Sunteți pe pagina 1din 22

F.ASU CINEA ÎD'4.

Pll,DlC AT A ( T o r s i o n w it h r e s t r a in t w srp in e\

Un element de constructie este solicitat la rdsucire (torsiune) dacà în orice secfiune transversalà
a sa singurul efort diferit de zero este momentul de ràsucire.

OBS. De exemplu, în urma ràsucirii unei secliuni dreptunghiulore, secliunea transversald inilial
planà trece aproximativ într-un paraboloid hiperbolic (vezifigura la). La secliunile transversale
alcàtuite din dreptunghiuri, pe lângd deplasarea secliunii transversale apore çi o strâmbare a
liniei mediane o secliunilor, De exemplu, linia mediand a unui profil dublu T, pdrdseçte planul
yGz, astfel încât aceasta a devenit o linie strômbd în spaliu (vezifigurile 1b, lc).

a) b) c)
Figura I
Dacà fenomenul strâmbàrii se poate produce liber, ràsucirea se numeçte liberd sau puld. Dacâ
strâmbàrile sunt împiedicate, total sau parfial, ràsucirea este calificatâ ca çi împiedicatà.

Împiedicare strâmbàrii poate fi provocatà de rezemarea încastratâ a extremità1ii barei, de variatia


bruscà a sectiunii transversale, etc. Impiedicarea strâmbàrii duce la aparilia unor tensiuni
suplimentare çi complicà studiul stàrii de solicitare.

OBS. În cazul barelor cu secliune robustd (secliunea dreptunghiulard)), împiedicarea strâmbàrii


secliunii are o implicatrie mult mai scdzutd decât o are împiedicarea strâmbàrii liniei mediane la
bare cu oereli subliri.

1.1 Ràsucirea împiedicatà a barelor cu pereti subtiri cu sectiune transversalà simplu


conexà (profil deschis)

1.1.1 Fenomenul ràsucirii împiedicate" ipoteze

Se reaminteçte cà în cazul ràsucirii barelor cu pereti subliri, pe lângà strâmbarea suprafelei


secJiunii transversale, existà çi o strâmbare a liniei mediane. Se exemplificà acest lucru
considerând o barà cu secfiune dreptunghiularà îngustâ (vezi figura 2a), respectiv o barà cu pereli
subtriri (sec{iune dublu T) alcàtuità din dreptunghiuri înguste (vezi figurile2c,2d).
l!
li
,i
E
B'BE' r rrl
I

EI I r ril
I t lrr
t'l l
Il lr', I
r t,Ë
rr§
ru ,æ
, æ
, æ
,=

a) b) c) d)
Figura 2:

În urma ràsucirii, sectiunea transversalà se deplaseazà luând forma unui paraboloid hiperbolic
înscris într-un dreptunghi strâmb. Se constatà cà linia medianà Gz a secliunii ràmâne în planul
inilial al suprafeJei sectiunii, ceea ce înseamnà cà în planul median al dreptunghiului îngust
lunecarea specificà este nulà.

+ unghiul inilial drept între axa Gx çi Gz nu se modificà

(yr,)r=o = o (1)
=
Relalia ( 1 ) constituie baza teoriei ràsucirii împiedicate.

În figura 2c este reprezentatà forma deformatà a unui profil dublu T supus la ràsucire, prin
aplicarea a douà momente de ràsucire de capât egale. Pe lângà strâmbarea propriu-zisà a sectiunii
transversale se produce çi o strâmbare a liniei mediate (vezi figura 1).

Figura 2c prezintâ ràsucirea liberà, în timp ce figura 2d, pentru bara cu o extremitate încastratà,
prezintâ o deformatie relativ nouà a barei, strâmbarea liniei mediane a secliunii transversale
variind pe lungimea consolei de la 0 în dreptul încastràrii pânà la o valoare maximà la capàtul
opus. Rezultà cà strâmbarea liniei mediane dintr-o anumità secliune este împiedicatà, parfial sau
total, de tendinta de strâmbare mai redusà a liniei mediane din secliunea vecinà; de aici provine
çi denumirea de rdsucire împiedicatù

Împiedicarea strâmbàrii liniei mediane reprezintà în fond împiedicarea deplasàrilor elastice ale
punctelor liniei mediane dupà direclia axei barei, ceea ce determinà aparilia unor tensiuni
normale o,.

