Sunteți pe pagina 1din 9

Universitatea Spiru Haret

Facultatea de Jurnalism, Comunicare i Rela ii Publice

INTRODUCERE ÎN RADIO

Lect. univ. dr. George L roiu

Obiectivele disciplinei
Cursul se adreseaz studen ilor din anul I, f când parte din trunchiul comun al ambelor
specializ ri – Jurnalism, respectiv Comunicare i Rela ii Publice, i prezint modul în care
mijloacele audio articuleaz o component major a sistemului mass-media, cuprinzând
arhitectonica procedeelor i aparatelor utilizate pentru captarea, înregistrarea i redarea sunetului
i a imaginii. În radio se înregistreaz un flux informa ional continuu. Caracteristica definitorie a
presei radiofonice este oralitatea. Informarea este o prim func ie pe care o are radioul.

Con inutul disciplinei

1. Func iile radioului

Caracteristica definitorie a presei radiofonice este oralitatea; informa ia este transmis folosind cuvântul rostit.
Acest fapt determin anumite caracteristici particulare are presei vorbite, ceea ce diferen iaz acest gen publicistic
de celelalte, i anume de presa scris i audio-vizual (televiziune). A doua caracteristic major a presei vorbite
este accesibilitatea. Pentru a asculta radioul nu este necesar ca publicul s depun un efort foarte mare i nici s
renun e la alte preocup ri. A treia caracteristic este rapiditatea cu care receptorul intr în posesia mesajului. Presa
radiofonic reu te s transmit informa ia mai rapid decât presa scris sau televiziunea, acestea din urm având
nevoie de un anumit timp pentru a prelucra i transmite tirea.
Din aceste caracteristici ale presei radiofonice se nasc i anumite necesit i care trebuie îndeplinite de jurnalistul
de radio. Prima calitate necesar este cerut de specificul oralit ii acestui canal de comunicare în mas , i anume
vocea. Aceasta trebuie s aib un timbru pl cut i tonalit i care s „atrag ” ascult torul. De asemenea, modula iile
vocii trebuie s fie adaptat mesajului transmis. A doua calitate este puterea de sintez i concizie. Având în vedere
re inerea informa iilor primite prin intermediul auzului este dificil decât a celor captate prin v z, jurnalistul
trebuie s selecteze, într-un timp scurt, notele esen iale ale evenimentului i s ocoleasc informa ia nesemnificativ .

2. Specificitatea canalului audio

Elementele comunic rii sonore, reliefeaz Drug i Murgu, îndeplinesc mai multe func ii retorice: clarific , sau
determin , ac iunea, povestirea; definesc un personaj, creeaz leg turi între idei, personaje, locuri, imagini i momente
narative; augmenteaz sau diminueaz senza ia de realism; m resc sau reduc ambiguitatea; atrag sau distrag aten ia
asupra unui am nunt; indic modific ri ale timpului povestirii (cronos vs. kairos); sugereaz o stare, evoc un personaj,
o situa ie, un sentiment; fixeaz un ritm al percep iei; indic un spa iu acustic; indic un „timp istoric”, o „voce” real
sau imaterial . Este necesar ca discursul sonor s aib coeren stilistic i consisten . Scriitura pregnant este
concis : o propozi ie nu trebuie s con in cuvinte inutile, precum un desen nu trebuie s aib linii inutile, iar o
ma in , componente în plus. Fiecare cuvânt trebuie s spun ceva, îns autorul nu trebuie s i simplifice toate
propozi iile sau s evite detaliile, tratând schematic subiectele. Specificul trebuie preferat generalului, cuvântul
precis celui vag, iar concretul, abstractului. A fi specific, precis, concret este cel mai sigur mod de a atrage i a
men ine aten ia cititorului. (Strunk, White)
Radioul se bazeaz pe un ansamblu de materiale semnificante ce in de universul sonor, extrem de important
fiind sistemul oral (ordin de realizare lingvistic distinct de sistemul grafic). Plasând în disput , cu ajutorul vocii,
„corpurile semnificante“ ale partenerilor comunic rii, radioul mobilizeaz pregnant ordinul indicial, care se bazeaz
pe rela ii de contiguitate (de pild , o urm ce desemneaz deplasarea unui animal este de natur indicial ). Diverse
variabile paralingvistice (timbru, intensitate, intona ie, accent) angajeaz demersul interpretativ în articularea de
imagini corporale adesea îndep rtate de fizionomia real a indivizilor care se exprim . Continuitatea temporal este
specific enun ului radiofonic, desf urat ca un flux necontenit, structurat pe genuri i con inuturi în func ie de
temporalitatea vizat a audien elor sale. Continuitatea i apropierea difuz rii radiofonice sunt dou principii de
ac iune care i-au permis s i afirme un rol distinct în sistemul informativ. (Lochard, Boyer)

