Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti

Facultatea Ingineria şi Managementul

Sistemelor Tehnologice
Catedra TCM

Cadru didactic: Student:

0
Cuprins
1 TEMA 1 Denumire piesa: CARCASA MICOMETRU pag. 1
2 Nr buc.: 2000/an.
3 Suprafeţe de generat :gaura străpunsă F 4,9mm ; lamaj F 6,5mm ;
teşire ; filetare M6
2 SOTP 1 SO (întocmirea schiţei operaţiei) pag. 2
2 C (evidenţierea condiţiilor) pag. 3
3 CD (selectarea C şi obţinerea C determinante) pag. 3
4 E ( geometrizarea CD şi obţinerea Extremelor) pag. 3
5 ED (selectarea E şi obţinerea E Dependente) pag. 4
6 EDE (explicitarea ED şi obţinerea ED Eplicite) pag. 4
7 EDEO (ordonarea EDE şi obţinerea EDE Ordonate) pag. 4
8 EDEOS (simbolizarea EDEO şi obţinerea EDEO Simbolizate) pag. 5
9 SOTP (combinarea simbolurilor şi obţinerea SOTP) pag. 5
3 SOTA 1 Precizarea criteriului tehnic de selectare pag. 8
2 Determinarea erorilor de orientare admisibile pag. 8
3 Determinarea erorilor de orientare caracteristice) pag. 9
4 Întocmire tabel decizional SOTA pag.12
4 PT 1 MU (caracteristici maşina-unealtă: ax principal, masa, canale ‘T”,
pag.13
dimensiuni max. ale piesei, regim de lucru, etc.)
2 SA (caracteristicile dimensionale ale sculei aşchietoare) pag.14
3 Caracteristici ale piesei pag.14
5 SOFTP 1 Creare tabel pentru forţe pag.16
2 FR [daN] (detrminarea forţelor de reglare) pag.16
3 FT [daN] (detrminarea forţelor în regim tranzitoriu) pag.16
4 FP [daN] (detrminarea forţelor în regim de prelucrare) pag.17
5 FS [daN] (detrminarea forţelor de fixare principale) pag,18
6 SOFTA 1 Creare model analiză pag.19
2 Definirea sistemului de restricţii şi forţe pag.19
3 Rulare program . Obţinerea raportului studiului pag.22
4 Concluzii pag.28
7 SOFO 1 Aplicare metoda MC –MA pentru determinarea SOFO pag.28
2 Marcare SOFO pentru schiţa operaţiei pag.28
8 ANS-DF 1 Schiţa de principiu a ansamblului dispozitivului pag.29
2 Descrierea unui ciclu de funcţionare pag.30
3 Desen de ansamblu (anexă) pag.31
9 Bibliografie pag.32

1
2. SOTP – determinarea Schemelor de Orientare Tehnic Posibile

2.1. Schiţa Operaţiei

Pentru stabilirea Schemelor de Orientare Tehnic Posibile prima fază este aceea în care se analizează
schiţa operaţiei, care se prezintă în figura 1.

2
2.2 Evidenţierea Condiţiilor

Nr.condiţiei Condiţia De unde rezultă

C1 Respectarea cotei F 4,9mm ; F 6,5mm (dimensionale) desen

C2 Respectarea cotei de 7mm faţă de S1 desen

C3 Respectarea cotei de 33,5mm faţă de Δ c desen

C4 Respectarea cotei de 2mm faţă de S2 desen

2.3 Selectarea condiţiilor şi obţinerea condiţiilor determinante

Condiţiile determinante sunt evidenţiate în figura de mai jos :

CDI
(1)
Ci CPRC
(1,2,3,4)
CD : 2,3,4
CPR
(2,3,4)

CPRO
CE : -
(2,3,4)

CI : -

2.4 Geometrizarea condiţiilor determinante şi obţinerea Extremelor

C2 : cota 7mm
g S1

C3 : cota 33,5mm
g c

C4 : cota 2mm
g S 2

3
2.5 Selectarea extremelor dependente

Extreme Extreme
directoare dependente

C2 : cota 7mm
g S 1

C3 : cota 33,5mm
g c

C4 : cota 2mm
g S 2

2.6 Explicitarea extremelor dependente şi obţinerea extremelor dependente explicite

Extreme Acţiunea Extreme

Dependente de Dependente
(fictive) explicitare Explicite
S 1 - S1 – suprafaţă plană
axă de S3 – axă a suprafeţei cilindrice
c exterioare lungi sau axă a
simetrie
suprafeţelor cilindrice interioare.
S 2 - S2 – suprafaţă plană redusă bidimensional .