Deoarece împiedicarea strâmbàrii este variabilà în lungul barei, rezultâ cà çi tensiunile normale
o, variazâ, ceea ce atrage dupà sine aparilia unor tensiuni tangenliale r,, dirrmotiv de echilibru
(vezi forma deformatà a consolei din figura 2d).

În urma acestei deformalii, în sec(iunea transvers alâ apar trei feluri de tensiuni:
1. Tensiuni normale oo, , provenind din încovoierea tàlpilor. Din figura 2d se observà cà
tàlpile profilului sunt încovoiate în planurile lor ca niçte console, dar în sensuri contrare.
Figura 3a prezintà distributia tensiunilor normale o,. Se observà cà tensiunile normale
o, sunt în echilibru local. Efectul lor nu se anortizeazà pe lungimi de barà de acelaçi
ordin de màrime cu dimensiunile sectiunii transversale ci se extinde pe toatà lungimea
barei. Din acest motiv, pentru cazul ràsucirii împiedicate, principiul lui Saint - Venant îçi
pierde valabilitatea çi în consecintà metode reducerii îçi pierde valabilitatea.

Pentru a putea pàstra ideea reducerii tensiunilor fa1à de punctele semnificative ale secliunii
transversale, Vlasov a introdus un efort rezultant fictiv numit bimomenl, notat cu B.

Pentru o secJiune dublu T, bimomentul se poate defini ca çi produsul dintre momentul M din
planul tàlpilor çi distanta dintre planurile mediane ale acestora:

B= M.(h-t) [kNm2, daNcm2] (2)

2. Tensiuni tangen{iala r,; provin ca urrnare a varia{iei liniei mediane a sec}iunii


transversale în lungul barei (figura 3b). Rezultanta acestor tensiuni în cele douà tàlpi,
reduse fala de centrul de tdiere(rdsucire) '0C", definesc un moment de ràsucire M numit ,,
moment de încovoiere - rdsucire sau moment de ràsucire îmoiedicatd. Indicele
o'a)
"semnaleazâ provenienla màrimilor respective din cauza împiedicàrii strâmbàrii liniei
mediane çi este preluat de la notarea aça numitei coordonate sectoriale.

x
x

z ,'
(t
\ a/ ) \=i/ 0
a) ù c)
Figura 3:

3. Momentul de ràsucire M - nu este întregul moment de ràsucire M, din sec{iunea


transversalà curentà

M, = Mr+ M, (3)

M,- momentul de ràsucire liberà. În figura 3c sunt reprezentate tensiunile tangenJiale r,care
provin din acest efort (vezi ràsucire purà - liberà)
Se considerâ, canlJ unei secliuni dublu T (figura 4):

Figura 4

Dacà în urma rotirii secliunii din ràsucirea barei, deplasarea unui punct P al liniei mediane are
componentà dupà linia medianà ce trece prin acel punct atunci în punctul considerat se va
produce çi o strâmbare a liniei mediane, deplasarea elasticà a punctului va avea çi o componentà
normalà pe suprafala sec{iunii transversale; o deplasare componeîtâo'u".

o,
Aspectul geometric

Se considerâbara cu pereti subJiri din figura 5.

a) b)
Figura 5

Un punct oarecare P de pe linia medianà a sec{iunii poate fi pozilionat fie prin coordonatele sale
carteziene y, z în sistemul de axe de inerfie principale, fie prin coordonata curbilinie "s" în lungul
liniei mediane.
În urma deformàrii barei, secliunea transversalà se roteçte cu un unghi p în jurul.centrului de
ràsucire C.

OBS: Se considerâ, caçi conven(ie, cà rotirea p este pozitivà dacà sensul de rotire este cel orar.

Deplasarea punctului P în sistem cartezianva aveacomponentele (u, ÿ, w) - (x, y, z) sau (6,r7,u)


dupà axele (€,q,*), unde primele douà sunt axe intrinseci punctului P (axa f este tangentà în P
Ia linia medianà a secliunii iar axa ry este normalà în P la linia medianà).

