D – Disciplina

I unu

DI Activitatea 1

a) Fiind profesor de geografie îmi doresc ca toţi elevii să deprindă cunoştinţe folositoare în
viaţă: orientare în spaţiu, citirea unei hărţi, noţiuni despre climă, relief, etc. Toate elementele
întâlnite în viaţa de zi cu zi şi studiate în cadrul orelor, pot ajuta orice elev să se dezvolte
intelectual şi să deprindă noţiuni de cultură generală.

b)Îmi place să folosesc ca metodă de predare conversaţia euristică şi interacţiunea cu elevii,

cu scopul de a fi mai bine dobândite cunoştinţele predate, dar mi-aş dori să fac mai multe
experienţe practice şi mai multe proiecte în care elevii să fie foarte implicaţi, lucru care le-ar
oferi mai muştre satisfacţii şi creştere a stimei de sine decât evaluările clasice scrise şi orale.

D I Activitatea 2

a) Din punctul meu de vedere două direcţii de diferenţiere a experienţelor de învăţare mai
uşor de gestionat sunt conţinuturile şi metodele de predare - învăţare.

Conţinuturile pot fi parcurse în anul şcolar în ritmul ales de profesor şi în funcţie de nivelul
clasei, acordând mai multe ore unor teme şi mai puţine altora care sunt înţelese mai uşor.

Metodele de predare - învăţare sunt variate ceea ce oferă posibilitatea oricărui cadru
didactic să aleagă ceeea ce se pretează fiecărei clase în general sau să le aplice personalizate
pentru anumite grupuri de elevi.

b) Experienţe de învăţare greu de gestionat sunt cele de natură psihologică pentru că mediul
psihologic şcolar sau familiar detemină anumite comportamente elevului; iar standardele de
performanţă sunt greu de atins mai ales în momentul de faţă când interesul faţă de studiu şi
şcoală a scăzut, sau existenţa problemelor financiare şi sociale din familie îi detemină pe mulţi
dintre elevi să renunţe la studiu.

EVALUARE Disciplina 1 ( D I)

Trei exigenţe privind strategiile de implementare a curriculumului în raport cu

geografia ar putea fi :

1. Posibilitatea realizării unor trasee educaţionale bazate pe dezvoltarea abilităţilor şi

aptitudinilor;

2. Centrarea învăţării pe activităţile şi achiziţiile de cunoştinţe ale elevilor prin consolidarea

învăţării şi eliminarea lacunelor;

3. Diversificarea activităţilor de învăţare prin experienţe.

Disciplina II ( D II)

Activitatea 1

1. O strategie axată pe competenţe asigură transdisciplinaritatea, interdisciplinaritatea,

instruirea propriu - zisă, învăţarea şi autoînvăţarea nonformală şi informală, cu scopul
practicării educaţiei permanente.

2. Pentru o înţelegere mai eficientă a lecţiilor privind scara hărţii am realizat cu elevii pentru
început măsurători pe hartă apoi am reuşit să realizăm o hartă pe foaie de matematică a zonei
unde este plasată şcoala.

Vulcanii au fost mereu un domeniu care a stârnit curiozitate, drept urmare s-a realizat o
cercetare privind modul de evoluţie apoi de manifestare a acestora. Activitatea s-a concretizat
prin realizarea unui ppt cu cei mai cunoscuţi vulvcani din lume şi cu machete vulcan.

Activitatea 2

Pentru geografie un element important în cadrul competenţelor este includerea în

programă a aplicaţiilor practice şi studiul orizontului local; implementarea unor strategii
bazate pe cercetare clasică (documente, manual) şi modernă (mas-media, inernet); realizarea
unor proiecte educaţionale.

Evaluare DII

2. a) Avantajul evitării descompunerii şi pierderii sensului unei sarcini este realizarea unui
sistem de cunoştinţe, deprinderi, atitudini; riscul îl reprezintă accentul pus pe transferul de
resurse dobândite formal şi informal, caracterul repetitiv al proceselor şi realizărilor
sarcinilor.

2. b) Avantajul disponibilităţii îndeplinirii unei sarcini mixte implică inetegrarea unor surse
diferite cu puncte comune, însă apare riscul lipsei situaţiilor elaborării rezultatului în mod
original şi eficace.

2. c) Avantajul competenţelor cu referire la sarcinile care dă finalitate si sens cunoştinţelor se

referă la faptul că elevii cercetează, compară, analizează, dezbat şi în final îşi dezvoltă şi
exercită strategii de învăţare pesonală: memorare ascultare activă, luarea de notiţe.
DISCIPLINA III

Activitatea 1

PLANUL DE ACTIVITATE AL COMISIEI PENTRU CURRICULUM

ANUL ŞCOLAR 2018 / 2019

NR. DENUMIREA ACTIVITATII TERMEN RESPONSABILI
CRT.