3. Tipologia interviului radiofonic

Interviul este considerat în radio un gen jurnalistic fundamental, fiind prezent în majoritatea emisiunilor.
Dialogul dintre jurnalist i interlocutor reprezint cel mai eficient mijloc de a ob ine i transmite o informa ie c tre
public, mai ale în radio unde se lucreaz cu cuvântul rostit. Un post de radio are un public int c ruia i se adreseaz
dar se tie c acesta este uneori în mi care putând migra foarte repede c tre alte posturi. Radioul se raporteaz diferit
la publicul s u, atât prin structura programelor difuzate cât i prin subiectele abordate. Un post de radio în FM are un
public care prefer anumite tipuri de programe, o muzic de un anumit tip i diferite modalit i de expresie
publicistic . Postul public are i el un public int , mai numeros i mai diversificat ca preferin e. Rela ia dintre
reporter i intervievat reprezint un alt criteriu în stabilirea tipologiei interviurilor. Între cei doi se creeaz o rela ie
direct cu unele diferen e în ceea ce prive te durata rela iei dar i tipul acesteia. Documentarea este etapa în care
reporterul trebuie s culeag toate datele necesare realiz rii interviului. El se folose te de toate sursele oferite de
biblioteci, colec ii de ziare i legi pentru a afla cât mai multe în leg tura cu tema propus . Alegerea intervievatului
este urm toarea etap parcurs de reporter. Intervievatul trebuie ales cu mare aten ie pentru c el poate fi chiar
portarul unei institu ii dac se constat c el de ine cele mai multe informa ii cu tema aleas . Dup alegerea
intervievatului reporterul poate s treac în etapa urm toare: preg tirea întreb rilor. Structurarea i ordonarea
acestora vor da coeren i consisten materialului rezultat. Înregistrarea interviului se face la o dat i un loc
ales de comun acord cu intervievatul. Alegerea locului este un element important deoarece reporterul trebuie s in
seama i de câteva detalii tehnice. Prelucrarea materialului presupune copierea pe band de magnetofon sau
introducerea materialului înregistrat în computer pentru montaj. Aceast opera ie se nume te în limbajul radiofonic
„ fonotecare”. O mai mare aten ie trebuie manifestat la eliminarea pauzelor care uneori sunt semnificative.
Difuzarea interviului se face de obicei în cadrul unei emisiuni radio. În conceperea i realizarea unui interviu
trebuie avut în vedere anumite considerente de ordin stilistic, dar i de întindere în timp. Durata poate ajunge chiar la
15 minute dar de obicei timpul alocat într-o emisiune este de 3-4 minute uneori chiar mai pu in. Conforma ia
interviului este cea specific oric rui material jurnalistic. Introducerea sau „lansarea” con ine informa ii în leg tur
cu localizarea, prezentarea intervievatului i tema sau scopul interviului.
Din perspectiva modului de realizare, Joanescu distinge interviul instantaneu (întrebuin at ca ilustra ie audio în
buletinele de tiri) de interviul preg tit (care folose te în vederea ob inerii de informa ii, opinii, explica ii .a.). În
func ie de circumstan ele realiz rii avem interviuri prin întâlnire direct (reporterul i interlocutorul se afl fa în
fa , într-un loc ales anterior sau la locul evenimentului), la fa a locului (realizate în timpul producerii evenimentului
sau imediat dup acesta, i difuzate imediat dup anun area evenimentului), la o conferin de pres (preferabil
separat, cu purt torul de cuvânt, la sfâr itul întâlnirii), în direct (inserturile de interviuri live creeaz senza ia de
participare direct a ascult torului la emisiune), i prin telefon. Dup con inut, avem interviul informativ (ce prezint
informa ia sub forma r spunsurilor directe i poate constitui material factual pentru tiri sau poate fi procesat spre a
deveni un material de sine-st tor), interviul interpretativ (în care reporterul furnizeaz faptele i îi solicit
interlocutorului s le comenteze sau s le explice) i interviul afectiv (ofer o viziune general asupra
interlocutorului, ascult torul în elegând mai bine situa ia în care se afl intervievatul, în termeni umani).

4. Tipologia emisiunilor radiofonice

Relatarea radio trebuie s prezinte exactitate, echilibru i claritate. Faptele trebuie redate cât mai exact, iar textul
transmis trebuie s fie clar pentru a face percep ia cât mai u oar i u or de re inut. Comentariul este un gen
jurnalistic de opinie, prin urmare opinia urnalistului iese în eviden . Comentariul aduce în aten ia publicului un
eveniment care a avut loc, este în desf urare sau urmeaz s aib loc în viitor. Comentatorul are sarcina s fac o
analiz pertinent a evenimentului sau faptului semnalat, s comenteze fiecare element constitutiv i s i expun
rerea. Comentariul radiofonic are anumite particularit i rezultate din specificul radioului. Publicul percepe mult
mai bine un text mai scurt, are r bdarea necesar s asculte pân la sfâr it tot materialul, dac acest prezint i
interes pentru el. un comentariu incitant devine tentant pentru un ascult tor chiar neavizat sau neinteresat de subiect.
Grosu Popescu arat c numele sunetelor sunt descrieri de fapte sau nume de ac iuni. Omul de radio este pus curent
în postura de a privi lucrurile din mai multe perspective, de a adopta, pe rând, atitudini ce nu-i apar in, fiind ale
interlocutorilor s i. El tr ie te într-un univers sonor specific, iar evenimentele au un ecou prelungit. Tehnica preia i
transmite echilibrat mesajul sonor, jucând rolul „asistentului“ obiectiv, echidistant i uman. Specificul radiofonic
depinde atât de form , cât i de con inut: forma este cea mai important parte a unui con inut (prin ea se transmit
st ri de spirit, tr iri, modele de comportament uman .a.). Vocea omeneasc este instrument i protagonist în
comunicarea prin radio. Scrisul pentru radio vizeaz ordinea, ritmul i dozarea cantit ii de informa ie. tirea nu este
faptul, evenimentul, ci ceea ce se spune despre el. Cel mai adesea evenimentele sunt create de oameni i sunt cu atât
mai numeroase, cu cât reporterul este mai instruit. Apropierea evenimentelor de necesit ile fundamentale sau de
interesele oamenilor reprezint un criteriu de selec ie pentru jurnalistul de radio. De regul o tire comunic strictul
necesar: ea trebuie s fie scurt , formulat limpede, într-un mod care denot corectitudine i echilibru. Credibilitatea
se întemeiaz pe maniera în care sunt redactate i prezentate tirile, ob inându-se prin echidistan i profesionalism.
Informa iile transmise succint i concentrat sub forma tirilor sau a relat rilor trebuie s fie corect percepute, în elese
i re inute. Prea multe tiri într-un buletin afecteaz recep ia, iar spre a re ine aten ia opiniei publice asupra anumitor
informa ii se revine în radiojournal. Emisiunile de sintez constituie un prilej de aprofundare a problemelor, de
eviden iere a semnifica iilor evenimentelor prezentate anterior în buletine de tiri i radiojurnale.
Fiecare voce care intervine pe parcursul radioprogramelor de actualit i, explic Grosu Popescu, î i articuleaz
personalitatea în func ie de rolul pe care-l joac în scenariul respectiv: vocea crainicului (prezentator al edi iei
respective), vocea corespondentului (care transmite relat ri de la distan , prin telefon), vocea reporterului (prezent
la locul de producere a unor evenimente, descriindu-se ceea ce se vede i explicându-se ceea ce se aude), i vocea
exper ilor (care explic ceea ce nu se vede i nu se aude). Reporterul trebuie s în eleag în ce const noutatea sau s
identifice problema în situa ia care i-a ap rut în fa . Când se comunic informa ii în leg tur cu un proces sau
fenomen ce se produce independent de persoanele în cauz , contribu iile monologale sunt utile. Superioritatea
documentarului radiofonic const în posibilitatea interrela ion rii unor m rturii vii, a unor documente autentice, cu
prezentarea artistic a semnifica iilor, a ideilor i a asocia iilor de idei. Transfigur rile artistice ce vizeaz
în elegerea i aprofundarea cunoa terii î i g sesc în documentarul radiofonic o sfer extins de ac iune.