Considerând indeformabilitatea sectiunii transversale, din figura 5b, rezultà:


€ = PP" = W.CoSa = p. g.cosa = t. e (4)

o'11",
Pentru determinarea componeîtei se utilizeazà relalia (1), adicâ Qr,,)r=o = 0 într-un punct
curent al liniei mediane
ôu ôË
(s)
=/a=ôr*É=u
Pentru cazul unei secliuni constante în lungul barei, "r" ntJ depinde de"x", astfel încât
ô4ôodç,
:=f =l'.(2 (6)
ôx ôx dx

Prin integrare relaJia (5) devine

u=1,@:i*,=f,(x)-r,i,.ds=-e,.0 (7)
so so

Integrarea se face în lungul liniei mediane, pornind de la punctul P6 numit punct sectorial
p1.inpjpg!, pânà la punctul curent P. Functia de integrare "fr(x) este nulà deoarece ar corespunde
unei translafii rigide a sectiunii transversale, incompatibilà cu deformafia barei din ràsucire.

Completând figura 5 cu figura 6 se observà câ dot=r.ds, adicà dublul ariei triunghiului


elementar màsurat. Màrimea notatà cu " cù" reprezintâ coordonata sectorialà a punctului P.
Coordonata sectorialà este pozitivâ dacâpozilia razei vectoare a punctului respectiv se obline
prin rotirea razei vectoare origine CPoîn sens orar.

Alungirea specificà
ôu t . t ^..
= = -g'. ar - aspectul geometrtc (8)
", ;
Limitând deformaliile barei la domeniul de comportare elastic, pebaza legii lui Hooke
* o x = a. = E. €, = -8. e'. al - aspectul fizic pentru domeniul elastic de comportare (e)

Nu se cunosc: funclia ràsucirii g, poziliile punctelor C çi P0 pentru definirea coordonatei


sectoriale a,l.
Figura 6

Aspectul static din figura 5 se observà cà singurul efort diferit de zero este momentul de ràsucire

Sinteza aspectelor, constà în identificarea eforturilor calculate static çi pe cale de rezistentà.


. rp'lr. dA
a) N, = 0 =
[o,. -f
dA = = -8. go . S,o (10)
AA
E.g'+0+S,o = !ot'dA=O (11)
A

S,olLa,de exemplu cm47 - momentul static sectorial al sectiunii


b) M, =O = [o,. z. dA- -fi,.ç'Ir. z. dA- -f,. eo
. S*
AA
+ So, =
[r.r.dA=0 (t2)
A

c) M,=0=àü, = !r.r.dA=0 (1 3)

Srr, Sry p5, de exemplu cms) -momente statice sectoriale liniare


ooa)":
Condiliile (l l), (12), (13) permit
definirea completà a coordonatei sectoriale ultimele douà
precizeazâ" coordonatele carteziene ale centrului de ràsucire C, iar prima determinâ coordonata
curbilinie §0 a punctului sectorial principal Pp.

Deoarece, bimomentul,B nu poate fi definit static, Vlasov l-a exprimat sub forma:
U= (14)
Io,.at.dA
A

sau od, - -f,. e' . a==>.8 = -n'rp'!, dA= -E'gn' I,


A

unde 1, =tai .dA


A

I,lL6, de exemplu cm67 - moment de inerfie sectorial


B
) -8.0', -
I.
B.at
-I u
OBS. Bimomentul B nu se poate calcula pe cale staticà.

Exemplu de determinare a bimomentului-pentru o secliune dublu T

tr'igura 7

.(h-t)=
B=M
tn* ., = !(o,.dA).y.r = [o,.at.dA
r,
Se izoleazà un element diferenlial prin douà sectiuni traversale infinit vecine çi un plan
longitudinal care la nivelul 'os" de sectionare este normal pe linia medianà a sectiunii transversale
(figura 8).

Tensiunilenormaleo.depesuprafa!a,4,definescrezultanta:
I, = !o..dA (l s)
As

Datorità varia{iei tensiunilor în lungul barei, în sectiuneax'rdx, atunci çi rezultanta I,va avea o
creçtere cu cantitatea diferenfialà d/".

Pe faleta longitudinalà, tensiunile tangentiale ,o, se însumeazà în rezultanta:

dL" = 1. 't, ' dx (16)

Se considerâ câ r, este uniform distribuit pe là1imea rr.