2.7 Ordonarea extremelor dependente explicite şi obţinerea extremelor dependente explicite ordonate

Extreme Dependente Explicite gmax Extreme Dependente Explicite Ordonate

S3 4 I
S1 3 II
S2 1 III

4
2.8 Simbolizarea extremelor dependente explicite ordonate

Extreme Dependente Extreme Dependente Ordonate

Simbolizare
Ordonate Înrudite
[1] + [2]
[4] + [6]
[5]
I- S3
[7]
[8]
[9]
II- S1 [3]
III- S2 S4 [10]

2.9 Combinarea simbolurilor şi obţinerea schemelor de orientare tehnic posibile

SO-TP i

Structura numerică
Extrem Extrem Extrem
de tip ordinal a
I II III
SO-TP i
[1]+[2
[4] [5] [6] [7] [8] [9] [3] [10]
]
1 [1] + [2] + [3]
2 [3] + [4] + [5]
3 [3] + [4] + [6]
4 [3] + [7] + [10]
5 [3] + [8] + [10]
6 [3] + [9] + [10]

5
6
3 DETERMINAREA SOTA

3.1 Precizarea criteriului tehnic de selectare

Toate etapele ulterioare proiectării introduc erori diferite de zero, deci eroarea de orientare
introdusă pin schema de orientare trebuie să aibă valori minime pentru ca, în final, adăugându-se şi
celelalte erori să nu se depăşeasca eroarea admisibilă.
Acceptând definiţia schemei de orientare tehnic acceptabilă (SO-TA) ca fiind acea schemă de
orientare care stând la baza realizării dispozitivului, după prelucrarea piesei în acest dispozitiv, sunt
îndplinite toate condiţiile determinante impuse, se constată că este necesară depistarea unui număr de N
SO-TA de SO-TA din totalul SO-TP în număr de 18 .
Acceptând că în precizia prelucrării unei piese în dispozitiv se include şi precizia dispozitivului,
iar în aceasta precizia schemei de orientare, unul dintre elementele criteriului tehnic de selectare va fi 0a
(eroarea de orientare admisibilă), eroare a cărei depăşire compromite prelucrarea în dispozitivul proiectat
şi, deci, rebutarea pieselor, această eroare fiind specifică unei condiţii determinante.
Prin condiţiile determinante s-au impus restricţii referitoare la poziţia relativă a suprafeţelor ce
urmează a se obţine în operaţia pentru care se proiectează dispozitivul, ceea ce conduce la concluzia că
cel de-al doilea criteriu tehnic de selectare va fi  0c (eroarea de orientare caracteristică) legată de o
anumită condiţie determinantă şi specifică unei anumite scheme de orientare tehnic posibile.
Fiecare schemă de orientare introduce o eroare de orientare şi, din acest motiv, trebuie să se
compare toate aceste erori cu eroarea barem,specifică unei condiţii determinante,deci  0c   0a.
Semnul de egalitate reprezintă o limită a criteriului de selectare, iar siguranţa urmărită obligă să se
folosească, mai curând, inegalitatea  0c <  0a.

7
 a
3.2 Determinarea erorilor de orientare admisibile ( ε 0 )

Condiţia Toleranţa
Felul erorii =0,6xTp 0a = T - 
determinantă prescrisă
C2 liniară 0,05 mm 0,03 0,02
C3 liniară 0,30 mm 0,18 0,12
C4 liniară 1,00 mm 0,6 0,4

