Scoala Postliceala F.E.G.

FOTOSINTEZA

Profesor coordonator: Student:

Sima Florin Șuruianu Ionela Claudia

Targoviste, 2019

1
CUPRINS:

1. Mecanismul fotosintezei…………………………………………..4

2. Factorii interni ce influenteaza procesul de fotosinteza…..............6

3. Factorii externi ce influenteaza procesul de fotosinteza…………..7

4. Mersul fotosintezei pe perioada de vegetatie……………...............8

5. Importanta fundamentala a fotosintezei…………………...............9

Bibliografie:

http://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_e
cologicBiomasa.html
http://dli.ro/ce-este-fotosinteza.html
Curs 2012 “ Elemente botanica” profesor Sundri Felicia

2
 Motivatia:

Am ales aceasta tema pentru ca, fotosinteza este cel mai important proces
biochimic de pe Pamant, deoarece gratie acestuia se asigura atat oxigenul,
cat si hrana, in mod direct sau indirect, tuturor animalelor si implicit,
omului.

3
 Fotosinteza

Transformarea energiei este o parte importanta a ecosistemelor, iar

fotosinteza reprezinta tocmai acest lucru: un proces de transformare a
energiei.
In cadrul acestui proces, plantele utilizeaza energia luminii solare spre a
converti doua molecule anorganice extrem de stabile si de joasa energie-
bioxidul de carbon si apa- in substante organice instabile, dar bogate in
energie, eliberandu-se totodata oxigenul molecular.
Pe langa plante, sunt capabile de fotosinteza si unele bacterii si alge
unicelulare. Cea mai binecunoscuta forma a fotosintezei este dusa la
indeplinire de plantele superioare si de alge, precum si de cianobacteriile si
bacteriile inrudite cu acestea, care sunt responsabile de o mare parte a
fotosintezei in oceane.
Cele mai multe dintre moleculele organice create prin fotosinteza sunt
carbohidrati(glucide, zaharuri) pe care plantele le pot polimeriza spre a
forma polizaharide precum amidonul si celuluoza.

Mecanismul fotosintezei

Realizarea fotosintezei este posibila deoarece energia solara este captata de

clorofila din organitele celulare specializate-cloroplaste-aflate In partile
verzi ale plantei, indeosebi in frunze.
Originalitatea Terrei e determinata de existenta cloroplastelor care sunt cele
mai raspandite plastide; dau culoarea verde plantelor fiind specializate
pentru desfasurarea procesului de fotosinteza, pantele indeplinindu-si astfel
functia de producatori primari.
Procesul de fotosinteza are loc la nivelul frunzelor, motiv pentru care,
in aceasta zona a plantei, trebuie transportate substantele necesare
initierii ciclului atat de necesar mentinerii vietii.
Fotosinteza poate fi indeplinita nu numai de limbul foliar ci si de alte
parti ale plantei ce contin clorofila (verzi): tulpini tinere, nesuberificate,
parti ale invelisurilor florale, fructe necoapte, stipelele, teaca si petiolul
frunzei.

4
Dioxidul de carbon este captat prin intermediul unor pori de dimensiuni
extrem de mici, care poarta denumirea de stomate.
Oxigenul este eliberat, la incheierea procesului, tot prin aceste orificii.
Apa este absorbita prin intermediul radacinilor si transportata catre frunze
prin sistemul tisular vascular al plantei.
Razele de lumina solara sunt absorbite prin clorofile – pigmenti de culoare
verde, localizati la nivelul cloroplastelor, acestea fiind sediul fotosintezei la
plante. . Numarul cloroplastelor in celula variaza de la cateva zeci la cateva
sute, fiind mai numeroase in tesutul palisadic ce e expus la lumina mai
intensa comparativ cu tesutul lacunos iluminat mai difuz.

Cloroplastele contin o serie de structuri cu rol extrem de important si cu

functii specifice, si anume:
●membranele externe si interne –au rol protectiv, pastrand structura
cloroplastului compacta;
●stroma – un fluid foarte dens, sediul conversiei dioxidului de carbon in
zahar;
●grana – mai multe straturi dense, locul conversiei energiei luminoase in
energie chimica;
●clorofilele – pigmentul de culoare verde capabil sa absoarba energia
solara, avand rol esential in reactiile fotochimice ale fotosintezei.
Pigmentii carotenoizi : caroten(portocaliu) si xantofila(galben), sunt prezenti
in toate celulele fotosintetizante fiind vizibili numai toamna cand clorofila se
dezintegreaza.Ficobilinele sunt pigmentii caracteristici algelor rosii, de
asemenea si ficoelitrina, iar algele albastre au pigmentul ficocianina.
Fotosinteza e un proces complex, in cadrul careia se disting doua tipuri de
reactii: reactiile luminoase si reactiile de intuneric.
Faza de lumina are loc la nivelul granei, unde energia solara este
transformata in energie chimica, sub forma de ATP (energie libera care