Din condilia de echilibru pe axax rezlltâ


I, + dI, - I, - dL, = 0 + dI, = d[,, (r7)

Din rela{ia o,=T)r,-*P.dA=+ (l 8)


unde: S, =
t * . dA - momentul static sectorial al po(iunii de arie 1,.
As

4 \\
1o r\

['igura 8

Prin diferenliere, 1inând cont cà = ,orrr.+ dI, =


* *.0,
dB.*
Ecualia (17) devine, = r,.t, . & + r, = = (le)
*rU # ff
unde Mu, = ll -momentul de încovoiere - ràsucire (20)
clx

OBS. Relatia (19) are structura matematicà a formulei lui Juravski.


1.1.4 Ecuatia diferentialà a rà§ucirii împiedicate. intesarea ei

Din ecuatia M, = M, + M,
- momentul de ràsucireliberâ, M1
M.=0.G.1,=Q'.G.1, Ql)
specificà (Rotirea relativà în jurul axei barei a douà sectiuni situate la
'dx 0 = + - ràsucirea
(p' =

distantà unitarà, se numeçte ràsucire soecifïcd (0)).

- momentul de încovoiere - râsucire, M,


M,=ff=-n'1.'Q' Q2)

B=-E'e''|, Q3)
* M, - -fi, ' I ,'Q' + G' I,'9' Q4)

Se deriveazà ecuafia (24) îîraport cu abscisa barei:


dM'
dx
--m,(x)--[,'1,'e'' +G'1,'rP" (25)

Se împarte relalia (25) cu EI,Çi se noteazà cu:

(26)

Astfel cà relalia (25) devine:


o,, _kz .tou =m,(x) (27)
E.I,
Ecuatia (27) reprezîntâ ecuatia diferentialù a rùsucirii împiedicate.

Solutia acestei ecualii este:


g=gr+go (28)

unde: g" - solulia generalà a ecualiei omogene;

Po - solulia Particularà'

Solutia devine:

û=ûo*p,'.thY * B,J-:!b * M,o'@*6,


Iu kGI, Qg)
k -u GI, 'P

unde:
originii barei (z : 0);
Ao,û0, - rotirea secfiunii, respectiv ràsucirea specificà în dreptul
Bo - bimomentul în origine;
Mto - momentul de ràsucire concentrat în aceastà sectiune.

Prin derivarea solutiei, aceasta devine:

e' = e'o 'cht« - Bo 'tr t M ,o


+F * ,P', (30)
Prin derivarea relatiei (30) çi multiplicând cu (-^E'l,) se obline relatia bimomentului:
, GI.snnc + Bochl« t M,o shls EI,e
ï -
B = -go p (3 1)
I
Solutia particularà e o se determinà astfel:
. se cautà o funclie g(x) carc sà satisfacà condiliile
q(0) = 9' (0) = 9' (0) = 0 ; rP*(O) = 1

o astfel de functie este:

,pr=ry K
(32)

. se face o schimbare devariabilà x->x-t


o se alcàtuieçte solu{ia particularà, folosind functia e+ çi membrul drept al ecuatiei
diferenJiare
o o =! oo(. - ù#?d,= #i, hk(x - t) - k(x - t)1. *,(t). dt (33)

Se observà cà solutia particularà depinde de modul de lncàrcare a barei.

Figura 9: Douà tipuri de încàrcare întâlnite în practicà

o Pentru încàrcarea cu moment de ràsucire uniform distribuit (figura 9a)


olx<a 9o =0

=ful,ror--a)-, -k'(x;a)'
a<x3b a,
] ,'0,

b<x<l a, --
hl,ror. - a) - ry - chk(x - b) +
ry\
o Pentru încârcarea cu moment concentrat (figura 9b)
0(x<c 9r=0
c1x<l ,, =
?o,,frnt(x
- c)- k@ - Ql (3s)
Pentru ca funcliile ç,g' çi ,B sà devinà operante trebuie sà cunoaçtem valorile parametrilor
iniliali e6,g'0,8, §i M6,pàtàrîetrii care se determinâpebazaconditiilor de margine (rezemare).
Astfel avem:
a) capàt simplu rezemat
- di" pr""t de vedere al ràsucirii este acel reazefir care împiedicà rotirea secliunii, dar
permite stâmbarea liniei mediane. Astfel, prin strâmbarea liniei mediane (liberà sà se
producà) tensiunile normale o, =0) B = 0. Conditiile pentru rez;emarea simplà se scriu
astfel:
eo =0
Bo =0