1 Avizarea la nivelul şcolii a Septembrie 2018 Director

opţionalelor care sunt cuprinse în
Oferta educaţională pentru anul Responsabil comisie
şcolar 2018-2019 Comisia pentru
curriculum

2 Obţinerea avizului inspectorilor de Octombrie 2018 Cadrele didactice

specialitate de la ISJ Bacau pentru
opţionalele propuse pentru anul
şcolar 2018- 2019

3 Realizarea unei baze de date Octombrie 2018 Comisia pentru

privind opţionalele propuse pentru curriculum
anul şcolar 2018- 2019

4 Propuneri din partea comisiilor Noiembrie 2018 Comisiile metodice

metodice privind Oferta
educaţională pentru anul şcolar
2019- 2020

5 Stabilirea Ofertei educaţionale Decembrie 2018 Director

pentru anul şcolar 2019- 2020pe
baza propunerilor comisiilor Comisia pentru
metodice si ale nevoilor de curriculum
formare ale elevilor

6 Exprimarea opţiunilor elevilor şi Ianuarie 2019 Comisia pentru

părinţilor acestora în ceea ce curriculum
priveşte Oferta educaţională
pentru anul şcolar 2019- 2020 Diriginţi

Învăţători

7 Analizarea opţiunilor elevilor Februarie 2019 Comisia pentru

curriculum

8 Definitivarea Ofertei educaţionale Martie 2019 Director

 pentru anul şcolar 2018- 2019 Comisia pentru
curriculum

9 Popularizarea Ofertei educaţionale Aprilie 2019 Director

a şcolii pentru anul şcolar 2019-
2020 în rândul cadrelor didactice, Comisia pentru
al elevilor şi părinţilor, al curriculum
comunităţii locale şi educative

10 Întocmirea Raportului anual al Iunie 2019 Responsabil comisie

Comisiei pentru Curriculum
pentru anul şcolar 2018-2019 Comisia pentru
Curriculum

Responsabil Comisie Curriculum,

Prof. Vîrvăroi Nicoleta Oana

DISCIPLINA III

ACTIVITATEA 2

Puncte tari şi puncte slabe ale activităţilor CDŞ

ACTIVITĂŢI CDŞ PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

Prezentarea
propunerilor de CDŞ de Curriculum nucleu aprofundat -presupune parcurgerea
către cadre didactice : segmentului obligatoriu
disciplina, tipul CDŞ- Necesită o abordare personalizată a din programa
aprofundare, extindere, activităţilor de instruire din perspectiva disciplinei,
opţional - denumire , elevilor. - numărul maxim de
durată Fiecare activitate de învăţare are o finalitate ore prevăzut în Planul-
cadru pentru o
disciplină este utilizat
pentru formarea
competenţelor minimal
obligatorii prevăzute
(recuperări).
- vizează atingerea
standardelor minime de
performanţă şcolară.
 Curriculum extins
- vizează obţinerea unor noi obiective de necesită desfăşurarea
referinţă corelate cu acelea ale programei din unor demersuri
trunchiul comun şi abordarea de noi speciale.
conţinuturi corelate cu acelea din trunchiul
comun.
- lărgeşte oferta de învăţare cu noi conţinuturi, se poate realiza cu
în plus faţă de cele prevăzute în curriculum elevii care manifestă
nucleu, până la acoperirea numărului maxim interese speciale pentru
de ore prevăzut în planurile cadru de anumite discipline sau
învăţământ arii curriculare.
- oferta educaţională a şcolii este mai
flexibilă, mai adaptată la necesităţile şi
particularităţile elevilor, conţinuturile
învăţării pot fi adaptate mai uşor la realitatea
cotidiană precum şi la preocupările, interesele
şi aptitudinile elevilor, contribuie la orientarea
şcolară şi profesională.

Curriculum elaborat în şcoală cuprinde : Uneori nu sunt oferte

1.Opţionalul ca disciplină nouă – suficiente de opţionale,
2. Opţionalul ca temă integratoare – părinţii şi elevii fiind
- o bună cunoaşterea a elevilor şi a nevoilor nevoiţi să aleagă ceea
de educaţie ale elevilor; - identificarea ce li se oferă, dar fără
nevoilor comunităţii (ex. nevoi specifice de să aibă multe variante
formare a forţei de muncă, cunoaşterea
istoriei comunităţii şi identificarea direcţiilor
de dezvoltare comunitară etc.); - inventarierea
şi valorificarea resurselor de care dispune
şcoala (umane, materiale);
- oferta disciplinelor opţionale din şcoală
trebuie să permită elevilor opţiunea, să le dea
posibilitatea de a participa la activităţi (orarul
constituit în funcţie de grupele care urmează
disciplinele opţionale);
Centralizarea Se evidenţiază interesele, dorinţele copiilor Lipsa interesului unor
propunerilor realizate în vederea abordării de noi subiecte cadre didactice de a
de către cadrele Poate constitui un punct de orientare pentru aborda noi teme
didactice în vederea profesorii care îşi propun să elaboreze în
„OFERTEI viitor un opţional la nivel de şcoală
CURRICULARE” A
unităţii şcolare
Afişarea la loc vizibil a Opţionalele care au fost votate sunt -
propunerilor CDS evidenţiate

Prezentarea Planului Este necesar în vederea parcurgerii etapelor Uneori nu este afişat la
cadru de către cadru didactic în vederea susţinerii timp
opţionalului: oferta de opţionale, perioada de Perioadele nu sunt
prezentare în vederea obţinerii voturilor bine stabilite., fiind
 favorabile, şi avizarea necesară scrisă o lună anume,
dar nu este specificat
clar intervalul – între
data de…..şi data
de….