3.3 Determinarea erorilor de orientare caracteristice

c2 - Respectarea cotei de 7mm faţă de S1

pentru SOTP 1,2,4,6

(materializarea axei Δ c fără eroare)


c
(SOTP 1;2;4;6 / [3] ) = 0 (pentru poziţia elementului de orientare aproximativ la distanţa 33,5mm)
0

pentru SOTP 3,5

8

c
0
(SOTP 3;5 / [3] ) ≈ 0


c
0
≈0

 L  33.5  J max
ε 
c
0
L

pentru L ≈ 33.5 mm

C3 - Respectarea cotei de 33,5mm faţă de Δ c

pentru SOTP 1, 6
(materializarea axei Δ c fără eroare)


c
(SOTP 1; 6 / [1]+[2], [9]) = 0 -din coincidenţa bazelor
0

pentru SOTP 2, 4


c
(SOTP 2;4 / [5], [7] ) = TOA+ TAR
0
TD
 IT6 (15mm)

c
(SOTP 2;4 / [5], [7] ) = α
0 sin
2


c 2
(SOTP 2;4 /[5], [7]) = . 0,2 + 0,011
0 2

9
 
c
(SOTP 2;4 /[5], [7]) = 0,281 mm
0

pentru SOTP 3, 5


c
(SOTP 3;5 / [6], [8] ) = TOA
0


c
(SOTP 3;5 / [6], [8] ) = Jmax
0


c
(SOTP 3;5 / [6], [8] ) =TPSF + 2 IT6
0


c
(SOTP 3;5 / [6], [8] ) = 0,009 +0,016
0


c
(SOTP 3;5 / [6], [8] ) = 0,025 mm
0

c4 - Respectarea cotei de 2mm faţă de S2

pentru SOTP 1


c
0 (SOTP 1 / [1] ) = TCO + TOA + TAR


c α
Ttesitura  2  Td  tg  IT6;cota20mm
0 (SOTP 1 / [1] ) = 2


c
0 (SOTP 1 / [1] ) = 0,05 + 0,026 + 0,006

10

c
0 (SOTP 1 / [1] ) = 0,037 mm

pentru SOTP 3


c
0 (SOTP 1 / [1] ) = TCO + TOA + TAR


c
α
0 (SOTP 1 / [1] ) = Tcota109  2  Td  tg 2  IT6;cota30mm


c
0 (SOTP 1 / [1] ) = 0,6 + 0,034 + 0,09


c
0 (SOTP 1 / [1] ) = 0,0643 mm

pentru SOTP 5,6


c (SOTP 5;6 / [10] ) = TCO
0


c (SOTP 5;6 / [10] ) = Tcota109
0


c (SOTP 5;6 / [10] ) = 0,6 mm
0

11
3.4 Întocmire tabel decizional SOTA

Se face conform tabelului de mai jos , unde simbolul grafic “” semnifică îndeplinirea condiţiei .

Nr. SO-TP

SO-TA
C2 C3 C4

 0a
0c < 0a

0c < 0a

0c < 0a

 0c  0c  0c
 0a

 0a
0,02 mm

0,12 mm

0,4 mm
1 0  0  0,037  
2 0  0.281 - - - -
3 0  0,025  0,0643 - -
4 0  0,281  - - -
5 0  0,025 - 0,6 - -
6 0  0  0,6 - -

4. DATE PRELUATE DIN PROCESUL

TEHNOLOGIC

4.1 Maşina unealtă

Conform [ 4, tabel 10.3 , pag.274 ]

maşina de găurit cu coloană tip G25 are
următoarele caracteristici :

Gama de turaţii : [ rot/min ]

53 ; 60 ; 80 ;112 ;160 ; 224 ; 315
430 ; 630 ; 900 ; 1250 ; 1900 .

Gama de avansuri [ mm/rot ]

0,10 ; 0,13 ; 0,19 ; 0,27 ; 0,32
0,53 ; 0,75 ; 1,06 ;1,5

12
Nr. t S v n Fz Maş
Crt. Denumire fază [ daN ] [daN mm ] Sursa bibliografică
[mm] [mm/rot] [m/min] [rot/min]
1 găurit Ф 4,9mm 2,45 0,08 29,65 1250 65,0 148,5 [4, tabel 9.123, pag.246 ]
2 lamat Ф 6,5 x 2mm 2,0 0,05 12,38 430 - 120,0 [4, tabel 9.123, pag.246 ]
o
3 teşit 0,5x45 0,5 0,08 59,65 1250 12,30 79,6 [4, tabel 9.132, pag.252 ]
*
4 filetat M6 0,55 p =1mm 13,92 60 - 136 [4, tabel 9.15, pag.184 ]