b) capàt încastrat
- r, î*piedica atât rotirea sectiunii cât si strâmbarea liniei mediane care este obligatà
"..6t"
sà se mentinà în planul secJiunii încastrate. Astfel condiliile sunt:
Qo =0
4--ç'oO=0
Pentru orice valoare a coordonatei sectoriale ro (pentru orice punct la seclinii mediane), rezultâ
câ: g|=ç.
c) capàt liber (nerezemat)
Condiliile se pun asupra eforturilor:
- dacà marginea este neîncàrcatâ Bs = Mt7: 0
- în çaz contrar, eforturile primesc chiar valorile încàrcàrilor direct aplicate.
OBS: În cazul unor rczemâri intermediare pe lângâ condiliile la limità puse în dreptul capetelor
barei, sunt necesare çi conditiile de continuitate a deformaliilor, respectiv de echilibru în dreptul
reazemului intermediar.

1.L.5 Determinarea caracteristicilor geometrice sectoriale

A. Determinarea pozi{iei centrului de ràsucire


Centrul de ràsucire se determinà în douà etape:
1) Se alege un centru de ràsucire arbitrar C7 çi un punct sectorial principal, de asemenea
arbitrar Po.
2) Se face transla{ia de la centrul arbitrar Ct la adevàratul centru de ràsucire. C, folosind
relatiile (12,13).

În figura 10 s-a notat cu pruza vectoare CP, crt r perpendiculara dusa din C pe tangenta în P la
linia medianâ, cu d unghiul dintre razavectoare CO çi axa de inerlie Gy. Cu aceste notafii, se
poate scrie diferenliala coordonatei sectoriale definità prin utilizarea centrului de râsucire C çi a
punctului sectorial principal arbitrar Po'.

(y., z"

Figura l0

Axele y çi z sunt axe de ine4ie principale Sy : S, : Ir,:0, astfel cà se permite explicitarea


absciselory6,çi z6 ale punctului C. Rezultà formulele de calcul ale coordonatelor centrului de
ràsucire:

S,y =
[r'.r.dA=O> y" = ÿ"r*try-
AY (36,37)
[''' Y'a't
5,, = f.r'. z. dA = 0 = z, = r,, -uT
A

unde,
arj - coordonata sectorialà a punctului curent, definita cu ajutorul centrului de ràsucire arbitrar Cl
çi cu un punct sectorial principal arbitrar Po

Pentru sectiuni la care linia medianà este alcàtuità din linii drepte, integralele din relatiile (36,37)
se pot rezolva cu regula de integrare Vereçciaghin. Integralele de suprafajà se pot rescrie sub
forma unor integrale liniare d.4:/,.ds:
2,,!d,.z.ds
Ji

-y -y-,4
Iy
(38, 39)
Z',!d,'v'ds
Ji
-4 Zc - Zcl-
I,
unde suma de la numàràtor se extinde pe numàrul de lungimi de linie medianà s, cu grosimea
constantà /; respectivà.
B. Determinarea pozifiei punctului sectorial principal

Cu raza vectoare origine CPo, coordonata sectorialà a punctului P este dublul alJiei P.CP .
Coordonata sectorialà corectà a aceluiaçi punct P trebuie însà definità plecând de laruza origine
CPç, coordonata fiind dublul ariei CPoP. Rezultà câ at = a' - a)7,
unde: ar' - coordonata sectorialà definità de raza CPo;
ao - coordonata sectorialà de diferentà, adicà dublul ariei CPrPo.

