Sunteți pe pagina 1din 4

Povestea lui Harap-Alb

de Ion Creanga

(basm cult)

1.Definitie generala: Basmul este specia epicii populare si culte, cu larga raspnadire, in care se nareaza
inatmplari facntastice ale unor personaje imaginare (feti-frumosi,zane, animale si pasari nazdravane etc.), aflate
in lupta cu forte malefice ale naturii sau ale societatii,simbolizate prin balauri,zmei,vrajitoare etc., pe care ajung
sa le biruiasca in cele din urma.
Definitie: Basmul cult este specia narativa ampla, cu numeroase personaje purtatoare ale unor valori
simbolice cu o actiune care implica fabulosul si care infatiseaza parcurgerea drumului maturizarii de catre erou.
2.Trasaturi:
 fantasticul este localizat, personajele par sa traiasca intr-un mediu humulestean, se comporta taraneste si
vorbesc moldoveneste.
 Apar mai multe motive: -motivul calatoriei, neascultarii, imparatului fara nume, recompensarea binelui,
motivul casatoriei.
 Imbinarea naratiunii cu dialogul si cu descrierea
 Formule tipice: initiala, mediana, finala.
 umanizarea fantasticului (fabulosului) prin comportamentul, gestica, psihologia si limbajul personajelor
 cifra magica trei
3.Tema: o reprezinta lupta dintre bine si rau si specific basmelor binele triumfa.Maturizarea lui Harap-Alb ,
din aceasta cauza basmul poate fi considerat un bildungsroman.
4.Motivele:
a) motivul probelor- care nu este specific nu numai basmului popular, ci si basmului cult,spanul
supunandu-l pe Harap-Alb la incercari primejdioase,cu speranta ca va scapa de el: sa-i aduca "salati din gradina
ursului"; capul si pielea unui cerb fabulos, batute in nestemate; sa o aduca pe fata imparatului Ros, ca sa se
insoare cu ea.Ajutat de Sfanta Duminica, de furnici si de albine,de prieteni si povatuit permanent de calul
sau,Harap-Alb reuseste sa invinga toate probele.
b) motivul razbunarii malefice- dat in vileag,Spanul se repede ca un "cane turbat si peteaza capul
lui Harap-Alb",dar fata il inconjoara" cu cele trei smicele de mar dulce", il stropeste cu apa vie si il invie, acesta
trezindu-se ca dupa un somn greu.Atunci calul fermecat il apuca pe span si 'mi ti-l azvarle in inaltul cerului",de
unde cade pe pamant si moare.
c) motivul calatoriei- aceasta calatorie are ca scop maturizarea lui Harap-Alb, este un drum de
initiere.
d)motivul neascultarii- Harap-Alb primeste sfat de la tatal sau,sa se fereasca de omul-span si de
imparatul Ros.Cand Harap-Alb porneste la drum si ajunge in codru se intalneste cu omul-span,acesta
propunandu-i sa-l accepte ca insotitor, dar Harap-Alb il refuza de doua ori. A 3a oara cand il intalneste, era cam
derutat din cauza traseului si atunci il accepta pe span ca insotitor nemai tinand cont de sfatul primit de la tatal
sau.
5.Momentele subiectului :
In expozitiune aflam ca craiul,care are trei baieti, primeste o scrisoare de la fratele sau, Imparatul-verde care avea
doar fete.Acesta ii spune sa trimita pe cel mai curajos baiat dintre feciorii lui ca sa-i preia tronul.Dupa ce fratii sai
s-au intors acasa, mezinul vrea sa-si incerce norocul, dupa sfatul dat de o batrana, Sfanta Duminica, care ii zice
sa-i ceara tatalui sau ‘’calul, armele si hainele cu care a fost el mire’’,desi hainele sun ‘’vechi si ponostie’’, iar
‘’armele ruginite’’.Baba il sfatuieste sa puna o tava cu jaratic in mijlocul hergheliei si sa aleaga acel cal care va
veni ‘’la jaratic sa manance’’.

