de pionierat în istoria aviației și pentru producerea bombardierelor grele și a
aeronavelor mari.

În timpul Primului Război Mondial, Handley Page a produs o serie de bombardiere grele pentru
ca Royal Navy să bombardeze șantierele germane Zeppelin, cu intenția finală de a bombarda Berlinul
razbunand atacurile Zeppelinului asupra Londrei. Handley Page a fost rugată de către Admiralitate să
producă un "paralizor sângeros al unui avion". Aceste aeronave au inclus O / 100 din 1915, O / 400 din
1918 și V / 1500 cu patru motoare,. V / 1500 nu a fost folosit, deoarece războiul sa încheiat în 1918.

1. Tunul Big Bertha (foto)

Realizat de compania Krupp din Germania, a reuşit să distrugă forturile belgiene de la Liege,
Narmur şi Antwerp. Avea cel mai mare şi mai precis calibru, 420 mm şi o rază de acţiune de 10-15
7
km. Datorită faptului că era enorm, era adus pe piese şi asamblat la locul faptei de o echipă de
aproximativ 1000 de oameni.

Componente:calibrul 420 mm; lungimea tevii 5 m; lungime totala 6,72 m; raza maxima de actiune: 9300-9500 m,
cu proiectile de 800 kg/12500 m, cu proiectile de 400 kg; greutatea totala a obuzierului 70 tone (foarte probabil ca doar
teava obuzierului sa cantareasca 43 tone); greutate obuz 400/800 kg; greutate incarcatura exploziva 100-140 kg.

In anul 1900, cand Alfred Krupp a realizat la fabrica sa din Essen o piesa de artilerie de mare calibru, 350 mm, ce
era capabila sa lanseze un proiectil de 363 kg greutate la peste 10 km distanta. Tunul Big Bertha era folosit pentru a ataca
Fortele Inamice .Acesta fiind cel mai mare tun folosit in razboi avea o raza de lansare foarte mare dar dezavantajul era ca
era greu de pozitionat din cauza greutatii

Altele

Obuzierul Berta cea grasă (în germană Dicke Bertha) a fost un tip de obuzier construit de fabricile de
arme Krupp din Germania la începutul Primului Război Mondial.

Geneza obuzierului vine din lecțiile învățate de către germani (și austrieci), de la Războiul ruso-
japonez din 1904-1905. În timpul războiului, japonezii au demontat o serie de obuziere de apărare de coastă de
28-cm și le-au folosit pentru a ajuta la asediul bazei navale ruse fortificată de la Port Arthur. Aceasta a fost o
noutate ca, până la acea dată, experții militari considerau că cele mai mari tunuri transportabile de asediu pot fi
în jurul calibrului de 20 cm. Cu toate acestea, majoritatea țărilor europene nu a reușit să tragă învățăminte din
lecția japoneză - în afară de, cum s-a menționat, germani și austrieci (și acesta din urmă a dezvoltat, de

8
asemenea, o serie de arme supergrele transportabile pe drumuri publice ca de exemplu obuzierul Schlanke
Emma (Emma cea suplă) de 30,5 cm, obuzierul "Barbara" de 38 de cm, și obuzierul Gudrun).