Figura ll
Folosind condilia de mai sus se obline:
S,o = o. a,e =
! ! r' . dA- rr! a,l = O
AAA

lr'.il
A (40)
)A)d=

C. Calculul momentului de iner{ie sectorial


Cunoscând poziliile punctelor C Çi Po, coordonata sectorialà a punctului P este determinatà.
Reprezentarea variafiei coordonatelor sub forma unei diagrame, pennite în cazul frecvent al
sectiunilor cu linia medianà alcàtuità din linii drepte, calculul momentului de ine4ie sectorialprin
procedeul de integrare Vereçciaghin a diagramelor:

I, = !atz .dA =!at.c,t.t, .ds = Zr,[ r.at.ds (41)


À A s,

OBS. Toti termenii sunt pozitivi; I,[L6]- moment de inerfie sectorial.


Calculul practic al momentul critic elastic
Pentru cazll uzrsal al grinzilor cu secliune constantà, dublu-simetrice sau mono-simetrice, în
raport cu rxa minimà de inerfie, momentul critic elastic poate fi determinat cu expresia (42).
Aceastà expresie este aplicabilà elementelor structurale încovoiate dupà axa maximà de inerfie,
pentru diverse rezemàri çi tipuri de încàrcare.

-qz)2]" - (czze-rr,,r\ g2)

Coeficientul k, se referà la posibilitatea de rotire a secliunii transversale pe reazeme, dupà axa


minimà de inerfie a sec{iunii, iar coeficientul k, se referà la posibilitatea deplanàrii sectiunii
transversale pe reazeme. Aceçti coeficienti variazâ, între 0.5 (fixare perfectà la ambele capete),
0.7 (fixare perfectà la un capàt çi celalalt capàt liber) çi 1.0 (liber la ambele capete). Dacà nu s-au
luat màsuri speciale pentru fixarea deplanàrii secfiunii transversale în dreptul reazemelor,
coeficientul k, poate fi considerat, în mod conservativ, egal cu unitatea. Dealtfel, având în
vedere cà în multe situalii practice fixarea atât din punct de vedere al încovoierii dupà axa
minimà de inerfie cât çi din punct de vedere al deplanàrii este doar parfialà, ambii coeficienJi pot
fi consideraJi în mod conservativ egali cu unitatea. Cu toate acestea, existà detalii structurale de
îmbinare sau de rezemare a grinzilor pentru care se poate considera o fixare perfectà.
Proiectantul trebuie sà aibà în vedere relatia între modul de alcàtuire al detaliilor structurale çi
alegerea coeficienlilor lungimilor de pentru calculul momentului critic elastic pentru
^flambaj
flambaj prin încovoiere - ràsucire. In Figura 12 sunt prezentate câteva exemple cu detalii
structurale (îmbinare rigidà çi articulatà rigla-stâlp, îmbinare articulatà grindà secundarà - grindà
principalà, reazem articulat grindà) pentru care sunt precizate condiliile de fixare.

- încastrat pentru încovoiere dupà axa y - Articulatie pentru încovoiere dupà axa y
- Rotire dupà axa z lmpiedicatà - Rotire dupà axa z liberà
- Deplanarea împiedicatâ - Deplanare liberâ
a) Îmbinare rigidà grindà - stâlp b) Îmbinare articulatà grindà - stâlp

- Articulalie pentru încovoiere dupâ axa y - Articulalie pentru lncovoiere dupà axa y
- Rotire dupâ axa zliberâ - Rotire dupâ axa zpar\ial împiedicatâ
- Deplanare liberà - Deplanare liberâ
c) Îmbinare grindà secundarâ-principalà d) Reazem aniculat-sectiune de capàt liberà

- Articulatie pentru încovoiere dupà axa y


- Rotire dupà axa z împiedicatà
- Deplanare lmpiedicatà
e) Reazem articulat - sectiune de capàt rigidizatâ'

Fig. 12: Detalii de îmbinàri



8qe, ù
t§r Y o-() I

c.tt\l
^l I lôl '2'=
È Xx§â
+ iiÈ t< -lotÊ
ô.t l*à EEô
.§ lc.l
I rri V«tri +
q,
.-l\l l=,
I
Fi "a

ilt
G)

l=
1

il C§-A
il
9Êt ^§
I

.§ §l^
'.=. o x
o Ê'(=
5 §l^! §l* "l
sl.o
c)
(r) ^ +

()
h
0) Ë€"rl§
Ëg
ôN

+
Ir!

s«l !=6)
rl
*oL
E'tr I hi È\loo ^§Y
5fi § 7) cd o^l-
a 6) Nl ô-9
* lto
c.t I

ÊE
o", ÉE il lcl , ol.