Şedinţele cu părinţii în Părinţii pot alege din ofertele de opţional Sunt nemulţumiţi de
vederea consultării ceea ce cred că ar fi benefic pentru viitorul oferta propusă
asupra propunerilor , propriului copil
întocmirea proceselor Procesele verbale sunt necesare pentru că ar
verbale privind CDS exista posibilitatea să fie schimbări în ceea ce
priveşte opţiunea aleasă

Întocmirea tabelului Se centralizează cererile de opţional Toate aceste activităţi

nominal al elevilor Există un tabel nominal care atestă opţiunea consumă foarte mult
clasei de către diriginte aleasă timp
cu solicitările de CDS
pe baza fişei de
opţiuni ai elevilor

EVALUARE D III

1. Responsabilităţile realizării disciplinelor opţionale şi le asumă: cadrele didactice.

2 Profesorul îşi doreşte să pregătească noi generaţii care să se integreze uşor în societate şi să
deschidă noi orizonturi în ceea ce priveşte viaţa de adult şi de angajat. De asemenea
profesorul este cel care observă schimbările de comportament, sau când elevii se află în faţa a
numeroase dileme ale vieţii de adolescent/copil. Astfel el, profesorul, devine un element
important în stabilirea unor strategii bazate pe activităţi centrate pe elev având ca scop
rezolvarea problemelor cu care se confruntă tinerii respectiv copiii.

3. Rolul meu ca şi cadru didactic în abordarea curriculum-ului este de moderator.

 DIsCIPLINA I V

Activitatea 1

2. a) Predând geografia care este o ştiinţă cu caracter transdisciplinsar, elevii devin curioşi în
acest domeniu mereu nou. Folosind tehnica din dotare: laptop, videoproiector elevii pot
descoperi, observa şi înţelege informaţii greu accesibile la nivel cognitiv. Astfel, elevii devin
interesaţi, mai ales dacă sunt notaţi pentru ppt. realizate pe anumite teme.

2.b) Avantajele studierii geografiei sunt în primul rând observate prin experimente; orientarea
în teren, folosirii GPS sau a hărţii atunci când se deplasează sau îşi planifică excursii,
drumeţii. Mai mult, obiectivele turistice sau practicarea diferitelor forme de turism pot să
constituie un element important în viaţa de elev, putând să împărtăşească şi colegilor,
prietenilor din experienţele personale (povestiri, descrieri).

Activitatea 2 D. IV

2. a) Proiectarea lecţiilor constituie un demers didactic important pentru că elaborarea

îngrijită a lecţiilor poate să atragă elevii într-un mod neaşteptat.

Puncte tari: folosirea experimentelor precum erupţia vulcanului( învaţă uşor elementele
vulcanului, dar si efectele negative asupra arealului acestuia unde acţionează), joc didactic în
prezentarea prognozei meteo (astfel elevul îşi înşuşeste bine termenii de elemente
meteorologice şi fenomene meteorologice), fabricarea hărtiei pe bază de hârtie folosită, etc.

2. b) Puncte slabe: se pierde foarte mult timpîn realizarea experimentelor, jocului de rol,
lucrului în echipă

În cazul unei lecţii de consolidare unde elevii vor lucra pe grupe, nu reuşesc să folosesc
eficient timpul.

Ca măsuri de ameliorare, îmi propun ca sarcinile date să fie mai usoare şi să fie mai puţine
ca număr.

Activitatea 3 D IV

1. Cadrul didactic este un model pentru copil.Trebuie să fie deschis schimbărilor şi să îşi
dezvolte propriile abilităţi pentru a ajuta cu adevărat elevii. Dascălul de astăzi trebuie să se
adapteze noilor cerinţe ale societăţii multiculturale dar mai ales să fie abil în promovarea
interculturală.

2. Puncte tari dobândite în ultimul an de activitate:

-folosirea unor metode active pe parcursul procesului didactic: metoda nufărului, cubului;

- realizarea unor mijloace didactice pentru o mai bună înţelegere a unor noţiuni de
specialitate;

- punerea în practică a unor proiecte educaţionale în care elevii se simt implicaţi şi creşte
stima de sine a tuturor, mai ales a celor slabi la învăţătură.
TREI DORINŢE NEACOPERITE:

- realizarea unor portofoliii bazate pe experimente/implicarea elevilor în investigaţii pe

diferite teme;
- realizarea unor mijloace didactice care ar dezvolta practicarea exerciţiului geografic;
- realizarea unor diagrame în urma unor măsurători obţinute direct prin măsurarea
precipitaţiilor, a vântului, etc.
lLucru în echipă să devină o obişnuinţă

Activitatea 4, D IV

1. Strategiile didactice sunt un ansamblu de surse şi metode planificate şi organizate de

profesor cu scopul de a permite elevilor să realizeze obiectivele propuse. . Cuprind sarcini de
învăţare propuse de profesor şi situaţii de învăţare,, în care este implicat elevul pentru
realizarea învăţării. Modul de realizare a instruirii se poate realiza pe termene de timp (scurt,
mediu sau lung)şi la nivel de clasă( frontal, pe grupe, individual, personalizat)

2. Funcţiile strategiilor didactice

- COGNITIVĂ: dobândirea de noi cunoştinţe prin învăţare directă, investigatie asupra unei
teme despre relief, climă oraşe etc

- INSTRUMENTALĂ: (OPERAŢIONALĂ)- rezultatul învăţării este dobândit pe baza

obiectivelor parcurse; exemplu localizarea unor elemente geografice pe hartă;

- NORMATIVĂ: elevul este coordonat, corectat de profesor în vederea obţinerii unor

rezultate bune, în situaţii variate:poiecte educative , studiu individual, lucru cu manualul de
geografie.