5. Stilul radiofonic

Concizia este o calitate a jurnalismului radiofonic. Radioul este un mediu cu multe restric ii în ceea ce prive te
timpul alocat în spa iul de emisie. Grila de programe limiteaz timpul acordat emisiunilor i o dat cu acesta i a
spa iului acordat unui gen jurnalistic. i reportajul are un spa iu limitat prev zut într-o emisiune, astfel încât
reporterul trebuie s transmit o cantitate cât mai mare de informa ie într-un timp cât mai scurt.
Pentru Lovink, internetul face parte din peisajul noii media, care acoper aria de la art video, grafic
computerizat , CD-ROM-uri, realitate virtual pân la cinematografie digital, telefoane mobile i DVD-uri.
Subiectul culturii critice internet este utilizatorul ca produc tor, de unde necesitatea examin rii no iunii de
comunit i virtuale ca re ele sociale i a modului în care acestea reflect societatea i anticipeaz noi forme de
interac iune social . Puterea media digitale const în producerea de imagini, sunete i text prin intermediul
formulelor matematice. Media exclud extramedialul din sfera cunoa terii, îns ofer imediat posibilitatea de a-l
experimenta. Extramedialul apare ca negare a informa iei dintr-un mediu. Extramedialul nu este o reac ie subiectiv ,
psihologic , ci o experien fizic generat de media. Extramedialul este inconceptibil, imposibil de experimentat în
absen a unui interior media, fiind negarea con inutului informa ional al media. Ca atare, media totale guverneaz
prin absen fizic , datorându- i existen a senza iei colective c lumea este prezent necontenit în peisaj. În era
informa iei multimedia nu se poate diferen ia între uniform i multiform. Din perspectiva calculat a sistemului,
media sunt intermediari, conducte de comunicare, comunicatori de informa ie. Media suverane sunt fundamental
dezinteresate, nu vizeaz ob inerea valorii sau a surplusului de semnifica ie, aflându-se dincolo de cererea de
informa ie i de principiul utiliz rii specifice re elei. Media suverane au întrerupt toate conexiunile imaginare
supravie uitoare cu adev rul, realitatea i reprezentarea. Contramedia urm resc s anuleze separarea dintre emi tor
i receptor, dintre mediu i mesaj, des vâr ind dezvoltarea intern a media. Ciberspa iul ar trebui s i suplimenteze
cunoa terea ideilor cu cunoa terea penumbrei spa iului digital. Cibercultura nu se mai poate pozi iona într-un vid
utopic al posibilit ilor nesfâr ite. Comunit ile online oglindesc evenimentele i au poten ialul de a- i crea propriile
sisteme autopoetice i de a determina evenimente.
Media streaming, explic Lovink, au înlocuit vechile modele uniplurivoce de transmisie media. Re-medierea
este op iunea noilor media de a se standardiza în umbra capitalismului corporativ. Tehnica streaming nu vizeaz
numai retransmiterea semnalului audio deja existent, fie c e în direct sau înregistrat anterior. Economia a definit
dimensiunile proiectelor radio.net: proiectele nonprofit nu- i puteau permite s pl teasc pre urile pentru echipament
i trafic, chiar dac ar fi avut mii de ascult tori conecta i, i pu ini utilizatori de internet aveau suficient putere de
utilizare, capacitate de memorie i l ime de band spre a beneficia relevant de tehnologia streaming. Evenimentele
streaming, asem toare radioului deschis „în afara radarului“ i mix rilor de club care curg în bucl timp de ore
întregi, ajung în penumbra extins a ciberspa iului. Ini iativele media streaming se bazeaz pe interac iunea integral
între parteneri egali. Transmisia tradi ional se asociaz cu propaganda pentru o perspectiv sau o ideologie
specific . Metodele care întrebuin eaz „e antioanele“ neutralizeaz i tempereaz mesajele p rtinitoare (una dintre
sarcinile noilor media este aceea de a spori con tiin a general a deform rii artificiale inerente a media). Func ia
mijloacelor de comunicare în mas este aceea de a crea material brut pe care produc torii de media suverane îl
întrebuin eaz liber i îl reinterpreteaz în remix-urile lor. Pentru a torpila paradigma broadcast, re elele streaming
trebuie s se elibereze de public v zut ca baz de date plin de subiecte. Streaming este mai mult decât radio sau
televiziune pe monitorul computerului. Atât forma, cât i con inutul noilor media pot diferi radical de structurile
media anterioare, cât vreme participan ii la re ea sunt con tien i de legile media i dornici de a le respinge i a le
dep i.