É 'F'A
ts^ a
il

o l- Li
=
à 'jbo

q)
l.r c.l
Q I c.t I
-a
v) cô
»cü
Lr "§ l§ a-l
q) fî il
€ §,)
.§l
§l \
N

rÀ le
li
il

N
I >t
il
C)
U N

é)
cll
q)
N C§ O)

tr db
â0.= "§
N
§*§
o0)
EE

ôl
+ +§
Jc) c! I .§il il
q)
\ c-l \r
h
e)
b9
C)q \
il
lt
.e)
(nc \
E
t

ê)
-t
I()

ü2 o
€) Ê
I
t
()
t2 ()
tr (h
€)
I
6l
li
6l
Q

i€ o
q)
&6l zô C-l ca

tr
+
G
i ç
+
il
^.à+l G-
Y + 1 *:
d§)

\6.§ \-§.§gtd
v \ v
I -i
§)-t
.* '-s- ' -§-
§l+'§J

-l+ I ]_,
ll SL

-§lÔr
-l+l]_,J
ll sl ru v
ô.1 \l-.
5-ll |

\ a{
S++ s++t+
I
lol
§l§l § §l*"'
Èl
.§l\g
r{
\l

§ ô{ §
d \l=
.i\
"§t
ll ü)
sl* ++.a
àtt+
5 al-l s
lt
'i l-
§
il f,f* ülS
ilr"§_§
{ ()d
Sl-r'
§.C..lv
'--ll
-t
§l*'
.§ c.il
I
cl
o \l\
il N

N
U rro§) * ? ^\ l*.,r'
-a 1.f,
lt àn ^q
JJ ti
§
il
N

3lr )-t?,+N

Y'N. { "ii
---l ..r
Èttll tl= §sc.i-srr
§
N
ll + ol "§lCl \ -§
§-ù
-
+

N
"§§a c.l
x$î§l=À
È+ j"
Y
.§i^
' î ll
e_D
*ioi
:1- s
=*[ ',i "f
§
\il
il§
': =* :11-
ll i
\a', §-
{rl §\tt
\ \o§à

-l
tlr N
--l>

.+ ra) \o
I
I

ôl
+
§
\\i. I
N-N
*^
-+ §| §l*."
vȧ

,\,al--) -§
il

^- l-+
Èl= dl+'
iltÈ^'
§I c.l
§
il

ôc{.§ il
+'++

§
§,R
lll
il
tr

Jll
Ndl

§l= ll
'-t]----- >'
\ti
- +l\"
^\ .. \§
-I. -----. §
r\-ts§
"a
*§À-§-§ 3ls *Il^s .-e§
)'--
^\ .EE;
i t
il _ "sl + È HP
E

+ § + §l= § \t-"i-Y*o i cË âP- É


,.-q
\ r ôI
§ 6.1 Èr'- :oo
)----------, ll + '- +
!"
il
* i=
Ô{
*"1
ll
e])
s § -ol^
*-l -
à -j sl
lucn^
E 'o.l
olf.
Joc5= -
I

oll § § " c.r l- 2)J


\\ ll i, CË
(.) HH
s -9
tt l Ots Ê
É
§\o+ H

-+ l6

r- oô o\
l1
oo,
\\r'
il
; *l'+ !
\ §,^
NI

N§§
il
-T",. I G'
l'
-l{' 5
rr-x.9 |

srr
d

§l^ N

I .l
N
+ ali,
ll
"§ I c"l

il
ê

ù
I

il
N
o I
il
o
il
à *L.Jl*'"
ll

*l§ 6l \
"§§
ilf /---.---\
N

.§lN \ §
*;l. §\r .s
r
^-l
.-t kl^
*rl- _
^.
Èsl r<r
-L ll r .-l +l ':- \a+ §i
tt
r

1\ + cT+ ' *% l^

t-\
"s À ..i
Y-§+
+:t'
\i§^

+lc-l
'+
-i^ î;"
i à"t§l
ilx v l-
- llle.r I
\-\r
,L"l,I ..r
\'
ll 'o
"§l
î*.,1' iiG
ll *SsN *tl- \t
.s\ tq
'* Yllll.s§) il il r----------Jl i
\9il Él lltt
\' \ §\\
il
il\ + § \*l6^