13
4.2 Scule aşchietoare

- Burghiu F4,9 STAS 9128/4-86

Caracteristici : - lungimea activă l = 75 mm;
- lungimea totală L = 135 mm;
- plăcuţă carburi metalice P20.
- Lamator F6,5 STAS 10237-80
Caracteristici : - lungimea activă l = 54 mm;
- lungimea totală L = 134 mm;
- plăcuţă carburi metalice P20.
- Tarod M 6 / Rp5

4.3 Caracteristici ale piesei

14
15
5 DETERMINAREA SCHEMELOR DE ORIENTARE ŞI FIXARE TEHNIC POSIBILE

5.1 Creare tabel pentru forţe

Nr. Structura FR FT FP FS
SOFTP SOFTP [daN] [daN] [daN] [daN]
1 [1] + [2] + [3] FR1  1 0 500 0

5.2 Determinarea forţelor de reglare

FR1 = k x G = 2,5 x 0,423 ≈ 1daN astfel

încât reacţiunea din reazemul [1] să fie pozitivă .
( să fie asigurat contactul ferm )
FR2 trebuie să asigure contactul ferm cu
reazemul [3] (V2 > 0 ) .
Valoarea lui FR2 se calculează din condiţia
de contracarare a momentului de frecare creat între
PSF şi reazemele [1] şi [2] .
Valoarea efectivă nu interesează deoarece
se va realiza în prima parte a fazei de fixare .
(practic forţele sunt pe acceaşi direcţie)

5.3 Determinarea forţelor în regim tranzitoriu

Operaţia de găurire este caracterizată prin:

a = 0 rezultă Fi = 0
ε = 0 rezultă Mi = 0
unde :
a – acceleraţia liniară;
ε – acceleraţia ughiulară;
Fi – forţa de inerţie;
Mi – momentul de inerţie.

Concluzia : nu este necesară aplicarea unei forţe de fixare în regim tranzitoriu.

16
5.4 Determinarea forţelor în regim de prelucrare

Z
Z
[1] g Fas g

Mas Mas Fas

V2 P
33,5 P
Ff1

o G
56,06

Y X

6,79
[2]

FR1

Ipoteza de calcul nr.1

Desprinderea piesei semifabricat de mecanismele de strângere sub efectul forţei de prelucrare Fas .

Această ipoteză NU se aplică în cazul considerat .

Ipoteza de calcul nr.2

Desprinderea piesei semifabricat de elementele de orientare sub efectul forţei de prelucrare Fas .

Această ipoteză NU se aplică în cazul considerat .

17
Ipoteza de calcul nr.3

Forţa P imprimă o mişcare de translaţie piesei (alunecarea piesei între elementele de orientare şi
cele de fixare).

DA . Sub acţiunea Fas piesa tinde să alunece pe elementul de orientare [1] . Acestei tendinţe se
opune forţa de frecare dintre PSF şi reazemul [3] şi respectiv dintre PSF şi elementul de strângere.

Σ Fz = 0 k  Fas  2    P  0

1,5  65
Rezultă: P3   500daN
2  0.1

Ipoteza de calcul nr.4

Momentul Mas tinde să imprimă o mişcare de rotaţie piesei.

DA, momentul Mas are tendinţa de a roti piesa. Este necesară determinarea forţei de fixare din condiţia:
Mas = K x M(P4) unde :
M(P4) – momentul creat de forţa de fixare în ipoteza 4;
K = 2,5 – coeficient de amplificare a momentului de aşchiere;
M = 148,5 daN.mm – momentul de aşchiere conform procesului tehnologic;
2,5  148,5
P4 = = 11,08 daN
33,5

Ipoteza de calcul nr.5

Forţa P imprimă o mişcare de rărturnare a piesei de pe elementele de orientare.

Această ipoteză NU se aplică .