6. Caracteristicile tirii radiofonice

Specificitatea tirii radio este dat de mediul folosit pentru transmiterea ei, care este, a a cum am v zut, cel oral,
vorbit. Astfel, ea trebuie analizat din dou perspective, aceea a mediului i al redact rii care trebuie s fie adecvat
mijlocului. Elaborarea unei tiri presupune existen a informa iei, aceasta putând fi ob inut de reporter prin
observare direct sau apelând la alte surse. În tirea de radio se citeaz persoanele oficiale care fac declara ii sau se
introduce insert –ul cuprinzând o scurt declara ie. Atunci când se introduce o persoan cu o func ie oarecare, întâi
se precizeaz func ia i apoi numele persoanei. De asemenea, în cuprinsul tirii nu vor fi repetate informa iile din
introducere, i se recomand folosirea verbelor la timpul prezent. tirile sunt repetate în cadrul buletinelor de tiri
din mai multe motive. În primul rând, pentru c nu sunt re inute. Efemeritatea, marea deficien a radioului, este
remediat prin repeti ie. În al doilea rând, pentru c se schimb publicul. Este greu de presupus c acela i public st
asculte toate buletinele de tiri, oamenii având preocup ri diverse în diferite momente ale zilei. Un alt motiv este
acela c prin repeti ie se atrage aten ia asupra importan ei unui eveniment sau fapt.
Calit ile principale ale unei tiri, explic Traciuc, sunt exactitatea (evenimentul trebuie prezentat cât mai riguros,
s apar presupuneri ale reporterului), echilibrul (redarea majorit ii aspectelor unui eveniment sau fapt) i
claritatea (posibilizeaz percep ia exact a mesajului transmis de jurnalist). Reguli de redactare: frazele trebuie s fie
mai scurte, iar propozi iile mai concise i mai clare decât în presa scris ; limbajul trebuie selectat cu grij , astfel încât s
fie întrebuin i termeni cunoscu i; denumirile de institu ii sau ale unor foruri interne sau interna ionale vor fi date
integral, spre a fi clare celui care ascult ; la redactarea unei tiri pentru radio trebuie s se evite aglomerarea textului cu
cifre mari foarte exacte; tirea radiofonic nu trebuie s înceap cu un citat sau cu istoricul evenimentului; nu se
folosesc date din s pt mân foarte precise decât atunci când este strict necesar.

7. Tipologia reportajului radiofonic

Reporterul nu dispune decât de cuvântul rostit de el, de interven iile martorilor introdu i prin intervievare i de
ambian a sonor a mediului de unde se face transmisia în direct sau se înregistreaz reportajul. Reporterul recurge
la reportaj, ca gen jurnalistic, în activitatea sa, atunci când particip la un eveniment. Este corect s fie prezentat
evenimentul într-o tire prezentat într-un jurnal, dar de obicei tirea este completat cu informa ie prezent i în alte
materiale jurnalistice incluse în programele unui post de radio. Elementul nonverbal este folosit de reporter mai
mult la începutul materialului, pentru a introduce ascult torul în atmosfer . Important este îns s nu se abuzeze de
redarea sunetelor specifice mediului. Reporterul trebuie s fie în permanen prezent cu vocea sa , cu informa ii
transmise clar i concis, cu introducerea intervieva ilor i cu trecerile de la un invitat la altul. Zgomotul mediului
ambiant este un element hot râtor, care nu trebuie s lipseasc din reportajul radiofonic. Lipsa zgomotelor ar
diminua credibilitatea celor spuse de c tre reporter. Zgomotele ajut la crearea unor imagini, reu ind chiar s
schimbe starea de spirit a ascult torului, s -l emo ioneze. Rela ia cuvânt – sunet devine elementul hot râtor în
realizarea unui reportaj pentru radio. Dintre toate tipurile de radioreportaj, cel transmis în direct, ilustreaz în modul
cel mai reu it specificul radiofonic. Radioreportajul în direct are o anumit înc rc tur emo ional , el „transpune”
ascult torul în mijlocul evenimentului.
Un reportaj în direct este perceput de audien cu aceea i tensiune cu care se confrunt reporterul.
Ascult torul se învesele te, se întristeaz , î i manifest indignarea sau entuziasmul ca i cum ar participa la
eveniment. Dezvoltarea temei este de fapt abordarea interlocutorilor, într-o ordine fireasc . Desigur c fiecare
eveniment are anumite particularit i. La un eveniment în care organizatorii iau cuvântul pe rând, nu vom înregistra
pur i simplu tot discursul, ci vom l sa numai începutul discursului, pentru câteva secunde, dup care vom face
prezentarea vorbitorului i vom prezenta inten iile discursului s u. Pentru reportajul de jurnal se poate imprima mai
mult din interven ia participan ilor, pentru c oricum vor fi introduse pasajele care sunt importante, dar pentru
reportajul care urmeaz s fie inserat într-o emisiune, reporterul va interveni cu propriul comentariu, cu un ton redus
al vocii sale, iar vocea celui care ine discursul trebuie s r mân pe fundal.
8. Calit ile unei tiri radiofonice

tirile de radio sunt tratate în dou forme: tiri flash, care r spund la principalele întreb ri ale tirii: cine, ce,
când, unde, cum i prezint elementele definitorii ale evenimentului. Acestea sunt scurte, ele având ca dimensiune a
redact rii scrise pân la 10 rânduri, iar ca durat a difuz rii maximum 30 de secunde. Flash-ul are structuri si
dimensiuni diferite. Unele posturi private consider flash-ul ca fiind foarte scurt, de dimensiunea unei fraze, a lead-
ului, caz in care elementele de detaliu lipsesc. La baza acestei alegeri st ideea c elementele suplimentare vor fi
date, oricum, de postul public, care prefer difuzarea tirilor care con in cât mai multe informa ii. Cea de-a doua
form este cea a tirilor complexe, care pe lâng elementele definitorii ale tirii con ine i elemente de con inut, de
detaliu. Acestea con in mai multe fraze, în care se caut a r spunde i la întrebarea de ce?, iar ca durat se pot
întinde pân la 2 minute. De asemenea, ele cuprind adesea i insert-uri. În acela i timp, folosirea inserturilor de
sunet, cu declara ii sau relat ri, poate avea i ea un rol benefic,schimbarea tonului, apari ia altor voci, a declara iilor
unor personalit i, a unor microinterviuri, pe lâng cele ale celor doi prezentatori, toate au rolul de a atrage i
men ine aten ia ascult torului.
Caracteristicile tirii radiofonice, arat Traciuc, ajut la fixarea criteriilor de selectare a informa iei, oportunit ii
difuz rii i a locului pe care îl are tirea într-un buletin informativ: noutatea (o tire trebuie s înf eze cele mai
recente evenimente, indiferent de domeniu); operativitatea este rela ionat de noutate i presupune reducerea
timpului de verificare, prelucrare i difuzare; acurate ea const în prezentarea evenimentului în spiritul faptelor, f
denaturarea adev rului; proeminen a este conferit de pozi ia ocupat în societate de persoanele ce particip la
eveniment; amploarea este dat de num rul de persoane implicate sau vizate într-o tire; raritatea e dat de ineditul
faptului relatat; interesul uman este conferit de personalitatea uman (în dubla sa ipostaz de obiect i subiect al
comunic rii); concrete ea const în faptul c evenimentele în care sunt implica i oamenii sunt concrete, interesând
publicul ascult tor fiindc exercit influen asupra vie ii personale; conflictul i competi ia sunt date de necesitatea
prezen ei unei dispute sau tensiuni în tire, menite s atrag publicul; dinamismul e determinat de implicarea
oamenilor într-un eveniment dramatic; proximitatea are dou coordonate: una spa ial (publicul este interesat de
ceea ce se petrece în apropierea sa, în mediul s u social) i alta temporal (publicul este interesat mai degrab de
ceea ce s-a întâmplat ieri sau de ceea ce se petrece într-un viitor apropiat).