5
contine si molecule) si NADPH (molecule cu o cantitate foarte mare de
energie transportoare de electroni – Nicotinamide Adenine Dinucleotide
Phosphate). Clorofilele sunt cele care absorb energia luminoasa si
declanseaza lantul de reactii care duc la formarea de ATP, NADPH si oxigen
(prin splitarea apei). Oxigenul este mai apoi eliberat in atmosfera, prin
intermediul stomatei. Atat ATP-ul cat si NADPH-ul sunt folosite in faza de
intuneric pentru producerea de glucoza.
Faza de intuneric din cadrul procesului de fotosinteza se desfasoara la
nivelul stromei. Dioxidul de carbon este convertit in glucoza, folosind ATP
si NADPH, proces care mai poarta si denumirea de fixare a carbonului sau
ciclul Calvin.

Factori interni ce influenteaza procesul de fotosinteza

●Specia frunzei (intensitatea fotosintezei variaza in limite mari), varsta

frunzelor - ca valoare maxima fotosinteza se inregistreaza inainte de
terminarea lor; cresterea frunzei - cand aceasta a atins 37-90% din suprafata
maxima, deci frunzele incipiente si cele ajunse la maturitate au valoarea
fotosintezei scazuta.
●Pozitia frunzelor – cu cat frunzele au o pozitie mai aproape de orizont cu
atat mai mult receptioneaza o cantitate mai mare de radiatii fotosintetic
active.

6
●Suprafata foliara- aceasta e in legatura directa cu volumul fotosintezei si
cresterea suprafetei foliare determina cresterea valorii fotosintezei.
●Cantitatea de clorofila- intensitatea fotosintezei creste direct proportional
cu cresterea cantitatii de clorofila pana cand aceasta ajunge la cca 400mg/m²
suprafata foliara, dupa care fotosinteza scade
●Continutul in apa al frunzelor – atat suprasaturarea celulelor cu apa cat si
deficitul hidric determina inchiderea stomatelor, fapt ce impiedica
patrunderea CO2 in celula si implicit diminuarea fotosintezei.
●Cerintele pentru fotosintetizante- cand frunzele se afla in apropierea
fructelor in formare care necesita o mare cantitate de substante
fotosintetizante procesul de fotosinteza in aceste frunze e foarte intens.

Factori externi ce influenteaza procesul de fotosinteza

● Lumina – influenteaza procesul de fotosinteza prin activarea enzimelor

(catalizatori biologici)si prin modificarea PH-ului.Lumina influenteaza
fotosinteza si prin intensitatea ei, astfel ca plantele prin modificari
morfologice si fiziologice s-au adaptat la diferite intensitati luminoase.
●Boxidul de carbon
Cresterea concentratiei de bioxid de carbon pana la o anumita limita in
functie de specie determina intensificarea procesului de fotosinteza dupa
care fotosinteza scade brusc.
●Temperatura

7
Limitele de temperatura variaza cu specia intre - 18ºC(la lichenii din zonele
arctice) pana la + 70 ºC( la algele albastre).
In general, temperatura optima pentru desfasurarea procesului de fotosinteza
la plantele cultivate e cuprinsa intre 25ºC si 37ºC.
●Umiditatea relativa a aerului
Intensitatea fotosintezei scade in proportie de 35%-40% in conditiile de
umiditate relativa scazuta a aerului, fenomen ce se produce vara la amiaza.
● Substante minerale- sunt absolute necesare pentru desfasurarea procesului
de fotosinteza.
●Prezenta substantelor toxice
Poluarea atmosferei diminueaza sau chiar opreste fotosinteza.
● O2 molecular
Limitele optime ale concentratiei de O2 molecular pentru desfasurarea
procesului de fotosinteza sunt cuprinse intre 2‰ -21‰.