5.5 Determinarea forţei de fixare principală

Fp = max (Pi) = P4 = 500 daN unde i (15)

18
6 DETERMINAREA SCHEMELOR DE ORIENTARE ŞI FIXARE TEHNIC ACCEPTABILE

6.1 Creare model analiză

Întrucât solicitările la prelucrarea reperului considerat sunt complexe şi dificil de analizat prin
metode clasice , am considerat utilă folosirea unui program de calcul FEA .
Pentru aceasta am creat un model tridimensional simplificat al SOTA-1 , care include PSF şi
reazemele principale fixe a căror dimensiuni şi geometrie este impusă şi mai ales limitată de configuraţia
piesei . Modelul astfel creat este prezentat în figura de mai jos .

6.2 Definirea sistemului de restricţii şi forţe

Pentru studiu am utilizat programul COSMOS_DesignStar v.4.0 . Modelul cu restricţiile de

contact şi schema de solicitare este prezentată în figura de mai jos .

Stress analysis of con_PSF

1. Introduction
2. File Information
3. Materials
4. Load Information
5. Study Property
6. Contact
7. Stress Results
8. Strain Results
9. Displacement Results
10. Deformation Results
11.Design Check Results
12. Appendix
19
 1. Introduction
Summarize the FEM analysis on con_PSF

2. File Information

Model name: con_PSF

Model location: D:\2006\VADUVA_Constantin\model_cosmos\
Results location: D:\2006\VADUVA_Constantin\model_cosmos\
Study name: pres_contact

3. Materials

No. Part Name Material Mass Volume

1 cep orientare NT273-65 1 Alloy Steel 0.0649555 kg 8.43578e-006 m^3
2 carcasa_micrometru Alloy Steel 0.4238 kg 5.5039e-005 m^3
3 con_fix Alloy Steel 0.0304324 kg 3.95227e-006 m^3

4. Load Information

Restraint
Restraint:1 <cep orientare on 3 Face(s) Fixed.
NT273-65 1>
Description:

Load
Load:1 <carcasa_micrometru> on 1 Face(s) apply normal force 1000 N using uniform distribution
Description:
Rigid Connection:1 Rigid connection on 2 Face(s), carcasa_micrometru, cep orientare
<carcasa_micrometru> NT273-65 1
Description:
Rigid Connection:2 Rigid connection on 2 Face(s), carcasa_micrometru, con_fix
<carcasa_micrometru>
Description:

20
5. Study Property

Mesh Information
Mesh Type: Solid Mesh
Mesher Used: Standard
Automatic Transition: Off
Include Mesh Controls: On
Smooth Surface: On
Jacobian Check: 4 Points
Element Size: 4.0715 mm
Tolerance: 0.20357 mm
Quality: High
Number of elements: 12554
Number of nodes: 21979

Solver Information
Solver Type: FFEPlus

6. Contact

Contact state: Touching faces - Free

Contact Pair:1 Bonded contact pair: Between selected faces of cep orientare NT273-65
1 and carcasa_micrometru
Description:
Contact Component:1 Contact component: Free on 2 Component(s)
Description:
Contact Component:2 Contact component: Bonded on 2 Component(s)
Description:

21
6,3 Rulare program . Obţinerea raportului studiului

7. Stress Results

Name Type Min Location Max Location

(7.47255 (-2.58567
15.2479
mm, 5.49124e+007 mm,
N/m^2
Plot-1 VON: von Mises stress Element:
1.58216 N/m^2 -33.7779
mm, Element: 8370 mm,
1302
0.25 mm) 155.618 mm)
(7.47255 (-2.58567
15.2479
mm, 5.49124e+007 mm,
N/m^2
Plot-5 VON: von Mises stress Element:
1.58216 N/m^2 -33.7779
mm, Element: 8370 mm,
1302
0.25 mm) 155.618 mm)

22
23
8. Strain Results

Name Type Min Location Max Location

(7.47255 mm, (-2.58567 mm,
ESTRN : Equivalent 6.19597e-011 0.000223136
Plot-3 1.58216 mm, -33.7779 mm,
strain Element: 1302
0.25 mm)
Element: 8370
155.618 mm)

24
9. Displacement Results

Name Type Min Location Max Location

(9 mm, (9.33428e-015
0 mm 0.00458312
URES: Resultant -1.14083e-016 mm
mm,
Plot-2 Node:
displacement mm, 7 mm,
68 Node: 3620
22 mm) 102.993 mm)