9. Reguli de redactare pentru audio-vizual

Hartley arat c mass-media nu eviden iaz no iunile i clasific rile cunoscute, ci le (re)produc din „materialul
brut” selectat din mediul nostru cultural i lingvistic. În discursul tirilor, semnifica ia este determinat de ceea ce
este prezent, absent, neselectat i reprimat discursiv. tirile negative sunt îndeob te neprev zute, clare, se petrec într-
un interval scurt de timp, sunt consonante cu a tept rile generale despre starea lumii (pragul lor este mai coborât
decât al majorit ii tirilor pozitive). Evenimentele nu devin tiri doar fiindc se produc, ele trebuie s fie adecvate
celor anterioare i s provin de la o surs cunoscut , de încredere i, de dorit, „reprezentativ ”. Mass-media se
adreseaz bunului nostru sim spre a explica toate genurile de subiecte posibile, reamintindu-ne constant pe ce se
sprijin explica iile. În practic , tirile percep oamenii ca indivizi cu atribute personale, i nu ca entit i a c ror
condi ie e determinat de rela iile lor de clas . Relevan a tirilor este dat de conflict, violen , rivalitate i dezacord,
îns pentru ca aceste fapte negative s valoreze ca tire, e necesar s existe o ipotez privind consensul pentru care
aceste fapte constituie o amenin are.
Istoria demersului jurnalistic, eviden iaz Lochard i Boyer, apare ca o încercare necontenit de reducere a
distan ei dintre momentul evenimentului i cel al furniz rii tirii. Activitatea mediatic se bazeaz pe un contract de
comunicare specific; subiec ii comunican i care se afl la originea enun urilor mediatice beneficiaz de un spa iu de
ac iune care le permite s confere acestora forme specifice prin dezvoltarea anumitor strategii. Informa ia mediatic
i propune satisfacerea motiva iilor practice, oferind repere i sfaturi beneficiarilor, consumatori de media.
Imperativul capt rii constituie fundamentul oric rei întreprinderi de mediatizare. Formulele electronice propuse de
tre ziare reduc considerabil termenul de disponibilitate a informa iei, permi ând i realizarea unor dialoguri
interactive. Un num r mare de fapte analizate de media nu sunt evenimente raportate, ci evenimente provocate de
tre aceasta. Func ionarea empatic a media se bazeaz pe mobilizarea imaginarului colectiv aflat în cadrul
comunit ii. Media produce un stereotip care, întâlnind adeziunea unui num r mare de persoane, se instaleaz în
imaginarul comunit ii. Enun urile informative se construiesc pe un ansamblu de alegeri discursive, împrumutând o
form verbal sau vizual . Expunerea public a opiniilor constituie o voca ie esen ial a informa iei mediatice.

10. Ancheta în jurnalismul radiofonic

Ancheta radiofonic poate fi prezentat în programele unui post de radio local, teritorial sau public.
Important este ca subiectul abordat s fie de interes pentru publicul int . Actualitatea este specific majorit ii
genurilor, dar în cazul anchetei se poate spune c deseori un subiect r mâne în actualitate o zi din s pt mân sau mai
multe, timp suficient ca un reporter s fac investiga ia. Subiectul unei anchete poate fi atemporal, nefiind legat de
activitatea de moment. Oralitatea specific radioului are i în cazul anchetei o mare importan . Fiind vorba de
investiga ie , se poate crede c tonul folosit de reporter poate fi mai ridicat sau mai autoritar, dar tocmai pentru c
avem de ob inut informa ii de la unii chiar implica i într-un fapt, trebuie adoptat o atitudine neutr . Concizia este
specific radioului, dar în cazul acesta devine obligatorie pentru c într-o anchet reg sim mai mul i intervieva i :
martori, oficialit i i sondaje realizate pe strad . Apoi, avem în vedere c apare i scriptul reporterului, care are o
alt consisten , ocupând mult timp. Cel mai adesea asupra reporterului este exercitat o anumit presiune pentru a
reduce durata unei anchete. Ritmul anchetei este dat de cursivitatea i logica introducerii interviurilor i vox-urilor
înregistrate în teren, dar i de conceperea unui script clar i coerent. Reporterul are sarcina s selecteze prin montajul
final cele mai importante i semnificative pasaje pentru a da cursivitatea i atractivitate materialului s u. Numai
astfel ascult torul devine curios i r mâne pe recep ie pân la finalul anchetei. Spontaneitatea reporterului este
elementul cheie în ancheta pentru radio. Întreb rile adresate intervieva ilor, reac iile prompte la unele replici sunt
factori hot râtori, care dovedesc publicului, c reporterul este incisiv, bine preg tit i gata oricând s i „ încuie ”
interlocutorul, care încearc anumite eschive. În radio, vocea reporterului este prezent , reac ia lui în fa a
interlocutorului fiind sesizat u or de ascult tor. Alegerea subiectului este o prim încercare la care reporterul este
supus. Cu cât subiectul este mai interesant, cu atât calitatea materialului jurnalistic este mai mare. Este bine ca
subiectul s fie ales în func ie de semnifica iile i implica iile avute în plan local, în zona de interes a publicului.
Alegerea subiectului nu este pentru reporter o sarcin u oar , deoarece el are multe întreb ri la care- i r spunde când
se fixeaz asupra unui subiect. Planificarea este o etap complex . În momentul în care este luat decizia de a
merge mai departe în realizarea anchetei, apare necesitatea determin rii scopurilor, care pot fi stabilite în func ie de
experien a reporterului. Planificarea implic în elegerea i înv area normelor din domeniul aflat în studiu.
Documentarea este etapa în care reporterul trebuie s în eleag domeniul anchetat. El apeleaz la biblioteci,
statistici i alte materiale. O alt surs de documentare este literatura de specialitate i discu iile cu exper ii pe
domeniul vizat. În documentare principala opera iune este valoarea surselor. Înregistrarea materialelor este un
proces continuu, pentru c orice declara ie este bine s r mân pe banda de magnetofon, iar interviurile cu
persoanele implicate în subiectul investigat devin documente sonore. Modalitatea principal de lucru în realizarea
unei anchete este intervievarea persoanelor i a martorilor implica i. Interviul reprezint principalul instrument de
care se folose te reporterul. Pot fi folosite interviurile prin întâlnire direct , în teren i prin telefon. Montajul este
opera ia care cere reporterului mult aten ie i r bdare. Din punct de vedere tehnic este preferat montajul digital,
pentru c ofer posibilitatea separ rii interven iilor, atât auditiv cât i vizual, pe monitorul computerului, fiind
posibil vizualizarea pauzelor dintre interven ii, unde va fi inserat scriptul. Redactarea scriptului reprezint
conceperea unui text de c tre reporter, care are rolul de a completa o informa ie din interven ia unui interlocutor sau
poate aduce o informa ie nou . Scriptul are i rolul de lega informa ia i de a o face inteligibil . În acela i timp face
trecerea de la un intervievat la altul. Difuzarea anchetei se face prin integrarea sa în sumarul unei emisiuni
informative sau într-o emisiune specializat . Ancheta are, ins , un pronun at caracter informativ, astfel încât de cele
mai multe ori î i g se te locul în emisiuni difuzate la ore de audien maxim .