§
\

,"+

N
* N
--l>
+
6
§)q^ tt
\§ o
+l
ù\ il
ll .v L"
\r
*ls L
tt q-ls
I
$

'= Nln
tr
-l"§t§-
oE Hls
o'i ub *1 -l
rl+ d
"§1"§
5E §Eui=
l ilx 3
vE .Ès "§l
^6Èu)\ ll
I

s
tr
o
o -'§ I
§)
il o
il
N §
N
I
il
*

\
§^§
.-l :r.
i-{Yil
'i
=lu sl-
I

sl *
§l §
Èl+
e.rlo
*;§*i+
.ôt
§lÂ
I
ll \r io.l^
\r lt *'l *
\lr
\ t\

c! co
Tabelul .2: Caracteristici sectoriale cele mai uzuale ffansversale
Momentul
Momentul de Pozilia centrului
de ine4ie la Coordonata sectoriala /t)
inertie sectorial 1, de torsiune e
torsiune 1,

2brt3, +b,f
5

t"4" orift*=t,
'"ü o, 0

* u-)
f,1ru,

-'le)
[(br--e)/2]b"
u:,4,1'.?] u,*t-) 34
f;t 6b, + b,

,bf brü
L,al [(U-e)/2]b*
J_..
.11
.
Iy
lro,'ûfia+ l{'4 *
+sbna3 +brbl,)- lt,t, zaz -{[(bt-e)/2]b"+

t lr'*
+2a + b*) +e)]]
3b1 + [a(by
-I r"'

fi
t2(2bî +b- +2a)
*ro
-b*g/2

re f ftr-db*/2

*l
'lü(fi +2btt"+ '\bu" (U-db*/2-abt
Àl +4bra+6b"a)+
3\ l
+b-)
0 t where
g:by'1l(b"+2b1)
l +4a213brb* +3ft, +

+4bra +2b*a + a2 )f

r1
\@l
\
+(b1-g)b"/2
( t',0!)( t, +zt"\
*u-)

J
0
I n )lrbrt ) !1ru, where
g:bt2l(b"+2bt)

Values of ar for this section


are secondary effects only,
0
fi@,'*t-') Itu,*u,) for the upper and lower
surfaces
Tabelul 1.3: V ia bimomentului pentru cele mai des întâlnlte cazun i[
Tipul de încàrcare/rezemare Ecuatia bimomentului Valoarea maximà

g- =-r,shk(l-x) x=0 B, = Mlb


kl.ch kl

ærï,jji_l B.=-+.[H.sh k(t-x)- x=0 B, = ml2c


-ch kl +ch la")

ffit 111.

B
2
I
Br = ml'P

o _M .shloc I
"'- 2k cn-H X=-
2
u,=#r
2

, "no(t_.)
x=oJ
*=l )
B, = ml'g
,.=#1,
z.sh!! I
2
B.=ml'j
2

x=0
ch,{x-ch r(i--) I
s'2k
=L. 2
B-2=Mn
,n!! x=l
2

u, =#.ü-ch,tx+
x=l B =*l*
l+È/.sh H-chH-k'l' '2
.sh h
H.chkl-sh kl

ffi "A
Srr=#' I
È/.sh11Hl-sh È/

{l)0,."n!!- -rnlH.-4)..n
) )l
I
2
B,u
MI
-ÿ
2

x=l B =Mlu
-p@'--.tM I str.lx
È Ltl'ch H-shH
H
("'" 2 -rhr2 -H)-rno[r-1]l
2) \ 2))
. thÉ/
D=A-i *l.shH-eh&/+1
)'n=-L
r "n{-t'î=- - chil -l
c=
kz12chbl ' r HshH
kzÿchW
2

sh/d-zshL
o=
ô
{("ng*u-rhÉr .') shkl- HchE n=J
t_w, H(cbkl -t)
klpbâ -chld +r-HshY HshH-2shU+2
shH-2sh&
,-,= J '*- ; u_HchH 2
H(Hchkl -shH) H(Hcttkl -shkl) ' -shH