Sunteți pe pagina 1din 1

Cârjan Silvia-Vasilica

Anul II, Seria I, Grupa II

Impacient (în Bubico, 1901; D-l Goe, 1900; Despre cometă- Prelegere Populară; Emulaţiune;
Justiţie, 1893; Istoria se repetă, 1897; Petiţiune) =nervos. În primele Momente, I. L. Caragiale foloseşte
sensul inerent al cuvântului impacient. Bubico devine impacient (nerăbdator) atunci când este pe cale să-
şi primească zăhărelul şi laptele: („Bubico (impacient): Ham! Ham!”), iar D-l Goe este la fel de
neastâmpărat aşteptând trenul („D. Goe este foarte impacient și, cu un ton de comandă, zice încruntat:”).
Odată cu Despre cometă I. L. Caragiale corelează cuvântului impacient starea de încordare nervoasă.
Personajul Mariu Chicoş Rostogan este vizibil iritat de ignoranţa elevilor:
„Profesorul (foarte impacient): Tată-tău este un azin, carele nu știe să-ți ghea o educățiune zolidă.
(Copiii râd mai tare; profesorul foarte aspru:) — No! basta!”.
În Istoria se repetă, I. L. Caragiale notează clar această conotaţie a cuvântului impacient:
„– Ce să ne mai chibzuim? răspunde Pandrav impacient... Îmi pun candidatura... Am șanse. […]
– Ba știu, dar în sfârșit, acuma numaidecât nu pot pleca... Rămâi pe deseară aici, nu fi așa
nevricos...”