11. Componenta tehnic a radioului

Coman clasific institu iile de pres din audiovizual dup mai multe tipuri de criterii: zona de acoperire (locale,
regionale, na ionale i interna ionale), modul de transmitere (posturile pot emite pe unde hertziene sau prin cablu),
forma de finan are (de serviciu public sau comerciale), modul de organizare (posturi independente sau organizate în
re ea), con inut (generaliste sau specializate). În audiovizual, costurile de produc ie sunt repartizate între produc ia
tehnic (aproximativ 45%) i plata personalului (aproximativ 55%). În jurul marilor posturi de radio se afl
numeroase firme specializate în produc ia de programe; costurile de distribu ie includ sumele pl tite operatorilor
care asigur transmiterea emisiunilor, pe cale hertzian , prin cablu sau prin satelit. Al turi de procesul general de
integrare se realizeaz asocierea în re ea, alc tuit din mai multe posturi ce difuzeaz simultan acelea i programe
(costurile de produc ie pentru programe sunt repartizate între diferi ii membri ai re elei). Orice societate r mâne
unitar în virtutea unor moduri i structuri de comunicare ce îi impun caracteristicile fundamentale sisteme de
informa ii, coduri, re ele de mesaje sau mijloace de comunicare ce fixeaz i men in parametrii de gândire i de
înv are în cadrul unei culturi. (Postman) În Statele Unite, radioul s-a dezvoltat pe o baz comercial , bazându-se pe
veniturile ob inute din publicitate. În Rusia sovietic i în statele fasciste din anii ’30 i ’40, audiovizualul a fost folosit
ca instrument de propagand de c tre guvernele autoritare. BBC s-a constituit ca institu ie finan at public, din impozite
percepute sub forma unei taxe de licen , dar independent din punct de vedere politic. Adoptat în 1990, legea
audiovizualului solicit posturilor de radio s respecte „cerin a impar ialit ii“ în reportajele consacrate problemelor
politice, asigurând un echilibru adecvat între actori politici (ne)partinici, nu doar pe parcursul campaniilor electorale.
Când Margaret Thatcher ap rea în direct la emisiunea radiofonic Jimmy Young Radio Show, ceea ce spunea era
perceput altfel decât dac s-ar fi adresat telespectatorilor în cadrul unei emisiuni referitoare la activitatea partidelor
politice. (McNair) Faza capitalismului târziu surprinde manipularea opiniei publice prin mass-media, articularea for at
a necesit ilor sociale prin intermediul marilor organiza ii i managementul politicii de c tre sistem (Habermas).
Radioul nu necesit infrastructur i solicit pu ine investi ii din partea celor care îl folosesc. Pentru ca un post
de radio central s i asigure o difuzare na ional , el se poate asocia cu alte sta ii (afiliate) care îi retransmit emisiunile
cel pu in par ial. Sta ia central (network) furnizeaz , pe caset , prin cablu sau prin satelit, informa ii sau reportaje
sportive, comentarii ale speciali tilor, transmisiuni telefonice .a. Posturile de radio automatizate programeaz un
calculator s pun în und emisiunile i s difuzeze, în cadrul acestuia, anun urile publicitare. La început, radioul
emitea doar în modula ie de amplitudine (unde medii, lungi i scurte), era generalist, iar receptorii erau fic i. Odat cu
apari ia televiziunii, radioul s-a specializat în muzic , informa ie i dezbateri, renun ând la dramatiz ri, foiletoane i
variet i. (Bertrand et al.)

12. Ierarhizarea tirilor într-un buletin informativ

Dup Hartley, structura narativ a tirilor prezint numeroase puncte comune cu cea a unor tipuri de fic iune
televizat , îndeosebi cu serialele poli iste. tirea este format din elemente separate i autonome, pe când serialele
poli iste rezult prin rela ionarea scenelor într-o rezolvare dramatic . tirile se str duiesc s î i conserve autonomia
fa de grupurile conflictuale din societate i s relateze evenimentele într-un mod accesibil i impar ial. În tiri,
natura polisemic intrinsec a evenimentului i a relat rii sale trebuie redus pe cât posibil de mult. Un aspect
relevant în analiza oric rei tiri este identificarea elementelor care lipsesc din ea (translatarea evenimentului într-un
idiom public al bunului sim se dobânde te prin eliminarea integral a celor dou p i în disput ). Valorile tirilor
pot masca ceilal i determinan i ideologici ai unui eveniment, alc tuind un cod (ideologic) ce înf eaz lumea într-
un mod particular. Textul constituie modul în care majoritatea dintre noi intr în contact cu tirile: discursul tirilor
i exercit „efectele” ca un agent structurant de mediere între sinele discursiv i lumea fizic (social ).
Semnifica iile mediate joac un rol decisiv în structurarea modalit ilor în care percepem lumea. Textele tirilor nu
produc semnifica ii ideologice f a fi încorporate în con tiin a noastr activ-subiectiv . Pentru ca un mesaj s
dobândeasc un în eles, ini iatorul s u trebuie s se orienteze atât spre evenimentul în sine, cât i c tre receptorul
mesajului. Felul principal al meniului tirilor este alc tuit din afirma iile i faptele „persoanelor de elit ”, care de in
puterea institu ional i intervin ca „reprezentan i” ai grupurilor sociale largi. Valorile tirilor sunt determinante în
selectarea paradigmatic a evenimentelor îns nu se bucur de aceea i importan în articularea sintagmatic a
acestor evenimente în tiri.