In intriga : voinicul, ‘’dupa ce saruta mana tata-sau’’, plaeca la drum, luand carte din partea tatalui si, prin dreptul
podului, ‘’numai iaca ii iesa si lui ursul inainte’’.Calul se napusti asupra ursului si mezinul ridica buzduganul sa
loveasca, dar, cand sa izbeasca ursul, un glas de om ii spuse : ‘’Dragul tatei,nu da, ca eu sunt’’.Craiul isi sfatuieste
fiul sa se fereasca ‘’de omul ros, iara mai ales de cel span’’,ii da si pielea de urs pentru orice eventualitate si
primeste binecuvantarea parintelui sau. Fiul craiului si calul pleaca in calatorie ‘’si merg ei o zi, si merg doua,si
merg patruzeci si noua’’,pana cand intalnesc in codru ‘’un om span’’ care se ofera drept ‘’sluga la drum’’.Voinicul
il refuza, dar ‘’la o stramtoare de drum iaca ca spanul iar ii iese inainte,prefacut in alte straie’’ si cu glas mieros ii
cere sa-l ia sluga.A treia oara spanul iese in cale ‘’imbracat altfel si calare oe un cal frumos’’ tocmai cand fiul
craiului se ratacise prin codrii intunecosi,acceptand in final sa-l angajeze drept calauza.Ajungand ei la o fantana,
care ‘’nu avea nici roata,nici cumpana, ci numai o scara de coborat pana la apa’’,spanul coboara in put, umple
pleoasca, apoi il sfatuieste pe fiul craiului sa intre si el ca sa se racoreasca.Tanarul il asculta pe span,dar acesta
tranteste capacul peste gura fantanii si-l ameninta ca daca nui povesteste totul despre el ‘’cine esti, de unde vii, si
incotro te duci’’,acolo ii vor putrezi oasele.Sub amenintarea mortii, feciorul de crai jura pe varful palosului ca va
fi sluga supusa spanului, care se va da drept nepotul imparatului si ca va pastra taina ‘’pana cand va muri si iar va
invia ‘’.Spanul ii da numele de Harap-Alb.
In desfasurarea actiunii :Ajunsi la palatul Imparatului Verde,Spanul se da drept nepotul sau.Intr-o zi, avand la
masa ‘’niste salati foarte minunate’’, care se capatau cu multa greutate, spanul hotaraste sa-si trimita sluga sa-i
aducaacele bunatati din gradina ursului.Ajutat de Sfanta Duminica Harap-Alb trece cu bine peste aceasta proba,
aducandu-i spanului salatile dorite.Dupa alte cateva zile, imparatul ii arata spanului niste pietre atat de frumoase,
incat trezeste lacomia acestuia din urma care isi trimite sluga sa-i aduca ‘’pielea cerbului cu cap cu tot, asa batute
cu pietre scumpe, cum se gasesc’’.Din nou calul il duce pe Harap-Alb in zbor la Sfanta Duminica si ii cere
ajutorul.Ascultand si de data asta sfaturile Sfintei Duminici, Harap-Alb reuseste sa ia pielea si capul de cerb
ducandu-i-le spanului.Dupa cateva zile, imparatul dadu un ospat foarte mare n cinstea nepotului sau,la care a
invitat imparati,crai si voievozi.La masa se vorbea despre imparatul Ros si desprea lui fiica.Auzind spanul ca fata
imparatului Ros este o vrajitoare ii porunceste slugei sa-i aduca fata. Pornind spre imparatia imparatului Ros,
intalneste in drumul sau pe rand cinci oameni ciudati :Gerila, Flamanzila, Ochila, Setila si Pasari-Lati-
Lungila.Calatoria alaturi de cei 5 este plina de peripetii, ‘’ca pe unde treceau, parjol faceau’’.Intr-un tarziu ajung
toti la imparatie.Trec prin anumite probe si cu greu, imparatul Ros ii da fata lui Harap-Alb.Dar fata il supune si ea
la o proba,proba care o castiga calul,aducand ‘’trei smicele de mar dulce si apa vie si apa moarta’’.
Punctul culminant : Ajungand la imparatie , spanul vazand cat este de frumoasa fata, se repede sa o ia in brate,dar