- MOTIVAŢIONALĂ: stimularea curiozităţii faţă de anumite zone turisstice , rase umane, etc

- FORMATIV-EDUCATIVĂ: formarea deprinderilor, opiniilor , convingerilor asupra unor

noţiuni geografice.

Activitatea 5, D IV

1. Utilizarea strategiilor didactice interactive prezintă o tendinţă de adaptare a

învăţământului spre cunoaştere., a unei învăţări eficiente care se bazează pe o instruire
permanentă, centrată pe elev

Realizarea unei investigaţii pe o temă dată privind un anume tim de climat, vegetaţie,
ţară,etc. folosind strategii bazate pe TIC

Activităţile practice desfăşurate în orizontul local pot dezvolta învăţarea prin

descoperire(realizarea unor schiţe de hărti, de măsurători în teren).
2. Practicarea unor lecţii algoritmice unde elevul trebuie să fie activ , să descopere, sau în alt
caz să răspundă provocărilor din cadrul unui joc didactic sau să realizeze proiecte pe teme de
interes real.

Din propria experienţă, folosind strategiile mai sus amintite, eleviiii s-au arătat mai interesaţi ,
mai dornici de colaborare , ba mai mult şi-au însuşit cunoştinţe noi într-un mod mai uşor
pentru ei.

Evaluare D IV

1. b) Orice cadru didactic oferă o structură de lucru de natură să ghideze activitatea de

învăţare a acestora şi comportamentul lor în timpul lecţiei utilizînd materiale şi tehnologii
didactice care să-i ajute pe elevi în deprinderea înţelegerilor noţiunilor ce trebuie învăţate.

c) Colaborarea cu părinţii poate să fie înfuenţată mai ales în momentul de faţă când aceştia
ascultă mai mult opiniile propriilor copii şi mai puţin sau deloc al profesorilor. Ca remediu in
ceea ce priveşte această colaborare aş dori ca părintele să-şi ajute copilul să depăşească
anumite limite şi probleme întâlnite în demersul învăţării şi să se alieze cu profesorii.

2. a)Demersul folosit în procesul proiectării situaţiilor de învăţare este axat pe trei elemente
majore:

- ce competenţe / obiective voi urmări în cadrul lecţiei, ţinând cont de de cunoştinţele

dobândite în lecţiile anterioare

- cum voi proceda ca să ating obiectivele propuse, aici incluzând organizarea conţinutului
informaţional, metode şi strategii folosite în transmiterea conţinutului lecţiei

- cum voi şti dacă am realizat ceea ce mi.am propus ( folosind fişe de evaluare cu diferiţi
itemi )

2.b)Dintre calităţile principale ale personalităţii profesorului menţionez: pregătirea de

specialitate temeinică, capacitatea de creaţie ştiinţifică, tact şi măiestrie psihopedagogică, si o
valoare morală impecabilă.La acestea se adaugă capacitatea de a cunoaşte şi înţelege elevul,
implicarea în dezvoltarea armonioasă socială şi culturală a elevilor şi mai ales, Dascălul este
cel care promovează sistemul de valori morale .
 DISCIPLINA V

Activitatea 1 D V

DISCIPLINA V

ACTIVITATEA 1

1. Studiul de caz în domeniul geografiei pe diferite teme privind continente,

oceane, fenomene de risc meteorologic , etc se poate realiza prin investigaţie sau prin
proiecte elaborate de grupe de 4-6 elevi (1-2 grupe pentru fiecare studiu de caz). Studiile de
caz vor fi repartizate grupelor încă de la începutul anului şcolar, astfel încât o grupă să aibă
un singur studiu de caz. Fiecare prezentare va fi urmată de discuţii cu toată clasa, în care
colegii pot cere lămuriri, pot comenta aspectele care li s-au părut interesante şi pot evalua
activitatea grupelor. La rândul său, profesorul va evalua activitatea fiecărei grupe şi va nota
elevii.

Regulile desfăşurării metodei au în vedere în special „cazul” ales. Astfel, pentru ca o situaţie
să poată fi considerată şi analizată precum un „caz” reprezentativ pentru un domeniu, ea
trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:să fie autentică şi semnificativă în raport cu
obiectivele prefigurate, condensând esenţialul; să aibă valoare instructivă în raport cu
competenţele profesionale, ştiinţifice şi etice; să aibă un caracter incitant, motivând
participanţii la soluţionarea lui, corespunzând pregătirii şi intereselor acestora; să solicite
participarea activă a tuturor elevilor/studenţilor în obţinerea de soluţii, asumându-
şi responsabilitatea rezolvării cazului.

Rolul profesorului, în cazul apelului la metoda studiului de caz, se reduce doar la cel de
incitator şi de provocator al demersurilor de rezolvare a cazului. Cu abilitate şi discreţie, el
trebuie să aplaneze eventualele conflicte şi să manifeste răbdare fată de greutăţile
participanţilor de a soluţiona cazul, punând accent pe participarea activă şi productivă,
individuală şi de grup.