Mersul fotosintezei pe perioada de vegetatie este variabil in functie

de complexul factorilor naturali ce caracterizeaza diferitele anotimpuri si de
modificarile factorilor interni in cursul perioadei anuale.
In regiunea cu clima temperata, la plantele anuale fotosinteza incepe
primavara, odata cu aparitia primelor frunze si creste in intensitate pe
masura ce frunzele se formeaza si suprafata accestora creste, inregistrand
valori maxime inainte de faza de inflorire sau in timpul acesteia. Dupa
aceasta, fotosinteza se mentine la un nivel ridicat pana spre sfarsitul
perioadei de vegetatie cand scade in intensitate din cauza imbatranirii
frunzelor si caderii lor treptate, incetinindu-si activitatea. Fotosinteza se
opreste odata cu incheierea ciclului de viata anual al plantelor.
La plantele perene cu frunze cazatoare, fotosinteza incepe primavara
devreme si ajunge la valori ridicate in timp scurt datorita formarii rapide a
unei mari suprafete foliare. Cresterea intensitatii procesului are loc pana in
momentul infloririi sau al formarii frunzelor dupa care se reduce catre
toamna datorita micsorarii treptate a suprafetei foliare si inceteaza odata cu
caderea toatala a frunzelor.
La plantele perene cu frunze sempervirente (gen conifere) fotosinteza se
desfasoara in tot cursul anului inregistrand valori maxime in lunile de vara si
valori minime in timpul iernii cand temperatura devine factor limitant al
procesului.
La plantele bienale cu frunze persistente in timpul iernii (cereale) fotosinteza
se desfasoara cu intensitate scazuta in timpul iernii ca si la plantele lemnoase
sempervirente si creste in intensitate incepand de primavara pana la faza de
inflorire.

8
Importanta fundamentala a fotosintezei
Fotosinteza, respiraţia plantelor şi acumularea de biomasă
La plante, o importanţă deosebită prezintă raportul dintre oxigenul şi dioxidul
de carbon [O/CO2] care este degajat în atmosferă. Valoarea acestui raport, numit
şi cât respirator, dă indicaţii despre cantitatea de substanţă organică acumulată
de către organismul vegetal. Se cunoaşte faptul că respiraţia plantelor este
corelată cu degradările de substanţe organice, iar fotosinteza este legată de
generarea de materie organică.

Dacă în timpul fotosintezei, plantele elimină oxigen, atunci din contră, în urma
respiraţiei, prin iniţierea catabolismului (fenomen caracterizat prin degradarea
substanţelor în vederea obţinerii de energie), proces ce are loc preponderent
noaptea, plantele degajă dioxid de carbon şi consumă oxygen.

Prin respiraţie, plantele utilizează oxigenul liber din aer, apă sau sol, în
procesele de oxidare a substanţelor organice. Astfel, prin oxidarea unei
molecule de glucoză, se eliberează 675 kcal, după reacţia:

C6H12O6 + 6O2 → 6CO2 + 6H2O + 675 kcal.

O/CO2 exprimă aşadar, o sinteză a raportului dintre fotosinteză şi respiraţie.

Cu cât valoarea acestui raport va fi mai mare, cu atât planta va produce mai
multă biomasa.

9
Astfel, sub influenţa energiei luminoase naturale, graţie procesului
de fotosinteza, plantele reuşesc să producă materie organică (producţie
primară brută), pe care în parte o consumă în scopuri proprii, în timp ce
cealaltă parte (producţia primară netă) o acumulează sub formă de biomasă.
Producţia primară netă (biomasa primară), joacă un rol foarte important în
ecosistem, deoarece ea asigură existenţa verigilor superioare, aceea a
organismelor fitofage.

Ca produs esential al fotosintezei, apare oxigenul de origine biogena care

intra in compozitia atmosferei pamantului 21% sau e dizolvat in apa.

Fără fotosinteză, troposfera ar conţine atât de puţin oxigen, încât

animalele şi omul nu ar putea supravieţui. De asemenea, fotosinteza, este
deosebit de importantă în contracararea poluării şi a efectului de seră.
Se cunoaşte faptul că dioxidul de carbon este un poluant important, produs
în cantităţi mari de către industrie, automobile, sursele de încălzire, etc.
CO2 este şi principalul gaz cu efect de seră, deoarece absoarbe şi reţine
spectrul luminos cald (razele infraroşii) .
În cazul sintezei de glucoză, consumul dioxidului de carbon în raport cu
eliminarea de oxigen, se desfăşoară cu randament de 100 % (moleculă la
moleculă) la nivelul cloroplastelor plantelor verzi, graţie procesului de
fotosinteză. Alte substanţe organice, se sintetizează cu un randament chiar
mai bun, ceea ce însemnă că determină un consum mai mare de dioxid de

10
carbon, la aceiaşi cantitate de oxigen eliberat. Acesta însemnă, că dacă Terra
ar dispune de destulă masă verde, mai ales păduri, efectele globale ale
poluării aerului ar fi minime.
Dar, din păcate, se acţionează în sens contrar, despăduririle luând amploare.
Reducerea noxelor şi a surselor generatoare de dioxid de carbon, fără luarea
unor măsuri de creştere a masei foliare, lucru posibil de realizat doar prin
reîmpădurirea unor suprafeţe importante, se constituie în jumătăţi de
măsură, a căror eficacitate este limitată.

11