il imbranceste si-i spune ca a venit pentru Harap-Alb, caci ‘’el este adevaratul nepot al imparatului Verde’’.Turbat
de furie spanul ii taie capul lui Harap-Alb,dar fata imparatului rosu ii pune capul inapoi foloseste smicele si apa
moarta si cea vie ptr al aduce la viata.
Deznodamant : Fata imparatului Ros si Harap-Alb primesc binecuvantare de la imparatul Verde.Ca la orice nunta
imparateasca din basme, veselia a tinut ani intregi, ‘’si acum mai tine inca’’.
6.Formule tipice :
 formule tipice initiale (de inceput): ’’Amu cica era odata intr-o tara un crai care avea trei feciori.’’;
formule tipice mediane (de Umorul:
 Exprimarea oznasa, mucalitica : ’’Doar unu-i imparatul Ros, vestit pin meleagurile aceste
pentru bunatatea lui cea nepomenita si milostivirea lui cea neauzita.’’
 Combinatii neasteptate de cuvinte: ’’Tare-mi esti drag!… Te-as vari in san, dar nu icapi de
urechi…’’
 Caracterizari pitoresti
 Vorbe de duh: ’’Vorba ceea: da-i cu cinstea, sa piara rusinea’’;
 Poreclele personajelor: Pasarila, Buzila
 Diminutive cu valoare augmentativa: „bauturica”, „buzisoare”
11.Limbajul: personajele vorbesc taraneste, specific Moldovei si mai ales Humulestiului.
12.Concluzie:
Cu ajutorul acestor argumente putem spune ca „Povestea lui Harap-Alb” este un basm cult.
 8.Personaje:
 personaje bune: a) Harap-Alb este un Fat-Frumos din basmele populare,destoinic si
curajos, ramane in zona umanului, fiind prietenos,cuminte si ascultator, ca un flacau din
Humulesti.
b) Craiul, tatal lui Harap-Alb este un personaj de basm prin motivul imparatului aflat in impas.Ion
Creanga scoate insa in evindenta trasaturile taranului-tata, in ipostaza lui pedagogica.
c) Imparatul Verde- este fratele craiului si unchiul lui Harap-Alb.
d)Sfanta Duminica este un personaj fabulos prin aparitiile ei ciudate, o data ca cersetoare, apoi
locuind pe o insula misterioasa, in ipostaza Sfintei Duminici.
e) Fata imparatului Ros este la fel de faimoasa ca si tatl ei, se spunea ca ea e ’’farmazoana’’.
 Personaje rele : a) Spanul este un personaj negativ care intruchipeaza forta raului in basm,
dar care este un rau necesar in initierea lui Harap-Alb.
9. Oralitatea: modalitati de realizare a oralitatii:
 Folosirea dativului
 Exclamatii, interogatii, interjectii: ’’-Mai, Pasarila, iacata-o-i, ia!’’, ’’Ei, apoi?Lasa-te in
sama lor, daca vrei sa ramai fara cap’’;
 Expresii onomatopeice: ’’S-odata pornesc ei, teleap, teleap, teleap, si cum ajung in dreptul
usii, se opresc putin.’’
 Imprecatii,apostrofe: ’’Na!asa trebuie sa pateasca cine calca juramantul!’
 Adresa directa: ’’Ce-mi pasa mie? Eu sunt dator sa spun povestea si va rog sa ascultati’’
10.Umorul:
 Exprimarea oznasa, mucalitica : ’’Doar unu-i imparatul Ros, vestit pin meleagurile aceste
pentru bunatatea lui cea nepomenita si milostivirea lui cea neauzita.’’
 Combinatii neasteptate de cuvinte: ’’Tare-mi esti drag!… Te-as vari in san, dar nu icapi de
urechi…’’
 Caracterizari pitoresti
 Vorbe de duh: ’’Vorba ceea: da-i cu cinstea, sa piara rusinea’’;
 Poreclele personajelor: Pasarila, Buzila
 Diminutive cu valoare augmentativa: „bauturica”, „buzisoare”
11.Limbajul: personajele vorbesc taraneste, specific Moldovei si mai ales Humulestiului.
12.Concluzie:
Cu ajutorul acestor argumente putem spune ca „Povestea lui Harap-Alb” este un basm cult.