2. Avantajele şi dezavantajele folosirii metodei studiului de caz

Avantajele metodei studiului de caz sunt următoarele: prin faptul că situaţia-caz,

aleasă de profesor, aparţine domeniului studiat, iar elevii sunt antrenaţi în găsirea de soluţii,
se asigură o apropiere a acestora de viaţa reală şi de eventualele probleme cu care se pot
confrunta, „familiarizându-i cu o strategie de abordare a faptului real” ; prin faptul că are
un pronunţat caracter activ, metoda contribuie la dezvoltarea capacităţilor psihice, de analiză
critică, de elaborare de decizii şi de soluţionare promptă a cazului, formând abilităţile de
argumentare; prin faptul că se desfăşoară în grup, dezvoltă inteligenţa interpersonală, spiritul
de echipă, toleranţa şi ajutorul reciproc, specific învăţării prin cooperare; prin confruntarea
activă cu un caz practic, metoda oferă oportunităţi în construirea unui pod între teorie
şi practică.
Pe de altă parte, limitele aplicării metodei studiului de caz constau în
dificultăţile legate de realizarea portofoliului, dificultăţi în evaluarea participării fiecărui elev
la soluţionarea cazului, concomitent cu manifestarea fenomenului de complezenţă ori de lene,
lăsând pe seama celorlalţi responsabilitatea rezolvării cazului; dificultăţi legate de accesul la
sursele de informare necesare soluţionării cazului; experienţa redusă a unora dintre
participanţi creează dificultăţi în găsirea soluţiei optime, cu efecte nedorite în gradul de
implicare motivaţională în activitate.

Acitivitate 2 D v

DISCIPLINA V

ACTIVITATEA 2

1. Situaţia problemă se realizează în situaţiile de învăţare sunt greu de înţeles şi este

necesară soluţie de a rezolva situaţia contradictorie dintre cunoştinţele şi realitatea cunoscută
şi experienţa prezentă, în care apare necunoscutul

Exemplu „ Cum reuşeşte apa să fărămiţeze rocile ?

Am ales această situaţie problemă fiindcă este necesar să înţelegem cum s-au format
deşerturile, câmpiile fluvio lacustre/ glaciare, etc.

2. Conversaţia euristică

Avantaje :

- Ajută la continua repetare a materiei, concomitent cu predarea unor probleme noi.

- Constituie un bun mijloc de control al cunoştinţelor elevilor pentru profesor
- Elevii participă activ la lecţie

Dezavantaje :

- Unii elevi sunt timizi şi se lasă cu greu antrenaţi în discuţie

- Lacunele în domeniul cunoaşterii pot constitui un obstacol în discuţie
- Trebuie să aibă un caracter schematic pentru a putea fi urmărită

Întrebări:

1. - De ce lipeşte relieful glaciar, în Carpaţii Occidentali?

- Pentru că au înălţimi sub 2000m.

2. –Prin ce se deosebeşte clima Franţei fată de clima Spaniei?

- Prezenţa Oceanului Atlantic şi a Munţilor Alpi, fata de prezenţa Mării Mediterane.

3. – De ce satele crâng se găsesc în Munţii Apuseni la 1600 m altitudine ?

 - Datorită influenţei climatului blând şi umed de tip temperat oceanic şi a înălţimilor
joase ale munţilor.

Activitatea 3 D V

1. Prin realizarea unei prestaţii şcolare de realizarea aun ei hărţi conceptuale , se poate
atinge o performanţă de a-şi organiza foarte bine cunoştinţele deja însuşite. Dobândirea
competenţei de a realiza o hartă cognitivă se va obţine după mai multe etape: analiza
continuturilor, organizarea informaţiilor interpretarea şi expunerea temei, apoi realizarea hărţii
vognitive ca atare.

2. activitatea de evaluare trebuie să aibă în vedere atind'gerea unor competenţe pentruu că

acestea odată însuşite pot să le folosească pe viitor în studiul materiei, pe când evaluarea
prestaţiei poate fi de moment .

3. Există elevi cu capacitate de învăţare, dar care nu îşi dau interesul şi elevi care studiază
temeinic pentru a atinge performanţe . Personal cred că 99 %muncă plus 1% inteligenţă va
avea mai mult succes decât cazul celor inteligenţi, dar fără implicare.

Activitatea 4 D V

1. Pentru ca notarea să fie cât ma " transparentă" , eu folosesc un set de întrebări care este
contabilizat de mine împreună cu allţi elevi. În privinţa evaluării scrise există un barem ce
trebuie respectat.

2. Elevii se pot aprecia singuri foarte bine; cred că uneori acordând o şansă pentru o mărire de
notă poate creşte stima de sine a elevului şi interesul acestuia pentru materia predată,
bineînţeles să avem grijă ca dificultatea întrebărilor să fie formulate pentru nivelul notei la
care se aspiră.

Activitatea 5 D V

DISCIPLINA V

ACTIVITATEA 5

1. TREI METODE DE EVALUARE

Evaluarea iniţială. Această modalitate de evaluare se foloseşte la început de an

şcolar, de ciclu de învăţământ, de semestru, de capitol.

Am realizat evaluarea iniţială la clasa a IV-a prin chestionare orală, folosind întrebări
ca:
 1) Denumiţi corect elementele mediului înconjurător prezentate sub forma imaginilor
pe panourile didactice expuse( plante, animale, forme de relief...).
2) Descrieţi locuri şi momente în care aţi observat aceste elemente în timpul
vacanţei?
Acelaşi conţinut se poate realiza în cadrul unei drumeţii organizate în împrejurimi.

Am aplicat evaluarea iniţială şi sub forma unui test scris.