25
10. Deformation Results

Plot No. Scale Factor

1 4090

26
 11. Design Check Results

12. Appendix

Material name: Alloy Steel

Description:
Material Source: Library files
Material Library Name: coswkmat.lib
Material Model Type: Linear Elastic Isotropic
Property Name Value
Elastic modulus 2.1e+011 N/m^2
Poisson's ratio 0.28
Shear modulus 7.9e+010 N/m^2
Mass density 7700 kg/m^3
Tensile strength 7.2383e+008 N/m^2
Yield strength 6.2042e+008 N/m^2
Thermal expansion coefficient 1.3e-005 /Kelvin
Thermal conductivity 50 W/(m.K)
Specific heat 460 J/(kg.K)

6.4 Concluzii

27
 Din analizarea datelor rezltă că nu sunt depăşite valorile presiunii admisibile de contact iar
deformaţiile din sistem sunt în domeniul elastic şi nu au valori semnificative , valorile maxime
înregistrându-se pentru piesa semifabricat .

7 DETERMINAREA SCHEMEI DE ORIENTARE ŞI FIXARE OPTIME

7.1 Aplicare metoda “multicriterială multiatribut” (MC –MA) pentru determinarea SOFO

Deoarece până la această etapă a rămas în discuţie o singură schemă de orientare şi fixare NU se
pune problema unei selecţii pe criterii economice .

7.2 Marcare SOFO pentru schiţa operaţiei

[ 1] Z
33,5 ±0,15

60

o Y

F-F
[2]
-0,05
0
7

[3]
o
Y
F F

P
X

28
8 ANSAMBLUL DISPOZITIVULUI

8.1 - Schiţa de principiu a ansamblului dispozitivului

29
8.2 Descrierea unui ciclu de funcţionare

Dispozitivul se instalează pe masa maşinii de găurit într-o poziţie care să permită introducerea şi
scoaterea uşoară a piesei în şi respectiv din dispozitiv , precum şi o manevrare uşoară a manetelor de
blocare şi respectiv de strângere .
Piesa se instalează ăn dispozitiv astfel :
- se aşează piesa cu alezajul mic ( Δc) pe conul autoreglabil poz. 11.1 şi se apasă pentru comprimarea
arcului poz. 11.3
- se aduce piesa în poziţie verticală şi se opreşte apăsarea . Sub acţiunea forţei arcului piesa se ridică şi ia
contact cu reazemul poz.8 (con fix)
- se acţionează asupra manetei poz.9 până se asigură contactul ferm între piesă şi plăcuţa de orientare
poz.21 (se realizează forţa de reglare)
- se blochează conul autoreglabil în poziţie prin acţionarea rozetei poz.4
- se aplică forţa de strângerefinală prin acţionarea manetei poz.9
- se realizează succesiv fazele de prelucrare cu menţiunea că după prima fază (găurire) , se înlătură bucşa
de găurire rapid schimbabilă . Celelalte faze nu necesită folosirea altor bucşi de găurire .
- după terminarea prelucrării se procedează în sens invers pentru scoaterea piesei din dispozitiv ,
putându-se relaua un nou ciclu de prelucrare.
Dispozitivul se curăţă de aşchii şi se unge la sfârşitul fiecărui schimb de lucru sau ori de câte ori
este nevoie .
Utilizarea dispozitivului nu impune respectarea unor NTSM speciale , altele decât cele necesar a fi
respectate la fabricarea pieselor orientate şi fixate în dispozitive specializate de prelucrare pe maşini de
găurit cu coloană .

30
8.3 Desen de ansamblu (anexă)
31
Bibliografie
32
1. Dulgheru L., Ion I. – Dispozitive de fabricare – Vol. I, Editura BREN, 2004;
2. Dulgheru L., Ion I. – Dispozitive de fabricare – Îndrumar de laborator, Editura BREN, 2004;
3. Brăgaru A., Dulgheru L. ş.a. – SEFA-DISROM – Sistem şi metodă, Editura Tehnică, 1982;
4. Vlase A, Neagu C. ş.a.– Tehnologii de prelucrare pe maşini de găurit, Editura Tehnică, Bucureşti,
1994;
5. Note de curs;
6. Colecţie STAS.

33