asdas d
s dfasf
sadf
sg sa
gs
dfqw

A fso e

Umorul:
 Exprimarea oznasa, mucalitica : ’’Doar unu-i imparatul Ros, vestit pin meleagurile aceste
pentru bunatatea lui cea nepomenita si milostivirea lui cea neauzita.’’
 Combinatii neasteptate de cuvinte: ’’Tare-mi esti drag!… Te-as vari in san, dar nu icapi de
urechi…’’
 Caracterizari pitoresti
 Vorbe de duh: ’’Vorba ceea: da-i cu cinstea, sa piara rusinea’’;
 Poreclele personajelor: Pasarila, Buzila
 Diminutive cu valoare augmentativa: „bauturica”, „buzisoare”
11.Limbajul: personajele vorbesc taraneste, specific Moldovei si mai ales Humulestiului.
12.Concluzie:
Cu ajutorul acestor argumente putem spune ca „Povestea lui Harap-Alb” este un basm cult.

imparateasca din basme, veselia a tinut ani intregi, ‘’si acum mai tine inca’’.
6.Formule tipice :
 formule tipice initiale (de inceput): ’’Amu cica era odata intr-o tara un crai care avea trei feciori.’’;
formule tipice mediane (de Umorul:
 Exprimarea oznasa, mucalitica : ’’Doar unu-i imparatul Ros, vestit pin meleagurile aceste
pentru bunatatea lui cea nepomenita si milostivirea lui cea neauzita.’’
 Combinatii neasteptate de cuvinte: ’’Tare-mi esti drag!… Te-as vari in san, dar nu icapi de
urechi…’’
 Caracterizari pitoresti
 Vorbe de duh: ’’Vorba ceea: da-i cu cinstea, sa piara rusinea’’;
 Poreclele personajelor: Pasarila, Buzila
 Diminutive cu valoare augmentativa: „bauturica”, „buzisoare”
11.Limbajul: personajele vorbesc taraneste, specific Moldovei si mai ales Humulestiului.

1.Definitie generala: Basmul este specia epicii populare si culte, cu larga raspnadire, in care se nareaza
inatmplari facntastice ale unor personaje imaginare (feti-frumosi,zane, animale si pasari nazdravane etc.), aflate
in lupta cu forte malefice ale naturii sau ale societatii,simbolizate prin balauri,zmei,vrajitoare etc., pe care ajung
sa le biruiasca in cele din urma.
Definitie: Basmul cult este specia narativa ampla, cu numeroase personaje purtatoare ale unor valori
simbolice cu o actiune care implica fabulosul si care infatiseaza parcurgerea drumului maturizarii de catre erou.
2.Trasaturi:
0* fantasticul este localizat, personajele par sa traiasca intr-un mediu humulestean, se comporta taraneste si
vorbesc moldoveneste.
1* Apar mai multe motive: -motivul calatoriei, neascultarii, imparatului fara nume, recompensarea binelui,
motivul casatoriei.
2* Imbinarea naratiunii cu dialogul si cu descrierea
3* Formule tipice: initiala, mediana, finala.