Exemplu:

1) Fixaţi punctele cardinale pe fişă.

2) Recunoaşteţi apele curgătoare în desenul dat.

Evaluarea sumativă ( cumulativă) cuprinde global finalităţile învăţării – cunoştinţe,

deprinderi, capacităţi, atitudini.
Se foloseşte la sfârşitul unui semestru, an şcolar, ciclu de învăţământ. Este de o
mare complexitate-ca obiective, ca metode( varietatea procedeelor), ca timp, ca acţiuni de
recuperare, perfectare.
Am exemplificat această formă de evaluare folosind diferite metode de evaluare, cum
ar fi: observarea, chestionarea orală, proba scrisă şi proba practică prin realizarea unor mulaje,
machete.
Evaluarea continuă (formativă) se desfăşoară pe tot parcursul programului de
instruire în cadrul lecţiilor şi la încheierea unui capitol, acoperind întregul conţinut, conform
programei.
Oferind permanent informaţii cu privire la eficienţa programului de instruire, ea dă
posibilitatea învăţătorului să întreprindă la timp măsuri necesare prevenirii unor insuccese
şcolare şi să perfecţioneze metodele de predare-învăţare. În acelaşi timp, acest tip de evaluare
ritmică, pe baza unui feed-back continuu, oferă elevilor informaţii cu privire la eficienţa
metodelor de învăţare folosite de ei. Practica arată că acest tip de evaluare este dominant în
ciclul primar, mai ales în primele clase. Evaluarea continuă se poate realiza fie prin
chestionarea orală, fie prin aplicarea unor probe scrise.
Evaluarea, în orele de geografie se poate realiza şi cu ajutorul unor metode tradiţionale şi
moderne.
Una dintre metodele moderne este Proiectul.
Proiectul constituie o provocare adecvata posibilitătilor elevilor si implica o activitate
efectivăde explorare, desfasurata într-un interval de timp.
Proiectuleste o modalitate deînvatare prin acțiune – learningbydoing, o metodă interactivă
amplăși un instrument de evaluare complex prin care se formeazăomul independent, practic
și creativ.
Fiind o activitate amplă, de durată, care implică multă muncă şi efort intelectual, proiectul
devine o formă de evaluare motivantă pentru elevi care facilitează o apreciere nuanţată a
învăţării. Deoarece se lucrează în echipă şi se abordează un subiect din mediul cunoscut de
viaţă, în funcţie de interesul şi de oportunităţile participanţilor, proiectul permite
colaborarea elevilor cu nivel cultural variat,cu abilităţi şi competenţe diferite.
2. PORTOFOLIUL
Avantajele utilizării portofoliului în evaluarea disciplinelor opţionale:
♦ portofoliul este un instrument flexibil, uşor adaptabil la specificul disciplinei, clasei şi
condiţiilor concrete ale activităţii;
♦ permite aprecierea şi includerea în actul evaluării a unor produse ale activităţii elevului care,
în mod obişnuit, nu sunt avute în vedere; acest fapt încurajează exprimarea personală a
elevului, angajarea lui în activităţi de învăţare mai complexe şi mai creative, diversificarea
cunoştinţelor, deprinderilor şi abilităţilor exersate;
♦ evaluarea portofoliului este eliberată în mare parte de tensiunile şi tonusul afectiv negativ
care însoţesc formele tradiţionale de evaluare; evaluarea devine astfel motivantă şi nu
stresantă pentru elev;
♦ dezvoltă capacitatea elevului de autoevaluare, aceştia devenind auto-reflexivi asupra
propriei munci şi asupra progreselor înregistrate;
♦ implică mai activ elevul în propria evaluare şi în realizarea unor materiale care să-l
reprezinte cel mai bine.
Greutăţi întâmpinate în utilizarea portofoliului ca mijloc de evaluare:
Ca orice metodă de evaluare, evaluarea prin portofoliu nu poate fi scutită de unele
dezavantaje. Ţine de personalitatea şi “arta” profesorului de a elimina aceste dezavantaje. Voi
expune o serie de dezavantaje pe care le-am întâmpinat în utilizarea portofoliului ca
instrument de evaluare:
Ø Structura standard a portofoliului trebuie particularizată în funcţie de vârsta şi de
obiectivele, finalităţile disciplinei studiate, în caz contrar vor exista nemulţumiri din atât din
partea profesorului cât şi al elevilor;
Ø Structura portofoliului, criteriile de evaluare trebuie foarte bine stabilite de către
profesor, de comun acort cu elevii;
Ø Câştigarea încrederii elevului şi stimularea acestuia;
Ø Trebuie menţinută o cale de comunicare, pe tot parcursul realizării portofoliului, între
profesor şi elev;
Ø Timpul îndelungat de realizare al acestuia şi constanţa muncii pe această perioadă;
Ø Atenţionarea elevilor în legătură cu realizarea portofoliului pentru a fi preîntâmpinată
superficialitatea lucrului şi eventualele frustări ale elevului în legătură cu aprecierea finală;
Ø Portofoliul nu poate fi repede şi uşor de evaluat;
Ø Este greu de apreciat conform unui barem strict deoarece reflectă creativitatea şi
originalitatea elevului;
Ø Ca metoda alternativă de evaluare, portofoliul solicită mai mult o apreciere
calitativă decat cantitativă şi este mai uşor de aplicat pe grupuri mai mici.
Ø Profesorul îl poate folosi pentru a evalua performanţele elevilor, iar elevii îl pot folosi
pentru autoevaluare şi ca modalitate de reflecţie asupra învăţării.
În urma experienţei acumulate în acest domeniu am constatat că este foarte importantă
legătura dintre elev şi profesor, conştientizarea elevului asupra sarcinilor pe care le are de
îndeplinit în realizarea portofoliului, iar câştigul cel mai important este formarea unor
atitudini în legătură cu o anumită temă.
Consider că evaluarea prin portofoliu răspunde scopului evaluării de a preveni eşecul şcolar,
că nu se înscrie în metode de evaluare prin care se arată elevilor că “nu ştiu”, ci adaptează
întregul mod de lucru al profesorului la cerinţele fiecărui elev. Este o modalitate de a obişnui
elevul cu lucrul individual, lucrul în echipă, cu observaţia, cercetarea, elaborarea unor
reflecţii, cu integrarea în viaţa socială.
 EVALUARE DISCIPLINA V