13. Echipa care realizeaz o emisiune radiofonic

Din perspectiva sursei lor primare, dou din trei subiecte de tiri sunt rezultatul comunicatelor i al conferin elor
de pres . Restul se origineaz în evenimente publice, în investiga ii jurnalistice sau în evenimente private la care au
fost invita i jurnali tii. Pornind de la dovezile empirice, modelarea realit ii înf at de c tre buletinele de tiri
poate fi atribuit în primul rând acestui sector, i nu activit ilor autonome ale jurnali tilor (Baerns). Rolul media de
tiri în cadrul bursei nu este un simplu instrument convenabil al investitorilor care reac ioneaz direct la tirea
semnificativ din perspectiv economic . Media modeleaz activ aten ia public i categoriile gândirii, creând o
ambian în interiorul c reia se desf oar evenimentele de pe pia a ac iunilor (Schiller). Efectele produse de
con inutul tirilor variaz substan ial în func ie de gradul de implicare direct a consumatorului sau de locul de
desf urare a evenimentelor, pe plan local sau la mare distan : modul în care oamenii dau aten ie unei tiri, precum
i ceea ce re in ace tia în urma unei relat ri difer considerabil (Ericson et al.).
Este necesar s cunoa tem cât mai mult despre audien a pe care o viz m prin mesajul nostru i s scriem
folosind un stil oral, prin întrebuin area unor structuri de fraz i paragraf, a unor construc ii gramaticale i a unui
vocabular care sprijin ascult torii în a urm ri i prelucra con inutul mesajului. (Walters) Rolul jucat de BBC, înc
de la început, a fost acela de a crea o opinie public informat i ra ional , ca parte esen ial a procesului politic
dintr-o societate democratic de mas . În Marea Britanie, audiovizualul a fost conceput ca utilitate ce avea s se
transforme într-un serviciu na ional pus în slujba publicului. (Scannell, Cardiff) Re-medierea este o tr tur
specific noilor media digitale. Media se interpreteaz , se reproduc i se înlocuiesc unele pe celelalte, iar acest
proces este integrat ideii de media. (Bolter, Grusin) Nu este necesar ca transmi torul s aib putere mai mare: atâta
vreme cât e alternativ, acesta trebuie s fie diferit de modurile de transmisie curente. Uitând de broad-casting,
solicit m narrow-casting. Radioul este astfel polimorf, iar comunicarea, o îmbinare structural : separarea dintre cel
care transmite i cel care recep ioneaz este doar o opera ie politic , neexistând vreo separa ie între ei din
perspectiv tehnologic . (Kogawa) Structura inversat a frazei întrebuin at în scriitura de ziar este evitat în
materialele radio, frazele, la radio, sunt men inute scurte i cât mai simple, subiectele i predicatele sunt al turate (de
unde o topic cu un nivel maxim de informativitate), în scriitura radiofonic identificarea subiec ilor prin titulaturi,
profesie .a. este pozi ionat înaintea numelui, iar pentru sugestie se pot folosi propozi ii incomplete. (Hall)
Radiodifuziunea, ap rut la începutul anilor ’20, a devenit cel mai consumat produs industrial. Expansiunea
realizat de media audiovizual a creat o intruziune masiv în via a indivizilor. Istoria telecomunica iilor prin unde
i cea a radiodifuziunii au devenit divergente chiar de la început, îns în anii ’60 (în epoca sateli ilor i a telematicii)
ele se vor uni, odat cu dezvoltarea cablului coaxial i a fibrelor optice. Fondarea primelor sta ii emi toare de radio
s-a datorat produc torilor de material radioelectric, care vizau s i expun experimentele i s i popularizeze
tehnicile. (Albert, Tudesq)
Radioul vizeaz din ce în ce mai mult s organizeze dezbaterea public înlocuind expresiile minoritare.
Discursurile mediatice nu sunt penetrate numai de c tre destinatarii lor, ci sunt înlocuite extins de o pluralitate de
voci (relee, fidele sau confuze). Evanescente, mesajele produse nu sunt fixate de c tre aparatele de recep ie. Suportul
mobilizat nu reprezint , pentru un mesaj mediatic, un simplu vehicul, neutru i transparent: el i-l aproprie, îi
impune propriile sale forme i îl doteaz cu efecte de sim uri, la fel de specifice. Transmisiunile în direct de la radio
particip la necesitatea de a face cunoscut evenimentul în noutatea sa, în spontaneitatea i autenticitatea sa. Atât în
jurnal, cât i în documentar exist o retoric derulat care, prin titraj sau montaj, urm re te s ofere produsului
mediatic cea mai agreabil prezentare. Discursul informativ are un rol strategic în calitate de „captator“ al audien ei
i de „marcator de identitate“ pentru sta iile radiofonice. „Politica editorial “ ce formalizeaz a tept rile scontate ale
publicului- int determin criteriile specifice ce conduc la alegerea tirilor. Presa audio-vizual tinde s privilegieze
faptele ce au drept cadru teritoriul na ional. Prin interven ia unei surse, evenimentul „brut“ face obiectul unui prim
proces de transformare, care vizeaz integrarea sa într-un num r categorii discriminatoare (o structurare pe rubrici a
spa iului redac ional). Evenimentul brut face obiectul unei puneri în scen a unui limbaj care urm re te s capteze i
men in aten ia instan ei de receptare, dar i al unui proces de punere în discurs axat pe împlinirea a tept rilor
presupuse ale intei. Media informative selecteaz teme pozi ionate, din proprie ini iativ , în prim-planul actualit ii,
favorizând sistematic spre a determina interesul publicului actori publici cu notorietate. (Lochard, Boyer) Prin presa
scris i mass-media electronice actele de limbaj sunt eliberate de limitele contextuale impuse de spa iu-timp i sunt
disponibile pentru contexte variate (presa scris conduce la extinderea ac iunii comunica ionale). (Habermas)

14. Publicul radiofonic

Editorii de ziare au lansat sta ii radio, întrebuin ând acest mijloc de comunicare pentru a distribui avantajos
edi ii electronice (reducând dependen a de tipografiile mecanice i camioanele de distribu ie), dar i considerându-l o
simpl modalitate de a promova con inutul edi iilor tip rite spre a cre te tirajul. informa ii importante ce au constituit
fundamentul umanit ii sunt pe punctul de a fi pierdute din pricina dezvolt rii accelerate a noilor forme de media
electronice. (McKibben) exist un conformism considerabil în imaginile i textele întrebuin ate de emi torii de
audiovizual din întreaga lume, fiindc pu ine surse de tiri sunt distribuite pe tot mapamondul. (Patterson) Tonalitatea
media precede o modificare în privin a evalu rii climatului opiniei, ce precede o modificare a atitudinilor;
comportamentul (disponibilitatea de a vorbi) se a- dapteaz evalu rii climatului opiniei, îns influen eaz i evalu rile
climatului opiniei în interiorul unui proces de interac iune ce articuleaz spirala t cerii. Evaluarea climatului opiniei se
face prin consultarea a dou surse: observarea direct de c tre indivizi a mediului lor de via i observarea indirect ,
prin grila mass-media; dac o anumit perspectiv este predominant în mass-media, rezultatul este supraevaluarea
viziunii în cauz . (Noelle-Neumann) Tunstall distinge trei roluri jurnalistice diferite care influen eaz orientarea unui
ziarist: angajat (este orientat c tre patronul s u i impertivele stabilite formal de organiza ie), colector de tiri (este
preocupat de sursele sale, pe care se bazeaz pentru a- i ob ine materialul de lucru) i coleg-competitor (se orienteaz
tre colegii de profesie, fiind interesat de aprecierile lor i de pozi ia sa în raport cu ei). Atât pentru tirile tip rite, cât
i pentru cele difuzate de radio i televiziune, sistemul trat rii lor ca marf pare ideal. În cazul tiparului, o a treia parte,
cea care î i face publicitate, suport o parte din costul producerii tirilor. La radio i televiziune, cei care î i fac
publicitate suport întreg costul. În ambele situa ii societatea e avantajat , deoarece tirile sunt f cute disponibile
publicului la un cost mult mai mic decât cel real. (McManus) impactul noilor media este mult mai percutant decât l-ar
fi putut avea vreodat presa : Radioul, filmul, televiziunea anuleaz distan a pe care cititorul trebuie s-o men in fa de
litera tip rit , o distan delimitat de caracterul privat al asimil rii, precum tot ea posibiliza sfera public a unui schimb
de idei privitor la cele citite. (Habermas)
Poster distinge „prima epoc media”, a radioului, televiziunii i telefonului, de „a doua epoc media”, a
comunica iilor interactive, descentralizate, mediate de computer: internetul, magistrala informa ional , t râmul
„spa iului cibernetic”. Augé arat c noile tehnici din domeniul comunic rii i al imaginii determin ca raportul cu
cel lalt s devin din ce în ce mai abstract: ne obi nuim s vedem totul, îns nu e sigur c mai privim (substituirea
medierilor prin mass-media con ine în sine o posibil violen ). Informa iile mass-media sunt primite, transmise,
distorsionate, asimilate, respinse sau pot fi influen ate în modalit i par ial determinate de func ionarea diverselor
sisteme sociale i socio-psihologice în variate puncte de transmitere i recep ie, odat cu producerea fluxului de
informa ii. (De Fleur, Larsen) Mesajul are o multitudine de surse, iar r spunsul audien ei constituie o multitudine de
con tiin e, percepând nivelele i ordinele distincte ale discursului simultan i f vreo confuzie. (Bethell) Spre
deosebire de tehnologiile de comunicare anterioare, radioul i televiziunea au fost sisteme concepute în a a fel încât
transmiterea i receptarea erau procese abstracte, f vreo defini ie a con inutului. (Williams) Fiske i Hartley
afirm c semnele vizând o realitate, chiar simbolic , nu o reproduc, ci adaug o alt treapt de mediere cultural
procesului preceptiv/interpretativ. Prin instituire, realul devine un vehicul pentru comunicarea de mesaje, care
întruchipeaz mitologiile culturale despre rela iile sociale existente. tirile constituie un exemplu relevant de
dialectic în ac iune (codurile jurnalistice intr în disput cu un mod de prezentare dramatic, episodic i mozaicat).
Claritatea, coeren a, expunerea „logic ” a cauzelor, echilibrul i precizia sunt derivate (prin intermediul codurilor
jurnalistice) din modurile de gândire specifice discursului scris.

BIBLIOGRAFIE

a) Obligatorie

Grosu-Popescu, E., Jurnalism radio. Specificul radiofonic, Editura Teora, Bucure ti, 1998.
Joanescu, I., Radioul modern, Editura ALL, Bucure ti, 1999.
roiu, G., Multimedia, Cyberjournalism, and the Texture of Reality, Denbridge Press, New
York, 2008.
Traciuc, V., Emisiunea radiofonic . Concepere i realizare, Editura Meridian Press, Craiova,
2000.
Traciuc, V., Jurnalism radio, Editura Tritonic, Bucure ti, 2007.

b) Facultativ

Backenhus, N., Radioul local, Editura Polirom, Ia i, 1998.


Drug , O. • Murgu, H., Elemente de gramatic a limbajului audiovizual, Editura Funda iei Pro,
Bucure ti, 2004.
roiu, G., Analysis and Interpretation in Contemporary Journalism, Denbridge Press, New
York, 2007.
Lesu an, I., Jurnalism radio, manual universitar, Universitatea Vasile Goldi , Arad, 2007.

S-ar putea să vă placă și