1. Pentru profesor, metoda didactica este un plan de acţiune conceput pentru iniţierea
şi derularea situaţiilor de învăţare. Alegerea metodei de instruire se face în funcţie de două
categorii de factori: obiectivi şi subiectivi.

Utilizarea metodelor clasice sau moderne poate să asigure transferul de informaţie necesar
pentru atingerea obiectivelor educaţionale în funcţie de nivelul clasei şi de stilul de învăţare a
elevilor. Uneori prin joc didactic de poate dobândi mult mai multă informaţie decât printr-o
lecţie clasică unde profesorul explică, dictează, scrie schiţa pe tablă iar elevii nu se implică
mai mult decât o cere cadrul didactic

2. Receptarea informaţiilor implică în primul rând o atenţie sporită din parte celui care
trebuie să înveţe . Aşadar trebuie să fim activi în ceea ce priveşte acceptarea ca atare a
anumitor informaţii sau investigarea unor noi idei, detalii care par să fie în contradicţie cu
ceea ce s-a deprins deja.

3. Metodele tradiţionale îşi au rolul lor în deprinderea unor obiective educaţionale iar
cele moderne vin în completarea procesului de învăţare. Trebuie găsită o modalitate de
îmbinarea a tradiţionalului cu modernul , deşi acest lucru ar scoate multe cadre didactice din
zona de confort, dar , rezultatul ar fi de o reală eficienţă educativă în cazul beneficiarilor –
elevii.

4. Subiectivitatea în evaluare.

a . Se poate înlătura prin aplicarea de teste scrise sau de elaborare a unei fise de evaaluare
orală unde răspunsurile trebuie să fie formulate concret şi concis.

b. Evaluarea în cadrul geografiei se face concret: lucru cu harta, prezentarea unei situaţii
concrete tip de climă, relief. Este puţin probabil să se înregistreze erori ale evaluării, doar
dacă li s-ar cere elevilor să realizeze o investigaţie bazată pe mai multe surse bibliografice în
privinţa statisticilor populaţiei, dar şi aici cu o documentaţie aferentă se poate demonstra
realitatea.

c. M-am confruntat cu o situaţie în care, elev fiind profesorul nu mi-a citit referatul la istorie ,
care fiind doar de o pagină, a fost notat cantitativ şi nu calitativ.

d. Formularea unor itemi clari şi concişi care să nu lase loc de interpretare.

e. În procesul de evaluarea elevilor trebuie cumulată atât participarea activă la lecţii cât si
răspunsurile concrete date în urma evaluării orale. În ceea ce priveşte evaluarea scrisă,
respectarea baremului poate oferi o evaluare fidelă şi reală a cunoştinţelor într-o etapă dată.
 DISCIPLINA VI

ACTIVITATEA 1 D VI

a) Elevul vine la şcoală pentru că este un drept al său: dreptul la educaţie; Sunt copii cărora
le place să înveţe şi vin din plăcere şi cu scopul de a deveni oameni învăţaţi, dar sunt şi copii
care vin fie din cauza alocaţiei primite su pentru că sunt împinşi de la spate de către părinţi.

b)Profesorul este cel care îşi doreşte ca toţi copiii să înveţe să citească, să scrie, să deprindă o
gândire critică faţă de evvenimentele cu care se va confrunta în viaţă.

c)Şcoala este cea care ajută ca fiecare elev să îşi însuşească valorile naţionale , istorice şi că
aparţine unei naţiuni cu personalităţi de cultură cunoscute şi pe plan internaţional. De
asemenea Şcoala este cea care se mândreşte cu absolvenţi, cu elevi buni la învăţătură sau
probe practice, cu viitorii adulţi.

d) Părinţii sunt cei care ar trebui să îşi susţină moral şi financiar copiii în şcoală. Doar şcoala
poate asigura un viitor mai bun , mai prosper propriilor copii decât o poate face ei acasă.

ACTIVITATEA 2 D VI

a) Strategiile didactice şi stilurile de predare folosite de profesor au o mare influenţă în

atitudinea elevilor faţă de obiectul predat. Curiozitatea si interesul faţă de cunoaştere este
legat în mare măsură de abilitatea şi plăcerea studiului unei materii cât si de alegerea şi
utilizarea unor strategii didactice pretabile grupurilor, cu scopul de a atrage plăcerea,
încântarea spre studiu al elevilor. Exemplu: folosirea TIC, realizarea unor ppt pentru
evaluare, fabricarea unor machete de vulcan, etc

Rezultale obţinute din plăceree realizării sarcinilor, atrag laude , ceea ce implică creşterea
stimei de sine a copilului.

b) În cazul geografiei : investigaţia, realizarea machetelor şi ale prezentărilor ppt au avut cele
mai neaşteptate beneficii, randamentul şcolar a crescut considerabil.

c)Un exemplu concret a fost realizarea unei investigaţii asupra fenomenelor meteorologice
din orizontul local; mai întâi au fost identificate, apoi s-au căutat informaţii depre modul de
prevenire şi comportare în cazul fiecăruia în parte; toate informaţiile au fost redate sub forma
unui afiş.

ACTIVITATEA 3 D VI

1. a) Pe elevii mei îi motivează:

- jocurile didactice

- investigţia sub formă : "ştiaţi că....."

- citirea şi prelucrarea hărţilor

- metode active şi să nu scrie mult

1.b) Ce i-ar motiva în viitor pe elvi: excursiile, drumeţiile , proiectele ân grup, să fie evaluaţi
frontal şi nu individual, să investigheze cazuri depre fenomene neobişnuite , să facă diferite
machete.

2- Srrcini de învăţare: să identifice pe harta anumite elemente geografice : râuri, fluvii, oraşe,
etc

-să compare unităţi de relief

-să completeze un tabel/copac cu noţinile cerute/ lipsă

3. Depinde de clasa unde se desfăşoară sarcinile de lucru, dar, în final motivaţia extrinsecă îşis
spune cuvântul

4. Pentru a fi motivaţi intrinsec elevii, este nevoie de a stabili un plan unde fiecare elev îşi va
alege un subiect depre care vrea să afle lucruri noi.

Exemple: să investigheze despre vulcani, să facă o machetă, să utilizeze pentru documentaare

internetul, reviste, chiar manualul. Macheta trebuie să fie realizată din materiale reciclabile
sau în cazul în care se dispune de zăpadă , nisip, pământ aceasta se poate realiza afară în curte
a şcolii.

ACTIVITATEA 4 D VI

1. Îmi doresc ca toţi elevii să înveţe să citească şi să scrie, să aibă o gândire critică, să aibă
valori morale demne de urmat şi să nu mai fie uşor de manipulat ca viitori adulţi.

2. Din păcate foarte mulţi nu aspiră să îşi continue studiile sau să ajungă studenţi, majoritatea
vor să plece din ţară, iar cei care îşi manifestă dorinţa de a învăţa o meserie ar înclina spre
şoferi, sau orice altă meserie care nu presupune efort intelectual, dar să fie "bănoasă".

3.Cu cît îţi propui obiective ambiţioase pentru a le atinge, cu atât să voinţa şi implicarea de a
le dobândi, de a realiza ceea ce îţi doreşti cu ardoare devine tot mai evidentă în acţiunile
întreprinse în acest scop. Trebuie să ai răbdare, să fii perseverent şi să nu te laşi bătut nici în
cazul în care dorinţa propusă întârzie să se realizeze.
ACTIVITATEA 5 D VI

2. Elevul cu rezultate foarte slabe trebuie să:

aibă cunoştinţe elementare- exemplu cunoască numele continentelor

- să localizeze pe Harta fizică a lumii continentele

Elevul cu performanţe medii trebuie

să aibă cunoştinţe utilizând mai multe informaţii complementare

(să cunoască limitele fiecărui ocean în parte - între ce continente se află)

- să ştie caracteristici : cel mai mare/mic , cel mai adânc, cel mai cald/ rece

Elevul cu rezultate foarte bune trebuie să investigheze, să răspundă

provocărilor , să utilizeze TIC

exemple: să cunoscă numele, caracteristici şi modul de formare ai fiecărui ocean în parte , să

identifice oceanele o o hartă contur

3 Strategia bazată pe explicaţie şi lucru cu manualul pentru elevul slab la învăţătură.

Strategie bazată pe cercetare şi exporare a diferitelor mijloace didactice pentru elevul

mediocru

În cazul elevului cu performanţe deosebite aş folosI o strategie bazată pe cercetare şi

investigare a divese mijloace didactice, inclusiv realizarea unei descrieri bazată pe
problematizare, o expunere a informaţiei sub formă de referat, prezentare ppt.

EVALUARE D VI

Profesorul este cel care insuflă dragul sau antipatia faţă de o materie anume.Sunt conştientă că
uneori stilul exigent îndepărteză elevii de materia predată, dar am putut observa şi că
exigenţa naşte modelul de urmat. Pasiunea de a-mi exercita profesia este evidentă prin
activitatea de la clasă, bazată pe înţelegere, descriere şi mai ales abordare specifică vârstei şi
al nivelului de performanţă. În concepţia mea notarea nu reflectă adevărata ştiintă, foarte
mulţi elevi învaţă doar pentru notă, am observat că deschiderea catalogului provoacă uneori
panică, iar prezentarea liberă, fără a fi "forţată de note" are rezultate mult mai aproape de
realitate

Obiectivul meu ca profesor de geografie este acelaca elevii să- şi însuşească citirea hărţilor,
orientatea în teren şi pe hartă,să aibă cunoştinţe de cultură generală, să poată purta o discuţie,
să ştie să investigheze şi să caute informaţii.